13 iunie 1939 Date monografice privind comuna Poarta Albă, din județul Constanța
13 Jun, 2026 12:00
13 Jun, 2026 12:00
13 Jun, 2026 12:00
ZIUA de Constanta
253
Marime text
253
Marime text
- Documentul abordează succint: (i) situația economică, (ii) situația agricolă, (iii) statistica animalelor, (iv) situația edilitară, (v) starea sanitară, (vi) starea populației din punct de vedere religios și moral, (vii) monumente de artă, (viii) nevoile comunei Poarta Albă.
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
Strălucita lucrare a istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
13 iunie 1939, Poarta Albă - Date monografice privind comuna Poarta Albă
Din generoasa selecție de documente, observăm că exact în urmă cu 87 ani, pe 13 iunie 1939, a fost redactată o dare de seamă privind datele monografice ale comunei Poarta Albă, cuprinzând satele Poarta Albă și Galeșu - astăzi satul Nazarcea -, județul Constanța.Darea de seamă fusese solicitată prin circulară, tuturor primarilor comunelor din plasa Constanța, de pretorul Gh. N. Alexandrescu. Acesta a cerut răspunsuri punctuale la întrebările menţionate în circulara antereferită. Menționăm că semnul „-“ din document marchează, în locurile evidente, spațiile lăsate libere de autorul documentului de arhivă.
Monografia abordează succint: (i) situația economică, (ii) situația agricolă, (iii) statistica animalelor, (iv) situația edilitară, (v) starea sanitară, (vi) starea populației din punct de vedere religios și moral, (vii) monumente de artă, (viii) nevoile comunei Poarta Albă.
„Primăria comunei Poarta Albă
Jud. Constanţa
Nr. 1126
1939 iunie 13.
Domnule Pretor,
Ordinului Domniei- Voastre nr. 223/939, am onoare a comunica urmatoarele date:
1. (s.r.) Comuna a luat ființă în anul 1880 sub denumirea de Comuna Alacap azi Poarta Albă, având ca cătun satul Nazarcea azi Galeşu.
Satul Poarta Albă are următoarea populaţie: Români 106 capi familie cu 657 suflete agricultori, 4 capi familie cu 12 suflete funcţionari, 2 capi de familie cu 9 suflete meseriași; Germani 44 capi familie cu 207 suflete agricultori; Tătari 16 capi familie cu 36 suflete agricultori.
Satul Galesu are următoarea populaţie: Români 68 capi familie cu 475 suflete agricultori, un cap familie cu 4 suflete funcţionari; Tătari 390 capi familie cu 131 suflete agricultori.
2. Situația economică (s.r.)
Bugetul comunei pe anul financiar 1939 se prezintă astfel:Venituri ordinare lei 477.305 şi cheltuieli 477.305, Venituri extraordinare lei 198.220 şi cheltuieli 198.220 şi Venituri cu destinaţie specială lei 121.000 şi chetuieli lei 121.000. Total general la Venituri lei 796.525 şi cheltuieli 796.525.
În satul Poarta Albă funcţionează 2 cârciumi cu tot felul de băuturi cu următorii arendaşi: Iohanes Raile cu o arendă de lei 8.000 anual şi Gheorghe Solomon cu o arendă de lei 7.665, a căror contracte expiră la 31 august 1939.
În satul Galeşu debitul de cârciumă a expirat la 1 aprilie 1939; deşi nu s-au prezentat solicitatori pentru a cere scoaterea în licitaţie, totuşi se vor face formele de scoaterea cârciumei în licitaţie.
În comună avem două magazine de coloniale, întreprinderi industriale nu avem.
În satul Galeșu funcţionează o bancă populară cu denumirea de „Floriile” şi o cooperativă cu denumirea de „Unirea”.
Ocupatiunea de căpetenie a locuitorilor este agricultura: avem 14 locuitori cu proprietate de la 50-100 hectare, 75 locuitori cu proprietate de la 10 la 50 hectare și 55 locuitori cu proprietate de la 1-10 hectare, restul fără pământ; cei fără pământ care au vite iau pământ în dijmă şi cu chirie, iar cei fără vite muncesc cu ziua de munci agricole.
Proprietarii de la 50-150 hectare, ca hrană de bază consumă pâine de grâu, carne, pasări, ouă, lapte; cei de la 10-50 hectare consumă mămăligă, pâine mai puţină, ceva carne, ouă şi lapte, iar ceilalți mămăligă, brânză, ouă şi lapte. Locuitorii comunei nu mai au alte îndeletniciri în afară de agricultură.
3. Situaţia agricolă (s.r.)
Suprafaţa merelei se prezintă astfel:Satul Poarta Albă are 3420 hectare din care: 3065 teren pentru arătură, 134 hectare păşuni şi islaz, 20 hectare grădini irigate, 27 hectare vii, 5 hectare livezi cu pomi fructiferi, 145 hectare teren ocupat cu cladiri şi curți şi 24 hectare terenuri neutilizabile pentru agricultură, cuprinzând drumuri, ape, terenuri degradate, etc.
În satul Galeşul suprafața merelei se prezintă astfel: 2840 hectare din care: 2529 hectare teren pentru arătură, 143 hectare pășuni şi islazuri, 10 hectare vii, 142 hectare teren ocupat cu clădiri şi curţi şi 16 hectare terenuri neutilizabile pentru agricultură, cuprinzând drumuri, ape, terenuri degradate, etc.
Suprafața terenurilor însămânţate se prezintă astfel:
Grau de toamnă 900 hectare, orz de toamnă - hectare, secară de toamnă - hectare, orz de primăvară - hectare, rapiţă de toamnă -hectare, ovăz - hectare şi porumb - hectare. Locuitorii băştinaşi posedă unelte agricole şi muncesc pământul în bune condițiuni, iar coloniştii din satul Poarta Albă în parte din lipsă de vite şi unelte nu au posibilitatea de a muncii bine pământul.
Islazul comunal se prezintă astfel:
În satul Poarta Albă se află 138 hectare şi 22 ari islaz, iar în satul Galeşu 143 hectare şi 43 ari. Bugetul islazului comunal pe anul în curs reprezintă atât la venituri cât şi la cheltuieli suma de 106.449 lei. Anuitatea islazului este de 25.370 lei anual, iar impozitul de 13.500 lei anual. Datorii asupra islazului nu avem. Islazul este curăţat de buruieni şi avem semănat pe el suprafaţa de şase hectare de lucernă.
4. Statistica animalelor (s.r.)
În comună se află următoarele specii de animale: - Cai, boi -, Vaci - , tineret -, oi - şi porci - . Comuna nu posedă decât un singur taur.5. Situaţia edilitară (s.r.)
În satul Poarta Albă sunt 89 de locuinţe din care 80 sunt construite din piatră la temelie şi chirpici la zidărie şi 9 locuinţe construite din piatră la temelie şi cărămidă la zidărie.În satul Galeşul sunt 72 de locuinţe din care 60 sunt construite din piatră la temelie şi chirpici la zidărie şi 12 locuințe construite din piatră la temelie şi cărămidă la zidărie.
Ca clădiri mai de seamă în comună nu avem. Primăria functioneaza în localul propriu ce este construit în anul 1936. În întreaga comună avem un număr de 123 grajduri. Grajd comunal nu avem.
6. Starea sanitară
Starea de higienă a populaţiei băştinaşe este bună, în special a populaţiei din satul Galeşu, unde sunt locuitori în majoritate cu situaţii materiale bune, şi cu locuinţe spatioase şi bine îngrijite. În ceea ce priveşte starea de higienă a populaţiei din satul Poarta Albă, prin faptul că locuinţele lor fiind prea mici, si cu suflete numeroase ce trăiesc în locuinţe neîncăpatoare si fără aer suficient, si in special copii care nu sunt alimentati suficient, lasă foarte mult de dorit, ei sunt slabi şi au figuri de suferinzi. Toate acestea din lipsă de mijloace.În comună nu avem boli contagioase. Există două cazuri de tuberculoză la locuitorii Hainrich Feţer si Octavian Farcaş iar o parte din copii coloniștiilor au scabie (râie).
În urma ofensivei sanitare şi a sfaturilor date de D-nii Medici, majoritatea din locuitori îşi menţin locuinţele curate, văruindu-le în interior şi exterior, iar cei bolnavi se duc la dispensarul din comuna Basarabi la distanță numai de 4 km. şi cer asistența medicală. În comună nu avem dispensar şi nici farmacie. Există moaşă comunală cu numele de Safta Popa.
7. Starea populaţiei din punct de vedere religios şi moral (s.r.)
În comună nu există biserică, locuitorii din satul Poarta Albă si Galesul se duc la biserică la comuna Basarabi. Populaţia colonistă este mai religioasă fata de restul populaţiei. În comună avem cinci cazuri de concubinaj. Populaţia Germană auÎn comună nu avem cazuri de beţie și nici locuitori calificaţi ca atare.
Şefii autorităţilor din comună, din punct de vedere al serviciului trăiesc în bune condițiuni.
În comună nu s-a comis nici o crimă, şi nici furturi nu se comit. Locuitorii comunei sunt foarte supuşi şi respectuoşi fata de autorități.
8. Monumente de artă (s.r.)
În comună nu avem nici un monument istoric, sau de eroi.În satul Poarta Albă este un local de şcoală cu patru clase cu un număr de - elevi, care frecventă în mod regulat școala. În sat există un cămin cultural cu denumirea de Eminescu, cămin nou înființat şi se așteaptă aprobarea legală. Acest cămin până în prezent nu este frecventat de locuitori.
În satul Galeşu există Căminul Cultural care poartă denumirea de Neculai Iorga. Acest cămin activează de trei ani şi este frecventat foarte des de locuitori, are ca preşedinte pe Domnul Oprea O. Boia; prin acest cămin s-a distribuit un plug donat de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea.
În satul Galeşu este un local de şcoală cu 5 clase cu un numar de 93 elevi, care frecventă în mod regulai școala.
Starea drumurilor din comună este bună, asemeni şi șoseaua județeană Constanţa - Cernavoda, pe care şosea s-a aşezat piatră, urmând ca să fie împrăștiată.
Distanţa de la această comună şi până la reşedinţa plăşei Constanţa este de 23 km.
Nevoile comunei (s.r.)
Comuna din veniturile ei, în bugetul anului în curs a prevăzut suma de lei 70.000 pentru renovarea școalei din satul Galeşu și lei 50.000 pentru scoala din satul Poarta Albă. Căminului Cultural din satul Poarta Albă i s-a prevăzut ca prim fond suma de lei 140.000 pentru construirea localului.Comuna nu dispune de teren prielnic pentru a se putea construi localulul căminului.
Alături de localul de primărie se află o o clădire cu o curte de circa 1500 metri pătrați, clădire ce a servit în trecut ca local de cârciumă și care fiind declarat nehigienic şi insalubru, a fost închis de către autoritățile sanitare.
Acest imobil este proprietatea moștenitorilor Ion Lupea și credem, că s-ar putea conveni cu membrii consiliului de familie al acestor minori, și cu autorizația Tribunalului, ca acest local în care nu mai poate funcționa nici un fel de comerţ, să fie vândut comunei, urmând a fi dărâmat, iar în locul său să se aşeze localul căminului.
În cazul când, nu s-ar putea conveni prin buna învoială pentru vânzarea acestui imobil, să se procedeze la exproprierea lui pentru caz de utilitate - publică, şi credem că această expropriere nu va depăşi suma de Iei 50.000.
Costul acestei exproprieri credem că s-ar putea suporta de serviciul Social, deoarece comuna din fondurile ei nu mai poate face fata şi acestei cheltuieli.
Aceasta ar fi rugămintea comunei, urmând ca celelalte nevoi, să le împlinească comuna cu mijloacele de care dispune.
Numele tuturor şefi de autorităţi din comună: Dumitru D. Boia primar, Const. Dumitrescu învăţător, Const. Mocanu învăţător şi Vasile Cujbă şef de post.
Primar
Notar
(ss) E. Perjescu
*S.J.A.N., Constanţa, fond Primăria Poarta Albă, dosar 66/1939, ff 198,199.“
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Descarcă gratuit lucrarea Arhive dobrogene, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
Citește și:
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


