Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:43 14 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Petre Diaconu - istoric, arheolog şi cercetător

ro

28 Nov, 2019 14:21 244 Marime text

PETRE DIACONU (1924 - 2007)



Petre Diaconu a fost un cercetător dăruit studiului arheologic, dar și un om extraordinar, cald, modest și prietenos, a lăsat Dobrogei prețioase vestigii, fiind legat mai cu seamă de importantele descoperiri de la Păcuiul lui Soare, locul care l-a consacrat ca arheolog.
Petre Diaconu este considerat întemeietor al arheologiei bizantine în România. O pera sa științifică impresionează prin erudiție și varietatea preocupărilor, lăsând contribuții semnificative nu doar în sfera istoriei medievale și a arheologiei romane, ci fiind preocupat de asemenea de sigilografie, numismatică, toponimie, paleografie, etnografie, preistorie, geografie istorică, istorie politică, militară și economică, demografie.
 

Studiile și activitatea lui Petre Diaconu 

  • 6 octombrie 1924 (în realitate, 17 septembrie) - se naște în satul Suneci, aflat la 17 km de Silistra de astăzi (Bulgaria), ca fiul al românului Nicolae Diaconu și al bulgăroaicei Paraschiva Diaconu
  • 1931-1940 - urmează studiile primare și gimnaziale la Silistra
  • 1940 - se refugiază cu părinții la Călărași
  • 1947 - se mută cu familia la București
  • 1951 -1991 - cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Române (denumit inițial Muzeul Național de Antichități)
  • 1953 - absolvent al Facultății de Istorie din București
  • 1956-1967 - lucrează pe șantierul arheologic de la Capidava
  • 1956 - numit responsabil al șantierului de la Păcuiul lui Soare, devenit șantier școală în arheologia medievală românească, unde se vor forma numeroase personalități ale arheologiei românești și internaționale
  • iunie 1957 - se află în grupul de arheologi care demarează cercetările arheologice la ansamblu rupestru de la Murfatlar, datate în a doua jumătate a secolului al X-lea d.H
  • 1961 - își ia doctoratul, cu o temă despre pecenegi la Dunărea de Jos. Lucrarea va fi publicată, în 1970, sub titlul „Les Petchénègues au BasDanube”
  • 1971-1977 - coordonează săpăturile de la situl arheologic Tropaeum Traiani
  • 1972 - publică „Cetatea bizantină” , primul volum al monografiei Păcuiul lui Soare pentru care este răsplătit cu premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române
  • 1977 - publică „Așezarea medievală”, cel de-al doilea volum al monografiei Păcuiul lui Soare
  • 1986 - preia conducerea lucrărilor arheologice de la Coslogeni, unde face descoperiri importante
A publicat, în calitate de autor sau co-autor 10 monografii, sinteze, enciclopedii, precum și sute de studii, note, recenzii, rapoarte preliminare, articole tipărite în țară și în străinătate: Germania, Spania, Cehoslovacia, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, SUA, Belgia.
  • 3 aprilie 2007 - se stinge din viață, fiind înmormântat în cimitirul mânăstirii Dervent
 

Bibliografia completă a lui lui Petre Diaconu

(întocmită cu sprijinul colaboratoarei istoricului Petre Diaconu, dr. Oana Damian)


I. Monografii, sinteze

Capidava. I, București, 1958 (în colaborare cu Gr. Florescu, R. Florescu).
Les Petchénègues au Bas Danube, Bucarest, 1970.
Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantină, București, 1972 (în colaborare cu D.Vîlceanu).
The Petchenegs on the Lower Danube, în Relations between the autochthonous population and the migratory populations on the territory of Romania, București, 1975, p. 235-240.
Păcuiul lui Soare. II. Așezarea medievală, București, 1977 (în colaborare cu Silvia Baraschi).
Românii și populațiile în migrație, în volumul Independența României, București, 1977, p. 39-44.
Les Coumans au Bas Danube aux XIe et XIIe siècles, Bucarest, 1978.


II. Studii, comunicări, note:

Cu privire la problema căldărilor de lut în epoca feudală timpurie (secolele X-XIII), SCIV, 7 (1956), 3-4, p. 421-439.
Un pandantiv globular descoperit la Bisericuța-Garvăn, SCIV, 9 (1958), 2, p. 445-449.
Observații asupra ceramicii din secolele XII-XIII de pe teritoriul orașului București, SCIV, 9 (1958), 2, p. 451-459.
Un nou tip ceramic din epoca romano-bizantină, SCIV, 10 (1959), 2, p. 487-490.
În legătură cu datarea semnelor în relief descoperite în așezările feudale timpurii din Dobrogea, SCIV, 10 (1959), 2, p. 491-497.
Cu privire la patinele de os din epoca feudală timpurie, SCIV, 11 (1960), 1, p. 177-178.
Un pond din epoca romano-bizantină descoperit la Păcuiul lui Soare, SCIV, 12 (1961), 2, p. 403-405.
Krepost 10-15 vv. Păcuiul lui Soare v sveti arheologiceskih issledovania, Dacia, N.S., 5 (1961), p. 485-501.
Despre datarea valului de piatră din Dobrogea și localizarea evenimentelor din Nota toparhului grec, Studii, 15 (1962), 5, p. 1215-1235.
Fibulă digitată descoperită la Dervent (reg. Dobrogea), SCIV, 13 (1962), 2, p. 447-449.
Zur Frage der Datierung des Steinwalles in der Dobrudscha und die Lokalisierung der im Berichte des griechischen Toparchen geschilderten Ereignisse, Dacia, N.S., 6 (1962), p. 317-335.
Un mormânt de călăreț din secolul VII descoperit la Tîrgșor, SCIV, 13 (1962), 1, p. 165-171 (în colaborare cu Gh. Diaconu).
Un mormânt din secolul XI descoperit la Dervent, SCIV, 14 (1963), 1, p. 213-216.
Urme vechi creștine descoperite în sud-vestul Dobrogei, BOR, 81 (1963), 5-6,p. 546-557.
Edna neizvestna moneta na G. Terter, Arheologjia Sofia, 5 (1963), 1, p. 41-42.
Bolgarskie monetî iz Păcuiul lui Soare (Rumînia), IAI, 26 (1963), p. 249-256.
Monede rare și inedite din epoca feudală de început descoperite la Păcuiul lui Soare și împrejurimi (Dobrogea), SCIV, 15 (1964), 1, p. 143-147
Un cimitir creștin din sec. IV, descoperit la Mangalia, Glasul Bisericii, 7-8 (1964), p. 712-723.
K voprossu o glineanîh kotlah na territorii RNR, Dacia, N.S., 8 (1964), p. 249-264
Cetatea bizantină de pe insula Păcuiul lui Soare, RevMuz, 2 (1965), 1, p. 12-16.
Despre pecenegi la Dunărea de Jos în secolul al X-lea, Studii, 18 (1965), 5, p. 1117-1129.
Din nou despre valul de piatră din Dobrogea și Nota toparhului grec (Partea I), SCIV, 16 (1965), 1, p. 189-199.
Din nou despre datarea valului de piatră din Dobrogea și Nota toparhului grec (Partea a II-a), SCIV, 16 (1965), 2, p. 383-394.
Parures du XIe siècle découvertes à Păcuiul lui Soare, Dacia, N.S., 9 (1965), p. 307-323.
Autour de la localisation de la Petite Preslav, RÉSEE, 3 (1965), 1-2, p. 37-56.
Réalités archéologiques et considérations historiques, RRH, 5 (1966), 3, p. 485-493.
Quelques problèmes relatifs à la forteresse byzantine de Păcuiul lui Soare à la lumière des dernieres fouilles archéologiques, Dacia, N.S., 10 (1966), p. 365-371.
Nouvelles recherches sur le „limes” byzantin du Bas Danube aux Xe-XIe siècles, în Thirteenth International Congress of Byzantine Studies, Main Papers, VI, Oxford, 1966, p. 1-15 (în colaborare cu Em. Condurachi și I. Barnea).
Un mormânt de călăreț nomad din secolele XI-XII descoperit la Movilița (r.Urziceni, reg. București), SCIV, 18 (1967), 1, p. 135-140 (în colaborare cu Gh.Diaconu).
Despre pecenegi la Dunărea de Jos în prima jumătate a secolului al XI-lea, SCIV, 18 (1967), 3, p. 463-476.
Câteva urme de viețuire în secolul al VII-lea în insula Banului, Comunicări, Seria arheologică, II, Craiova, 1967, p. 11.
Les Petchénègues au Bas Danube, Dacia, N.S., 11 (1967), p. 259-270.
Alte precizări în legătură cu valul de piatră din Dobrogea și însemnările toparhului bizantin, SCIV, 19 (1968), 2, p. 357-369.
Urme vechi de locuire în colțul de sud-vest al Dobrogei, RevMuz, 5 (1968), p. 348-351 (în colaborare cu N. Anghelescu).
Un sigiliu de plumb al lui Alexie I Comnenul descoperit la Păcuiul lui Soare, SCN, 4 (1968), p. 249-251.
O „gemă” descoperită la Romula, SCN, 4 (1968), p. 277-278.
Despre carierele de piatră de lîngă Păcuiul lui Soare, SCIV, 19 (1968), 3, p. 4 51-468 (în colaborare cu Emanoil Zah).
Rolul cetății din insula Păcuiul lui Soare în cadrul situației politice a Dobrogei la sfîrșitul secolului X, Pontice, 2 (1969), p. 395-400.
Vasile Apokapes și Nikiphor Botaneiates - katepani la Dunărea de Jos, SCIV, 20 (1969), 3, p. 437-451.
Două pandantive circulare de plumb de la Păcuiul lui Soare, SCIV, 20 (1969), 4,p. 623-624 (în colaborare cu A. Atanasiu).
Quelques observations sur le complexe archéologique de Murfatlar (Basarabi),Dacia, N.S., 13 (1969), p. 443-456 (în colaborare cu P.Șt. Năsturel).
Einige Zierrate und Zaumzeugstucke von Păcuiul lui Soare, Dacia, N.S., 13 (1969),p. 501-506.
Păcuiul lui Soare, în Enzyklopedisches Handbuch zur Urund Frühgeschichte Europas 2 (1-2), Praga, 1969 (sub voce).
Une information de Skylitzes-Cedrenos à la lumière de l'archéologie, RÉSEE, 7 (1969), 1, p. 43-49.
Le commerce fluvial et maritime dans la région comprise entre le Danube et la mer Noire aux IVe-XIIe siècles, Etudes d'histoire maritime, Moscou, 16-23 août 1970, p. 281-293.
Où localiser Ozolimne?, Studia Balcanica, 1, Sofia, 1970, p. 87-94.
Le problème de la localisation de l'Onglos, Dacia, N.S., 14 (1970), p. 325-334.
Despre localizarea Vicinei, Pontica, 3 (1970), p. 275-295.
Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare, BMI, 1 (1971), p. 3-20.
Despre localizarea Onglos-ului, Peuce, 2 (1971), p. 191-203.
În căutarea Dafnei, Pontica, 4 (1971), p. 311-318.
Câteva considerații pe marginea unui sigiliu descoperit la Preslav (R.P.Bulgaria),SCN, 5 (1971), p. 207-210.
Aspects de l'idée impériale dans le folklore roumain, Byzantina, 3 (1971), p. 195-199.
Les carrières de pierre de Păcuiul lui Soare, Dacia, N.S., 15 (1971), p. 289-306.
Despre datarea „circumvalației” și „bisericii treflate” de la Niculițel, SCIV, 23 (1972), 2, p. 307-319.
Câteva cuvinte despre un „candelabru” roman de lut, SCIV, 23 (1972), 3, p. 459-462.
Câteva considerații în legătură cu valurile din Dobrogea, Pontica, 5 (1972), p. 373-378.
Quelques considérations sur les briquets de Păcuiul lui Soare, Dacia, N.S., 16(1972), p. 317-323.
Quelques problèmes du Moyen Âge roumain illustrés par les découvertes archéologiques mises au jour après 1945, Annuario des estudios medievales,Barcelona, 8 (1972-1973), p. 567-575.
Despre data pătimirii lui Zoticos, Attalos, Kamasis și Philippos, SCIVA, 24 (1973),4, p. 633-642.
Câteva considerații în legătură cu un zid medieval de la Păcuiul lui Soare, BMI, 42(1973), 2, p. 33-36.
Quelques considérations sur la céramique peinte de Bas Danube, în volumul Les Slaves et le monde méditerranéen aux VIe-XIe siècles, Sofia, 1973, p. 209-213.
Objects of bone and antler from Păcuiul lui Soare, Dacia, N.S., 17 (1973), p. 351-359 (în colaborare cu Silvia Baraschi).
Obiecte romane târzii de la Pârjoaia, SCIVA, 25 (1974), 2, p. 289-294.
Tipuri de opaițe de la Păcuiul lui Soare, Pontica, 7 (1974), p. 387-393 (în colaborare cu Silvia Baraschi).
Un amnar din secolul al VI-lea descoperit la Dervent, Muzeul Național, 1 (1974),p. 207-208.
Boucle d'oreille en croissant découverte à Păcuiul lui Soare, RÉSEE, 12 (1974), 3,p. 395-396.
Quelques problèmes de la période comprise entre le VIIe siècle et le commencement du Xe (Dobroudja), Dacia, N.S., 18 (1974), p. 289-293.
Date noi privind „Valul mare de pămînt” din Dobrogea, Peuce, 4 (1973-1975), p. 199-209.
Cântare pentru verificat greutatea perperilor de Vicina, SCN, 6 (1975), p. 243-245.
Din nou despre moneda de argint a lui Gh.Terter I, SCN, 6 (1975), p. 247.
Din nou despre încadrarea cronologică a valului și mănăstirii de la Niculițel,SCIVA, 26 (1975), 1, p. 101-106.
Despre datarea nivelului „locuințelor incendiate” de la Dinogetia-Garvăn (jud.Tulcea), SCIVA, 26 (1975), 3, p. 387-394.
Réprésentations de la jambe humaine sur certains monuments archéologiques des XXI siècles, Dacia, N.S., 19 (1975), p. 267-268.
Sur l'emplacement de l'ancienne Daphne, Studia Balcanica, 10 (1975), p. 87-93.
Despre situația politică la Dunărea de Jos în secolul al XII-lea, SCIVA, 27 (1976),3, p. 293-307.
Păcuiul lui Soare - Vicina, Byzantina, 8 (1976), p. 409-447.
Un tezaur de monede bizantine din secolul al XI-lea descoperit la Păcuiul lui Soare,Muzeul Național, 3 (1976), p. 235-239.
Istoria Dobrogei în unele lucrări străine recente (I), Revista de istorie, 29 (1976),
6, p. 935-941; (II), Revista de istorie, 30 (1977), 10, p. 1893-1900; (III), Revista de istorie, 33 (1980), 2, p. 353-361; (IV), Revista de istorie, 33 (1980), 4,p. 767-771; (V), Revista de istorie, 34 (1981), 9, p. 1747-1753; (VI), Revista de istorie, 36 (1983), 7, p. 723-728.
Les rives du Danube à la lumière de quelques passages de la chronique de Skylitzès, RÉSEE, 14 (1976), 2, p. 311-322.
La géographie historique du territoire roumain dans la région du Bas Danube aux VIIIe-Xe siècles telle quelle se dégage des sources byzantines, Bulletin d'information et de coordination, 8 (1975/1976), p. 100-103.
Plăsele de pumnale de la Păcuiul lui Soare, Ialomița. Studii și comunicări de muzeologie, arheologie-istorie și etnografie, 1977, p. 80-82.
Câteva considerații pe marginea unor toponimice din dreapta Dunării de Jos (zona Ostrov-Cochirleni), Pontica, 10 (1977), p. 59-63.
O formațiune statală la Dunărea de Jos la sfârșitul secolului al XIV-lea, necunoscută pînă în prezent, SCIVA, 29 (1978), 2, p. 185-201.
Autour de la pénétration des Slaves au sud de Danube, Rapports du IIIe Congrès international d'archéologie slave, Bratislava, 1979, p. 165-169.
À propos de l'invasion coumane de 1148, Études byzantines et postbyzantines, 1 (1979), p. 19-27.
Despre Sacidava și „stratigrafia” ei, SCIVA, 31 (1980), 1, p. 123-130.
Cariera de piatră din secolul al X-lea de la Cernavoda, Pontica, 13 (1980), p. 185-195.
Contribuție la cunoașterea monedelor lui Ioan Terter, despotul Țării Dristrei, Cercetări numismatice, 3 (1980), p. 73-76.
À propos de la culture matérielle byzantine du Bas Danube aux Xe-XIIe siècles, în Actes du XVe Congrès international d'études byzantines, Athènes, 1980,p. 97-102.
S-au emis monede în Dobrogea bizantină (secolele X-XII)?, SCIVA, 32 (1981), 3,p. 407-412.
Un dénéral monétiforme trouvé à Păcuiul lui Soare, RÉSEE, 19 (1981), 3, p. 485-488.
Realități politice la Dunărea de Jos: români, bizantini, bulgari, pecenegi, Revista de istorie, 34 (1981), 6, p. 1111-1133.
Iarăși despre localizarea Vicinei, Revista de istorie, 34 (1981), 12, p. 2311-2316.
La Dobroudja et Byzance à l'époque de la génèse du peuple roumain (VIIe-Xe siècles),
Pontica, 14 (1981), p. 217-220.
Tipare de la Păcuiul lui Soare pentru obținerea de podoabe în tehnica presării, Pontica, 15 (1982), p. 263-267 (în colaborare cu A. Panaitescu).
Despre momentul îngropării tezaurului de la Suluc, jud. Tulcea, Cercetări numismatice, 5 (1983), p. 33-38.
„Marcă de olar” avînd ca reprezentare un cal, SCIVA, 34 (1983), 3, p. 290-293.
Kili et l'expedition d'Umur beg, RÉSEE, 21 (1983), 1, p. 23-29.
Pătrunderea pecenegilor în Câmpia Română și argumentul numismatic, SCIVA, 35 (1984), 1, p. 68-73.
Începuturile arheologiei românești. Istoricul Muzeului național de antichități,SCIVA, 35 (1984), 1, p. 3-44 (în colaborare cu Alexandru Păunescu, Irina Casan-Franga).
Documente vechi creștine în Dobrogea, Pontica, 17 (1984), p. 157-167.
Kili și expediția lui Umur-beg, Peuce 9 (1984), p. 389-394.
Monede rare descoperite la Păcuiul lui Soare, jud.Constanța, BSNR, 77-79 (1983-1985), nr. 131-133, p. 433-436.
Extension du premier état bulgare au nord du Danube (VIIIe-Xe siècles). La culture matérielle, Études Balkaniques, 21 (1985), 1, p. 107-113.
Câteva fibule din epoca romană târzie de la Păcuiul lui Soare și Dervent (jud.Constanța), CCDJ, 1 (1985), p. 87-92.
Puncte de vedere privind cetatea de la Păcuiul lui Soare, CCDJ, 1 (1985), p. 107-111.
„Satul Carpilor” sau un „sat al carpilor” ?, CCDJ, 2 (1986), p. 205-207.
Considerații generale asupra așezărilor cu caracter urban de la Dunărea de Jos (secolele X-XI), CCDJ, 2 (1986), p. 223-226.
Organizarea administrativ-militară a regiunii Dunării de Jos în vremea lui Ioan Tzimiskes, SCIVA, 37 (1986), 3, p. 168-178.
Societatea „Românismul”, Istros, 4 (1986), p. 223-228.
Kilia et Likostomo ou Kilia = Licostomo?, RRH, 25 (1986), 4, p. 301-317.
Două pandantive foliforme de bronz de la Păcuiul lui Soare, CCDJ, 3-4 (1987), p. 113-114.
Despre unele meșteșuguri de la Păcuiul lui Soare (secolele X-XI), CCDJ, 3-4 (1987),p. 115-121.
Notes sur la culture matérielle de Dobroudja (VIIe-Xe siècles), Istros, 5 (1987),p. 213-215.
Câmpia Română și Bizanțul în sec. X (Note preliminarii), Istros, 5 (1987),p. 217-220.
Câteva probleme privitoare la monedele de aramă din sudul Dobrogei în ultima treime a secolului XIV, SCIVA, 38 (1987), 2, p. 142-158.
Unde se afla orașul Theodoropol?, AIIA, 24/1 (1987), p. 479-484.
De nouveau à propos de Presthlavitza, Südost Forschungen, 46 (1987), p. 279-293.
Sur l'histoire de la Dobroudja au Moyen Âge (Dobrudza. Études ethno-culturelles,Sofia, 1987, 238 p.), Dacia, N.S., 32 (1988), 1-2, p. 175-193.
Sur les problèmes archéologiques de la cité d'Iatrus, Dacia, N.S., 32 (1988), 1-2,195-204.
De nouveau au sujet du monument rupestre de Murfatlar, RRH, 27 (1988), 1-2,p. 123-126.
Date noi despre un turn al cetății Vicina, CCDJ, 5-7 (1988-1989), p. 153-156 (în colaborare cu Dan Căpățînă).
Un alt sigiliu al lui Constantin VII și Zoe, CCDJ, 5-7 (1988-1989), p. 175-177.
Tradiții daco-romane în monumentul rupestru de la Basarabi (jud.Constanța),Symposia Thracologica, 7 (1989), p. 430-431.
Vers quelle date Leon Melissenos pouvait-il être domestikos des scholes occidentales?, RÉSEE, 27 (1989), 1-2, p. 11-14.
O carte despre arta rupestră cu multe probleme, SCIVA, 41 (1990), 1, p. 55-66.
Despre organizarea ecleziastică a regiunii Dunării de Jos (ultima treime a secolului X - secolul XII), Studii Teologice, 1 (1990), p. 103-120.
Un tip necunoscut de piesă din sec. VI - începutul sec.VII, SCIVA, 42 (1991), 1-2,p. 81-84.
Sur l'organisation ecclésiastique dans la région du Bas-Danube (derniers tiers du Xe siècle - XIIe siècle), Études byzantines et postbyzantines, 2 (1991), p. 73-89.
Din nou despre originea mărcilor de olar, Pontica, 25 (1992), p. 355-358.
Un alt sigiliu al lui Constantin Theodorokanos, Pontica, 25 (1992), p. 359-361.
Un brăzdar din epoca romană descoperit la Dervent, Istros, 6 (1992), p. 271-272.
Note de lector (I), Istros, 6 (1992), p. 323-327.
Contribution à la connaissance de l'histoire de la Dobroudja en base de quelques sceaux, Dacia, N.S., 36 (19929, p. 179-185.
Originea numelui Dobrogea, Buletinul Bibliotecii Române. Studii și documente românești, 17 (21), Freiburg, 1992/3, p.233-240
Câteva caracteristici ale orașelor dobrogene din secolele X-XI, Analele Brăilei, 1 (1993), 1, p. 433-435.
Sur les nécropoles danubiennes (VIe-Xe siècles), Dacia, NS, 37 (1993), p. 291-300.
Carbona, Cavarna, la Contrée de Carvouna, Dacia, NS, 37 (1993), p. 301-305.
Sapă de fier din epoca romană, Istros, 7 (1994), p. 349-351.
Note de lector (II), Istros, 7 (1994), p. 353-354.
Câteva considerații privind sigiliile strategului Ioan Malesis, Istros, 7 (1994), p. 355-356.
Numele Dobrogei într-o nouă sursă literară, Istros, 7 (1994), p. 357-358.
Unde trebuie căutat Onglos?, Istros, 7 (1994), p. 359-361.
Recenzii și discuții arheologice, I, CCDJ, 12 (1994).
Cumanii și originea familiei lui Dobrotiță, Revista istorică, 5 (1994), p. 283-288.
Sur la présence des byzantins au Bas-Danube (IXe-XIVe siècles), RÉSEE, 32 (1994), 3-4, p. 367-373.
Points de vue sur l'organisation ecclésiastique au Bas-Danube (Xe-XIe siècles),
Dacia, NS, 38-39 (1994-1995), p. 449-452.
Despre căderea Vecinei sub tătari, în Pe drumul credinței, Rives Eaton Road USA, 1995, p. 67-76.
Apa preotului Enciu, CCDJ, 13-14 (1995), p. 319-323.
Caii Sfântului Theodor, CCDJ, 13-14 (1995), p. 324-326.
Un faux problème de géographie historique - Kilia et Likostomo, Il Mar Nero, 2 (1995-1996), p. 235-266.
Despre unele antroponime de origine cumană, Analele Brăilei, 2 (1996), p. 569-571.
Cui aparține cultura Ciurel?, Istros, 10 (2000), p. 491-493.
Tempus, templum, tâmplă, CCDJ, 18 (2001), p. 38-40.
Nouvelles données sur les régions sud-danubiennes dans deux inscriptions grecques,Studia antiqua et archaeologica, 9 (2003), p. 269-272.
Din nou despre slavi la Dunărea de Jos, Istros, 11 (2004), p. 353-355.


III. Rapoarte de săpături arheologice:

Șantierul arheologic Garvăn (Dinogetia), SCIV, 5 (1954), 1-2, p. 161-197 (în colaborare).
Șantierul arheologic Cernavoda, SCIV, 6 (1955), 1-2, p. 151-163 (în colaborare cu S. Morintz și D. Berciu).
Săpăturile arheologice de la Mărculești-Viișoara (r. Slobozia, reg. București), Materiale, 5 (1959), p. 543-545.
Săpăturile de la Capidava, Materiale, 5 (1959), p. 562 (în colaborare cu Gr.Florescu și R. Florescu).
Săpăturile arheologice de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 5 (1959), p. 587-592 (în colaborare cu I. Nestor); 6 (1960), p. 653-666 ; 7 (1961), p. 599-608 ; 8 (1962),p. 713-722; Materiale, Tulcea, 1980, p. 493-495 (în colaborare cu T. Papasima,G. Custurea și P. Vlădilă); Materiale, Brașov, 1981, p. 435-436 (în colaborare cu T. Papasima, P. Vlădilă, G. Custurea, V. Sîrbu); Materiale, Vaslui, 1982,p. 208-209 (în colaborare cu T. Papasima, A. Panaitescu); Materiale, București, 1983, p. 435-436 (în colaborare cu T. Papasima, P. Vlădilă, G.Custurea, V. Sîrbu).
Săpăturile de la Mănăstirea Neamțu, Materiale, 6 (1960), p. 699-702.
Săpăturile arheologice de la Mangalia (Callatis), Materiale, 8 (1962), p. 439-455 (în colaborare cu C. Preda, Em. Popescu).
Cercetări arheologice în zona viitorului lac de acumulare „Porțile de Fier”, SCIV,16 (1965), 2, p. 395-406 (în colaborare cu D. Tudor, E. Comșa, S. Morintz, Exp. Bujor, N. Constantinescu).
Rezultatele cercetărilor arheologice din zona Porților de Fier, în Comunicări Academia R.S.R., Grupul de cercetări complexe „Porțile de Fier”, Seria IV, Craiova, 1968, p. 43-47.


IV. Recenzii:

M. Mircev, Necropola tumulară tracă de lîngă satul Dolina, în RRH, 7 (1955),
p. 633-638.
Zivka Văzarova, Slavjano-bălgarskoto seliște kraj selo Popina Silistrensko, Sofia,1956, în SCIV, 8 (1957), 1-4, p. 401-403.
Izvestija. Bulletin de l'Institut archéologique bulgare, 20 (1955), în SCIV, 9(1958), 1, p. 242-247.
Iordanka Čangova, Tărgovski pomestenija kraj juznata krepostna stena v Preslav,Izvestija Institut, 21 (1955), în SCIV, 10 (1959), 2, p. 528-529.
Nouvelles Etudes d'Histoire Roumaine, II, Studii, 14 (1961), 3, p. 770-771.
Stancio Stancev - Stefan Ivanov, Necropolăt do Novi Pazar, Sofia, 1958, în SCIV,12 (1961), 2, p. 414-417.
D. Dimitrov, Rannosrednovekoven nekropol pri gara Razdelna, Arheologija Sofia,3-4 (1959), în SCIV, 13 (1962), 1, p. 235-237.
Sonia Georgieva, Srednovekovnata seliște nad razvalinite na anticnija grad Abritus, Izvestija Institut, 24 (1961), p. 4-35, în SCIV, 13 (1962), 2, p. 471-475.
Stamen Mihailov, Otnosno proizhoda na rannosrednovekovnata cernolăskava keramika v Bălgaria, Arheologija Sofia, 3 (1961), p. 5-11, în Dacia, N.S., 6 (1962), p. 555-557.
C. Cihodaru, Observații critice asupra însemnărilor „toparhului bizantin”, SCC,Seria Istorie, 12, fasc. 2, Iași (1961), p. 259-271, în Studii, 16 (1963), 2, p. 501-502.
Sonija Gheorghieva, K voprosu o materialism kulture slavean i prabălgar nanijnem Dukala, în RÉSEE, 1 (1963), 1-2, p. 207-209.
I.I. Liapouchkine, K voprosu o kulturnem ednistre slavean, IA-SSSR, Sbornik M.Artamonov, Leningrad, 1961, p. 203-209, în RÉSEE, 1 (1963), 3, p. 644-645.
Vera Antonova și Dremsizova Tvetana, L'agoul d'Omurtag de la lisière du village Tzar Krum, reg. Colarovgrad (fouilles de 1958), Arheologija, II, Sofia,2 (1960), p. 28-29, în RÉSEE, 1 (1964), 1-2, p. 329.
At. Milcev, Rannosrednovekovni bălgarski nakiti i krăstove enkolpioni ot severozapeidna Bălgaria, Arheologija Sofia, 5 (1963), p. 22-37, în RRR (ist.etn.),3 (1964), p. 127-130.
St. Mihailov, Razkopki v Pliska prez 1959-1961 g., Izvestija, 26 (1963), p. 5-46, în RRH (seria ist.etn.), 3 (1964), p. 130-133.
Vera Antonova, Aulăt na Omurtag pri s. Tzar krum, Arheologijia Sofia, 5(1963), 2, p. 49-50, în RRR (ist.etn.), 3 (1964), p. 133-135.
Ecaterina Manova, Razkopki na srednovekovna tzărkva v. Kîrjali, Arheologijia Sofia, 5 (1963), 3, p. 75-83, în RRR (ist.etn.), 3 (1964), p. 136-137.
Sonja Georgieva, K voprosu et.n. „Prabălgarskam hudojestvenoi promîșlesnoski”,Slavia Antiqua, 10 (1963), p. 331-365, în RRR (ist.etn.), 6 (1964), p. 341-344.
Atanas Milcev, Po voprosa za kulturata na slavianite i prabălgarite v nașite zemia prez rannota Crodnovekovie, Arheologijia, 2 (1964), p. 1-12, în RRH (ist.etn.), 3(1965), p. 154-159.
Zivka Vzarova, Slavianite na iug et Dunav (po arheologiceskuh dani),Arheologijia, 6 (1964), 2, p. 23-33, în RRR (seria ist.etn.), vol. 2, partea 3(1965), p. 189-194.
St. Mihailov, Stroitelnite periodi v Pliska i proizhodăt na staro-bălgarskata monumentalna arhitectura, Arheologijia, 6 (1964), 2, p. 13-23, în RRH (ist.etn.), 4 (1965), p. 260-263.
D. Krândjalov, Cum se poate distinge în materialele arheologice ale așezărilor balcanice populația locală romanizată de cea slavă și de alte elemente etnice, în RRR (ist.etn.), 7 (1965), p. 468-472.
E. Manova, Cercetări arheologice în raionul Zlatovgrad, în RRR (ist.etn.), 7 (1965), p. 473-475.
I. Iurukova, Descoperirile mai importante și dezvoltarea numismatică în Bulgaria în ultimii 20 de ani, în RRR (ist.etn.), 8 (1965), p. 514-516.
Bohuslav Chropowski, Nitra la începutul evului mediu, în RRR (ist.etn.), 8 (1965), p. 561.
R. Hachulska-Ledonos, Scări de șa din epoca feudală timpurie de la Nowa Hute,în RRR (ist.etn.), 8 (1965), p. 638-639.
S. Bobcev, Săpăturile arheologice din centrul Sofiei, în RRH (ist.etn.), 10 (1965),p. 695-697.
T. Ivanov, S. Bobcev, Săpăturile din piața hotelului Balkan din centrul Sofiei, în RRR, 10 (1965), p. 697-699.
S.A. Pletneva, Srednovekovaja keramika Tamanskogo gorodisca, Moscova, 1963,în SCIV, 16 (1965), 4, p. 834-835.
Serdica, în Mitropolia Olteniei, 18 (1966), 1-2, p. 167-172.
I. Iurukova, Contribuții la studiul circulației monedelor romane de bronz, în RRR (ist.etn.), 3 (1966), 5, p. 378-379.
I. Popov, Despre apariția omului în ținuturile noastre (citește Bulgaria n.n.), în RRR (ist.etn.), 3 (1966), p. 426-430.
Iordanka Atanasova, Petăr Kiciașki, Descoperiri funerare în satul Gradeț, RRR (ist.etn.), 3 (1966), 5, p. 431-433.
Ivanka Nicolaevici, Les baptisteres paléochretiens en Iougoslavie, ZRVI, 9 (1966),p. 223-234, în RRR (ist.etn.), 4 (1967), 5, p. 372-373.
I. Ferluga, Les soulevements des comitopoules, ZRVI, 2 (1966), p. 75-84, în RRR (ist.etn.), 4 (1967), 5, p. 373-376.
Mihail Mihalcu, Coroziunea, București, 1966, 226 p., în SCIV, 19 (1968), 3,p. 546-547
V. Besevliev, Iransky elementi i prabălgarskite, în RÉSEE, 7 (1969), 2, p. 433.V. Besevliev, Ein verkannter thrakischer Ortsname, Izvestija, 16, p. 75-77, în RÉSEE, 7 (1969), 2, p. 433.
A. Rădulescu și N.Harțuche, Cimitirul feudal timpuriu de la Castelu, Constanța,1967, 127 p., 31 pl., în RÉSEE, 7 (1969), 2, p. 436-437.
T. Totev, Neizvesten strateg na Ioanopol i Dorostol, Arheologija Sofia, 1968, în RÉSEE, 7 (1969), 3, p. 579.
Vera Antonova, Dve rannochristianski tzărkova văv vănănita ukreplenje na aul na kan Omurtag pri gara Tzar Krum (Sumensko), Arheologija Sofia, (1968), 4, p.52-67, în RÉSEE, 7 (1969), 4, p. 740.
Vasil Mikov, Lokalizirăne na neakoi iz ceznati anticni i srednovekovi selișcea ikreposti v Bălgaria, Arheologija Sofia, (1968), 4, în RÉSEE, 7 (1969), 4, p. 740.
E. Lozovan, Doina et saga. Paralléles épiques roumano-scandinaves, Revue romaine, (1967), 1, p. 207-214, în RÉSEE, 7 (1969), 4, p. 740-741.
Le développement de l'historiographie roumaine au cours du dernier quart de siècle,RRH, 8 (1969), 4, p. 767-792 (în colaborare cu Tr. Lungu, St. Olteanu).
S.A. Pletneva, Ot kocevii v gorodam, Moskva, 1967, în RÉSEE, 8 (1970), 1,p. 164.
Les revues roumains d'archéologie et d'histoire ancienne (1966-1970), Dacia, N.S.,15 (1971), p. 415-435 (în colaborare cu Al. Rădulescu).
Phillippe Joseph, Le monde byzantin dans l'histoire de la verrerie (Ve-XVIe siècle),Bologna, 1970, în SCIV, 23 (1972), 2, p. 335.
Izvorî na bălgarskata istorija (Fontes Historiae Bulgaricae), XV, Sofia, 1972, subred. Mihail Voinov, 321 p., în SCIV, 23 (1972), 4, p. 683-684.
V. Besevliev, Les inscriptions protobulgares et leur portée culturelle et historique,Byzantino-Slavica, 32, Praga, 1971, fasc. 1, p. 35-51, în SCIV, 23 (1972), 4,p. 684-685.
Michel Molaise, Antichități egiptene și obiecte de sticlă din Orientul apropiat, în RRRS, 9 (1972), 4, p. 603-607.
T. Totev, Necropola de la Preslav, RRRS, 4 (1972), 6, p. 905-908.
Profesorul N. Bănescu (necrolog), în Pontica, 5 (1972), p. 585-587.
Les revues roumains d'archéologie et d'histoire ancienne (1966-1971), Dacia, N.S.,16 (1972), p. 375-405 (în colaborare cu Al. Rădulescu).
T. Totev, Novootkriti vizantijski olovni pečati ot Preslav, Izvestija Varna, 8 (23),1972, în SCIVA, 24 (1973), 3, p. 553.
I.G. Hîncu, Căprăria - Pamjatnik kultury X-XII vv., Chișinău, 1973, în SCIVA,24 (1973), 3, p. 553-554.
D. Anghelov, Obrazivane na bălgarskata narodnost, Sofia, 1971, în SCIVA, 24(1973), 3, p. 554.
Bibliotheca Historica Romaniae, 10 ani de activitate rodnică, în SCIVA, 24 (1973),4, p. 689-690.
Les revues roumains d'archéologie et d'histoire ancienne (1966-1972), Dacia, N.S.,17 (1973), p. 417-440 (în colaborare cu Al. Rădulescu).
D. Ovcearov, Valul de frontieră Erkesia, în CID SP, 10 (1973), 2, p. 270-272.
L. Donceva-Petkova, Srednovekovni glinini sădove s vătrețni uți, Arheologija Sofia, 4 (1971), p. 32-38, în RRR, 10 (1973), 3, p. 458-460.
Al. Graur, Nume de locuri, București, 1972, în SCIVA, 25 (1974), 1, p. 154-158.
G.B. Fedorov, L.L. Polevoj, Arheologija Rumynii, Moscova, 1973, în SCIVA, 25 (1974), 2, p. 325.
I.P. Rusanova, Slavianskie drevnosti VI-IX vv. mezdu Dneprom i zapodnym Bugom, Moscova, 1973, în SCIVA, 25 (1974), 2, p. 328.
Problemy arheologii i drevnei istorii Ugrov, Moscova, 1972, în SCIVA, 25 (1974), 2, p. 328.
Jugovostocnaja Evropa v srednie veka, Chișinău, 1972, în SCIVA, 25 (1974), 2,p. 328.
Părvi kongres na bălgarskoto istoricesco druzestvo, Sofia, 1972, în SCIVA, 25 (1974), 2, p. 329.
Iordanka Čangova, Srednovekovnoto seliște nad trakiiskija grad Sevtopoles XIXIV vek, Sofia, 1972, în SCIVA, 25 (1974), 2, p. 329.
Cumania, 1, Kecskemet, 1972, în SCIVA, 25 (1974), 3, p. 489-490.
Giuseppe Bovini, Note sull'area cimiteriale paleo-cristiana di S.Eustorgio a Milano, Revista di Studi Liguri, 37, Bordighera, 1973, în SCIVA, 25 (1974), 3,p. 490.
E. Lozovan, Varegues, Romeens et le lion du Pirée, Revue romane, 8, 1973, 1, în SCIVA, 25 (1974), 3, p. 490.
Arheologiceskie issledovanija v Moldavii (1972), Chișinău, 1974, în SCIVA, 25(1974), 3, p. 490.
Carevgrad Tărnov. Dvorecăt na bălgarskite care prez vtorata bălgarska dărzava, I,Sofia, 1973, în SCIVA, 26 (1975), 2, p. 308.
Izvestija na okrăjnia istoriceski muzei i bălgarskoto diujestvo, Tolbuhin, 1973, în SCIVA, 26 (1975), 2, p. 308-309.
Al. Zub, Vasile Pârvan, Iași, 1974, în SCIV, 26 (1975), 3, p. 433.
Balcanoslavica, 1, Prilep, 1972; 2, 1973, în SCIVA, 26 (1975), 3, p. 433.
Muzeul Național, 1, București, 1974, în SCIVA, 26 (1975), 3, p. 434.
Sonja Georgieva, Velizar Velkov, Bibliografija na bălgarskata arheologija, Sofia,1974, 478 p., în SCIVA, 26 (1975), 4, p. 581.
Ioannis Skylitzes Synopsis historiarum, Berlin, 1973, în SCIVA, 26 (1975), 4,p. 581-582.
Fontes Historiae Dacoromaniae, III, București, 1975, în Magazin istoric, 20, nr.976, p. 2.
Byzantina, I-III, Thessalonique, în Peuce, 4, (1973-1975), p. 321-324.
Al XV-lea colocviu al Societății „Mihai Eminescu” din Freiburg i.Br. cu tema „Românii și marea”, în SCIVA, 27 (1976), 1, p. 119-120.
Evangelos K. Chrysos, To Bizantion kai oi Gotdoi, SCIVA, 27 (1976), 1, p. 129-130.
Răzvan Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești (secolele X-XIV), București, 1974, 379 p., 52 fig., în SCIVA, 27 (1976), 2, p. 281-282.
Al XV-lea Congres internațional de studii bizantine, în SCIVA, 27 (1976), 2,p. 271.
Cigaar N. Crinje, L'imigration anglaise à Byzance après 1066. Un nouveau texte sur les Varangues à Constantinople, REB, 32 (1974), p. 301-342, în RÉSEE, 14(1976), 2, p. 354.
Giuseppe Bovini, Les „sinopie” récemment découvertes sous les mosaiques de l'abside de Saint-Appolinaire in Closse à Ravenne, Academie des Inscriptions et Belles-Lettres. Comptes rendus des seances 1974, Paris, 1974, p. 97-110, în
RÉSEE, 14 (1976), 2, p. 354.
Babic Boskov, Srednovekovno kulturno bogatsvo na S.R. Makedonja, Prilep, 1974,66 p., 187 fig., în RÉSEE, 14 (1976), 2, p. 354-355.
Fontes Historiae Daco-Romanae, III, în AIIA A.D. Xenopol Iași, 13 (1976),p. 431-433.
Catherine Asdracha, La région des Rhodopes aux XIIIe-XIVe siècles. Étude de géographie historique, 1976 (Colecția Byzantinisch-Neugriechische
Jahrbucher, vol. 49), în SCIVA, 28 (1977), 2, p. 292-296.
Octavian Toropu, Romanitatea tîrzie și străromânii în Dacia traiană sudcarpatică, Craiova, 1976, în SCIVA, 28 (1977), 4, p. 611-612.
Ana Comnena, Alexiada, București, 1977 (trad. Marina Marinescu), în SCIVA,28 (1977), 4, p. 617.
Maria Comșa, Cultura materială veche românească (Așezările din secolele VIII-X de la Bucov-Ploiești), București, 1978, 182 p., în SCIVA, 30 (1979), 3, p. 469-475.
Lexikon des Mittelalters, München-Zürich, 1978, recenzie în Pontica, 12 (1979),p. 378-379.
De la Dunăre la Mare, Editura Arhiepiscopiei Tomisului și Dunării de Jos, Galați, 1979, 244 p., recenzie în Pontica, 12 (1979), p. 379-382.
Alexandru Barnea, Ion Barnea, Ioana Bogdan Cătăniciu, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Gheorghe Papuc, Tropaeum Traiani, I, Cetatea,București, 1979, 258 p., recenzie în Dacia, N.S., 24 (1980), p. 386-391.
Profesorul Gheorghe Ștefan (necrolog), în SCIVA, 31 (1980), 3, p. 479-481.
Culture et art en Bulgarie médiévale (VIII-XIV siècles), Sofia, 1979, dare de seamă în RÉSEE, 18 (1980), 4, p. 784-785.
Jonathan Shepard, Tzetzes letters to Leo at Dristra, Byzantinische Forschungen,6, Amsterdam, 1979, p. 191-230, în RÉSEE, 18 (1980), 4, p. 785-786.
Pliska-Preslav, I, 1979, 212 p., în RÉSEE, 18 (1980), 4, p. 798.
Constantin Preda, Callatis. Necropola romano-bizantină, București, 1980, recenzie în SCIVA, 32 (1981), 2, p. 309-312.
A XV-a sesiune de rapoarte privind cercetările arheologice în România (în colaborare), Revista de istorie, 34 (1981), p. 1565-1566.
Stylianos Pelekanides, Studien zur frühchristlichen und byzantinischen Archäologie, în RÉSEE, 19 (1981), 1, p. 179-181.
I. Barnea, Arta creștină în România, vol.I (secolele III-VI), București, 1979, 280 p.,118 pl., și vol. II (secolele VII-XIII), București, 1981, 238 p., 102 pl., în Pontica,14 (1981), p. 371-378.
Vasile Culică (necrolog), în Pontica, 14 (1981), p. 379-381.
Nicolae Stoicescu, Continuitatea românilor, București, 1980, în SCIVA, 33 (1982), 2, p. 257-259.
M. Balard, Gênes et l'Outre Mer, II, Actes de Kilia du notaire Antonio di Ponzo, în
SCIVA, 33 (1982), 4, p. 442. Stancio Vaklinov și Stanislav Stanilov, Kladenci. Rannosrednovekovnoto bălgarsko seliște, Varna, 1981, în SCIVA, 34 (1983), 2, p.p. 180-181.
Mircea D. Matei, Emil E.Emandi, Habitatul medieval rural din valea Moldovei și din bazinul Șomuzului Mare. Secolele XI-XVII, București, 1982, în SCIVA, 34 (1983), 3, p. 298-299.
Helena Zoll Adamikova, Wezesnosredniowieczne cmentarzyska cialopalne slovnian na terenie Polski, vol.II, Wroclaw-Krakow-Gdansk, 1979, 316 p., în Pontica, 16 (1983), p. 360.
Liudmila Donceva-Petkova, Signes sur les monuments archéologiques de Bulgarie médiévale, Sofia, 1980, 188 p., 19 fig., 42 pl., în Pontica, 16 (1983), p. 360-362.
Stojan Avdev, Les monnaies en argent du tsar Michail Assene, 1337-1355, Numizmatika, 3 (1980), p. 13-22, în Pontica, 16 (1983), p. 362-363.
Totiu Totev, Monasterăt v „Tuzlalaka” centăr na rezervanata keramika o Preslav prez IX-X v., Sofia, 1982, 80 p., 69 fig., în SCIVA, 36 (1985), 3, p. 274.
John V.A. Fine, The Early Medieval Balkans. A Critical survey from the Sixth to the Late Twelfth Century, Ann Arbor (The University of Michigan), 1983, 335 p., în Pontica, 19 (1986), p. 313-314.
C. Asdracha, G. Bakirtzis, Inscriptions byzantines de Thrace (VIIIe-XVe siècles).
Edition et commentaire historique, Arhailogikon Deltion, 35 (1980), Athena, 1986, p. 241-282, pl. 58-78, în Istros, 5 (1987), p. 438-439.
Stamen Mihailov, Gheorghi Džingov, Vălo Vălov, Violeta Dimova, Rannosrednovekovnoto seliște pri selo Stărmen, Sofia, 1982, 144 p., în Istros, 5 (1987), p. 440.
Kulturata na srednovekovnia Tărnov, Sofia, 1985, 214 p., sub redacția lui Atanas Popov și Velizar Velkov, în Istros, 5 (1987), p. 441-442.
Profesorul Ion Barnea la 75 de ani, în SCIVA, 39 (1988), 4, p. 391-397.
Silvia Baraschi (necrolog), în SCIVA, 42 (1991), 3-4, p. 109-112.
Urszula Maj Stradow, Stanowiske 1, Czesc I, Ceramika wczesnesredniewieczna,Cracovie, 1990, 138 p., 78 fig., în Dacia, N.S., 36 (1992), p. 221.
Monumente istorice și izvoare creștine, Galați, 1987, 350 p., în Istros, 6 (1992),p. 317-322.
 

Sursă foto: ilustrație articol Petre Diaconu la 80 de ani - autor Mihai Irimia (apărut în revista „Pontica” nr.37-38, 2004-2005)


 

Mai multe despre personalitatea lui Petre Diaconu puteți citi în articolele:

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Petre Diaconu (galerie foto)

#citeșteDobrogea Petre Diaconu, 95 de ani de la naștere. Un reper al arheologiei dobrogene

Adrian Rădulescu la aniversarea lui Petre Diaconu (70 ani)

 

Comentarii








Cele mai recente postari