Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:38 08 04 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Alexandru Lascarov Moldovanu - scriitor și publicist, conferenţiar la Societatea de Radio

ro

20 Feb, 2020 17:21 691 Marime text

ALEXANDRU LASCAROV MOLDOVANU (1885 - 1971)


Viața, activitatea și opera lui Alexandru Lascarov Moldovanu

5 aprilie 1885 - Se naşte la Tecuci (Galaţi) Alexandru Lascarov-Moldovanu - jurist, avocat, prozator şi publicist român.
A fost fiul lui Alexandru Lascaroff şi al soţiei acestuia, Zoe, născută Ionescu. Alexandru Lascaroff a fost coleg cu Alexandru Vlahuţă şi cu Nicolae Petraşcu, despre care a lăsat câteva amintiri. Zoe era fiica marchitanului bârlădean Anghel Ionescu şi a fost directoarea Școlii de fete din Tecuci. Primii ani de studii îi face la Școala Primară nr. 1 de băieţi şi Gimnaziul Real din Tecuci

1899-1902 - Începe studiile liceale la Liceul „Gheorghe Roşca Codreanu” din Bârlad şi le continuă la Liceul Internat din Iaşi.

1906 - Obţine licenţa la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.

Numit administrator de plasă în judeţul Covurlui. De aici se mută la Tulcea şi apoi la Focşani. La Focşani practică avocatura. S-a numărat printre întemeietorii primelor biblioteci publice din Tecuci (1907) şi Focşani (1910). Este mobilizat şi participă la operaţiunile militare din Bulgaria în 1913. Participă la Primul Război Mondial. După război îşi reia activitatea la Focşani, după care se mută la Bucureşti. Lucrează la Fundaţia culturală „Principele Carol“, la Direcţia Educaţiei Poporului şi la Radio.

1931-1932 - Este ales senator. A fost membru al Partidului Naţionalist-Democrat al lui Nicolae Iorga.

Colaborează asiduu, cu articole, nuvele, povestiri, fabule, satire, amintiri, mai ales pe teme moral-educative, la Ramuri, Flacăra, Adevărul literar şi artistic, Lamura, Viaţa literară, Ţara de Jos, Țara noastră, Universul literar, Universul copiilor, Dimineaţa copiilor, Fântâna darurilor, Biruinţa, Tinerimea creştină, Satul, Țara Bârsei, Flori de crin, Ortodoxia, Progresul, România, Timpul şi alte publicaţii periodice. A fost redactor la Neamul Românesc.

Conferenţiar la Societatea de Radio (15 conferinţe în 1930; 20 conferinţe în 1931; 6 conferinţe în 1932; 22 conferinţe în 1933; 25 conferinţe în 1934; 23 conferinţe în 1935). Este „licenţiat din serviciu” la 28 ianuarie 1948.

George Călinescu consideră opera lui Alexandru Lascarov Moldovanu drept folositoare din punct de vedere educativ. Ca nuvelist şi romancier, el evocă idile patriarhale şi îi compătimeşte pe învinşii cu suflet inocent. Prin conferinţe, prin romane alegorice, el desfăşoară o vrednică activitate de propagandist creştin.

Eugen Lovinescu clasifică literatura lui Alexandru Lascarov-Moldovanu ca o literatură sămănătoristă întârziată, cu răgazuri şi lungimi de om care are înaintea sa eternitatea, cu sfătoşenie moldoveană, lipsită de nerv şi concentrare, cu poezie exterioară a naturii, cu sentimentalism faţă de toate nimicurile, cu fărâme mici de fapte în cadre mari, cu duioşie continuă şi cu umor aproximativ, cu o atmosferă mătăsoasă lipsită de noutate. Toate acestea se scurg în pânza domoală a unei povestiri somnolente şi duioase.

Alexandru Piru apreciază pe autorul prolific, cu nuvele şi romane morale, didactice şi naive. Dumitru Murăraşu îi rezervă un loc aparte în literatura tradiţională română. Consideră că îi este superior lui Ion Agârbiceanu prin calităţi de fond şi de expresie. Opera lui constituie o oază de candidă umanitate.

Un laitmotiv al operei lui este constituit de legătura dintre fiinţa noastră trecătoare şi pământul etern. Apreciază patriarhalitatea fermecătoare din Biserica Năruită. Mamina este descris ca un roman al devotamentului, al credinţei strămoşeşti şi al legăturii dintre om şi pământ.

Cohortele morţii sunt crâmpeie din războiul Unităţii, prinse de un adevărat artist. Victor Durnea remarcă un talent cert de povestitor, un lirism molcom, întemeiat pe o reală sensibilitate faţă de natură şi de soarta lumii de la ţară, o undă de umor ce învinge uneori tonul elegiac şi coloritul idilic.

Segmente pur literare, adesea veritabile nuvele şi povestiri, sunt cuprinse în numeroasele scrieri de edificare morală şi religioasă, destinate sătenilor. Ceea ce le distinge este profunda credinţă a scriitorului, precum şi o veritabilă conştiinţă de misionar. Acesteia i se datorează şi cele mai multe dintre tălmăcirile efectuate de Lascarov-Moldovanu.

18 aprilie 1971 - A încetat din viaţă la Bucureşti
 

Scrieri publicate de Alexandru Lascarov Moldovanu

„Petre Liciu”, Focşani, 1914
„Zile de campanie”, Bucureşti, 1915
„Povestirile lui Spulber”, Craiova, 1921
„Hotare şi singurătăţi”, Bucureşti, 1922
„Revoluţia de mâine... ”, Bucureşti, 1925
„Fabule şi satire”, Arad, 1925
„În grădina lui Naş Muşat”, Bucureşti, [1926]
„Nopţi de Moldova”, Bucureşti, 1926
„Înseninare... ”, Craiova, 1928
„Domnul preşedinte”, Bucureşti, [1928]
„Antologia Dobrogei”, în colaborare cu Apostol D. Culea, Bucureşti, 1928
„Cohortele morţii”, Bucureşti, 1930
„Pe drumuri de ţară... ”, Bucureşti, [1930]
„Pe urma vijeliei”, Bucureşti, 1931
„Ceas de cumpănă”, Bucureşti, 1931
„Biserica năruită”, Bucureşti, [1932]
„Casa din pădure”, Bucureşti, 1932
„Schitul cu plopi”, Sibiu, 1833
„Mamina”, Bucureşti, 1934
„Omul care tace... ”, Bucureşti, [1935]
„Flori creştine”, Bucureşti, [1935]
„Romanul furnicei”, Bucureşti, [1936]
„Întoarcerea lui Andrei Pătraşcu”, Bucureşti, [1936]
„Tătunu”, Bucureşti, [1937]
„La apusul soarelui”, Bucureşti, 1938
„Cruce şi naţionalism”, Bucureşti, [1938]
„Drumuri... ”, Bucureşti, [1938]
„Alte flori creştine”, Bucureşti, [1939]
„Furnica, Bucureşti”, [1940]
„Stând la foc... ”, Bucureşti, [1941]
„Fabule, Bucureşti”, [1942]
„Amintiri cu învăţători”, Bucureşti, [1943]
„Cutreierând Basarabia dezrobită”, f.l., 1943
„Buga”, Bucureşti, 2002
Traduceri
Ivan Turgheniev, Anciar sau Apele morţii, Bucureşti, [1912]
Eugène Fromentin, Dominique, Bucureşti, 1922
Alphonse Daudet, Scrisori din moara mea”, Bucureşti, 1923
Nicolae Iorga, Istoria românilor şi a civilizaţiei lor, Bucureşti, 1929
Vieţile Sfinţilor, volumele I-VII, Bucureşti, [1934-1941]
Samuel Smiles, Ajută-te singur sau Caracter, purtare şi stăruinţă, Bucureşti, [1935]
Tălmăciri alese din Sf. Ioan Gură-de-Aur, Bucureşti, [1937]
Nicholas Patrick Stephen Wiseman, Fabiola sau Biserica din catacombe, Bucureşti, [1937]
Vladimir Ghika, Femeia adulteră, Săbăoani, [1938]
John Lübbock, Fericirea de a trăi, Bucureşti, 1939
Bernardin de Saint Pierre, Paul şi Virginia, Bucureşti, [1939]
Oliver Goldsmith, Preotul din Wakefield, Bucureşti, 1940
Asemănarea cu Domnul Hristos (Imitatio Christi) şi Meditaţiile lui Lammenais, Bucureşti, [1940]
Jules Sandeau, Magdalena, Bucureşti, 1941
Alphonse Daudet, Din uimitoarele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, Bucureşti, 1942
Daniel Defoe, Viaţa şi aventurile lui Robinson Crusoe, Bucureşti, [1945]
Are numeroase opere religioase originale, dar şi traduceri, păstrate în manuscris, la Biblioteca Sfântului Sinod din Bucureşti.
 

Descoperă un articol semnat de Alexandru Lascarov Moldovanu în „Analele Dobrogei“!

Prin Dobrogea


Citeşte şi:

#citeşteDobrogea „Acea cu totul aparte cântare a osiilor dobrogene“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
Comentarii








Cele mai recente postari