mai 1940 Raport privind instalația uzinei de apă Hinog - „Analizele au arătat un destul de mare grad de poluare a apei”

 

 

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.

 

Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.

 

Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.

 

În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.

 

mai 1940, Constanta. Raportul privind instalația uzinei de apă Hinog

 

Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 86 de ani, în luna mai a anului 1940 (nu este menționată data exactă în raport), a fost redactat, de către medicul primar Angelo d’Argenta, un raport privind instalația uzinei de apă Hinog, uzină care „în cursul traiectului” furnizează „cu apă potabilă orașul Cerna-Vodă și Spitalul Medgidia”. Medicul primar arată dotările uzinei, menționând și deficiențele constatate, precum poluarea apei – „calitatea submediocră din punct de vedere higienic a acestei ape”:

 

 

 

„Serv. Sanitar.

Jud. Constanţa

Nr. 5889

Mai 1940

 

Referinţe sumare asupra instalației uzinei de apă Hinog

(Pentru D-l Medic Sef al Municipiului)

 

Uzina Hinog se alimentează cu apă pompată din Dunăre, prin pompe aspiratoare, acționate prin motoarele uzinei, apa ridicându se la altitudinea Hinogului, cca. 80 metri.

 

Această apă se varsă în trei bazine de decantare, în care rămâne un timp variabil, după materiile în suspensie (adică după cum apa este mai tulbure sau nu).

 

De la aceste bazine de decantare, după o sedimentare sumară, apa trece în filtre.

 

Bazinele de decantare sunt cimentate şi neacoperite. Filtrele, în număr de trei, sunt acoperite, cu pereţi laterali deasemeni betonati și se menţin totdeauna cu o coloană de apă de 1,50 metri, deasupra stratului filtrant.

 

Filtrarea se face prin mai multe straturi de nisip, pietriş şi gresie, după care apa e perfect clarificată.

 

Ni s-a raportat că în timpul verii sau în cazul de consum mai mare de apă, filtrarea se accelerează, pentru a se mări debitul de apă.

 

Capacitatea totală a filtrelor ar fi de cca. 12.000 metri cubi în 24 ore.

După această clarificare, macroscopic desăvârșită, apa este trimeasă prin conducte, spre stațiunea de colectare Dorobantul, având o capacitate de cca. 3.000 - 3.500 metri si de acolo înspre oraş.

 

În cursul traiectului este furnizat cu apă potabilă orașul Cerna-Vodă și Spitalul Medgidia.

 

Suntem informați că, stațiunea de sterilizare propriu-zisă a apei, sterilizarea care se făcea prin raze ultra violete, nu mai funcționează din timpul războiului 1916-1918, așa că apa actualmente furnizată, nu este decât o apă de Dunăre, decantată şi clarificată.

 

Dealtfel și analizele făcute în cursul anului trecut, au arătat un destul de mare grad de poluare a apei.

 

Menţionăm că şi sistema actuală de colectare a apelor, care s-au filtrat, comportă riscuri de infecţie exogenă (apa nefiind păzită prin închizături ctanse, în depozitele de colectare locală), aşa că, acești factori reuniți - lipsa unci instalaţii de sterilizare a apei - insuficiența filtrărilor - ca şi riscurile de infecţie în cursul traiectului - determină calitatea submediocră din punct de vedere higienic a acestei ape.

 

Personalul existent la uzină a fost vaccinat cu vaccin T.A.B. în cursul toamnei 1939.

 

SĂNĂTATE,

 

Medic primar,

Dr. Angelo d’Argenta 

 

Secretar,

 

Domniei Sale Domnului Medic Șef al Municipiului Constanta.

*SJAN. Constanţa, fond Serviciul Sanitar al Judeţului Constanţa, dosar 2/1940, f. 26.”

 

 

Sursă foto: ZIUA de Constanța

 

 

 

Citește și: