Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:47 13 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Gheorghe Dumitraşcu - istoric, om politic şi profesor

ro

27 Nov, 2019 13:44 242 Marime text

GHEORGHE DUMITRAȘCU (1939-2017)



Făcând parte din elita oamenilor de cultură ai Dobrogei, Gheorghe Dumitrașcu a fost istoric, om politic, dar mai ales un mare profesor, care a marcat generații întregi de elevi și studenți, insuflându-le cu dăruire, generozitate, curaj și entuziasm debordant, din pasiunea sa pentru istoria și devenirea României.

 Viața și activitatea Profesorului Gheorghe Dumitrașcu

 
25 septembrie 1939 - se naște la Nisipari
1946-1953 - elev al Școlii generale din satul Nisipari
1953 - 1956 - elev al Liceului teoretic „Nicolae Bălcescu“ din Medgidia
1956-1961 - student la Facultatea de Istorie a Universității București
1961-1966 - cercetător științific la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R., Filiala Cluj
1966-1970 - asistent cu delegație de lector - Institutul Pedagogic Constanța, Facultatea de Filologie
1967- 1989 - membru al Societății de Istorie din R.S.R, președinte al Filialei din județul Constanța și membru al Academiei Oamenilor de Știință - Secția Istorie
1970-1974 - lector universitar - Secția de Istorie - Geografie a Institutului Pedagogic Constanța
1974-1976 - muzeograf principal - șef de secție la Muzeul de Arheologie Constanța
1976 - susține doctoratul în istorie la Facultatea de Istorie a Universității din București, cu tema „Locul Partidului Țărănist Radical în istoria României, 1932-1938”
1976-1984 -  lect. univ. dr. la Institutul Pedagogic - Institutul de Învățământ Superior Constanța
1984-1989 - profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân” Constanța 
1990-1996: membru al Grupului Parlamentar Român pentru prietenie cu Turcia (2 ani președinte al Grupului, 4 ani vicepreședinte al acestui Grup)
- 3 ani - membru al Grupului Parlamentar de prietenie cu Ungaria
- 3 ani - membru al Grupului Parlamentar de prietenie cu Mongolia
- 4 ani - membru al Grupului Parlamentar de prietenie cu Columbia
- Diploma Societății Româno-Africană - titlul de membru de onoare pentru înțelegerea superioară a istoriei Africii
1990-2000 - conf. univ. dr. la Facultatea de Istorie și Drept a Universității „Ovidius” Constanța)
1967- 1989 - membru al Societății de Istorie din R.S.R., președinte - câțiva ani, până în 1989, al Filialei din jud. Constanța.
- membru al Academiei Oamenilor de Știință - Secția Istorie
1997-2000 - conf. univ. dr., respectiv prof. univ. dr. (din 2000), prin cumul de funcții, la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Andrei Șaguna” Constanța
2000-2010 - prof. univ. dr., prin cumul de funcții, la Facultatea de Istorie și Drept a  Universității „Ovidius” Constanța
1990-2000 - senator în Parlamentul României, președinte al Comisiei de învățământ și cercetare științifică a Senatului
 
- a făcut parte din colegiile redacționale ale unor ziare și periodice: „Farul”, „Constanța” (1990-1991); „Parlamentul”, editat de Parlamentul României (1997-1998); „Talk Show” - „săptămânal național de informații, opinii și atitudini”, Urziceni (1998-1999); „Flacăra lui Păunescu” (2002-2017); „Preda’s Internațional” (2005) și „Analele Dobrogei”.
 
- autor al volumelor: Paradoxuri lirice (Constanța, „Ex Ponto", 1995); Jurnal de credință și speranță (Alba Iulia, „Continental", 1996); Localități, biserici și mânăstiri românești în Dobrogea, până la 1878 (Constanța, Edit. Fundației „Andrei Șaguna", 1996); Nu, eu nu regret nimic! (București, „Sfera", 1999); Locul Partidului Țărănist Radical - Grigore Iunian - în Istoria României, 1932-1940 (București, „Sfera”, 2000)
 
  • a semnat peste 800 de articole de specialitate și studii, manuale, plachete de versuri, memorialistică
 
- senator în Parlamentul României, în legislaturile 1990-1992, 1992-1996 și 1996-2000.
 

ACTIVITATE LEGISLATIVĂ NAȚIONALĂ

  • contribuții la elaborarea și votarea următoarelor legi:
  1. Constituția României -1991
  2. Legea Fondului Funciar
  3. Legea Învățământului
  4. Legea de Funcționare a Poliției
  5. Legea Arhivelor
  6. Legea Audiovizualului
  7. Statutul cadrelor didactice
  8. Legea Societății Române de Televiziune
  9. Legea Societății Române de Radio
  10. Legea Veteranilor de război
  11. Legea Serviciului Român de Informații

DIVERSE DISTINCȚII - selectiv

I. Pentru Revoluție
  1. Brevet. Ordinul „Victoria Revoluției Române din decembrie 1989” pentru fapte deosebite în lupta pentru victoria Revoluției
  2. Brevet. Titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989”;
2.   Certificat de „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989 - Remarcat prin  fapte deosebite”;
3.  Consiliul Provizoriu de Uniune Națională Constanța, „Diploma nr. 7 din 29. 08. 1990 pentru funcțiile îndeplinite - Membru în Biroul Executiv al C.P.U.N. - județ, Șef al Comisiei de cultură, artă, culte”;
4.  Federala Națională a Revoluționarilor din România mai multe diplome de onoare. O altă diplomă de onoare din partea organizației F.D.S.N. - București

II. Pentru activitatea parlamentară și civică
  1. Premiul Revistei Europa pe anul 1992  „pentru combativitatea dovedită în Senatul României”;
  2. Diplomă de onoare a „Fundației Internaționale de caritate, reconciliere și pace «Omnia»” (între fondatorii căreia a fost).
  3. Medalia „140 de ani de la constituirea Corpului Ponderator/ Senatul României, ca prețuire a  prodigioasei activități întru Parlamentarism-Democrație”
*
4. Din partea Uniunii Turce din România - Diploma pentru sprijinul acordat identității în promovarea etno-culturală a comunității turce

III. Instituții centrale. Cultură, armată, B.N.R., învățământ
  1. Diploma jubiliară a „Tribunei Învățământului” pentru „devoțiunea cu care ați sprijinit învățământul românesc”;
  2. Diplomă din partea Comitetului Național Român pentru U.N.I.C.E.F. - cu prilejul Zilei învățătorului;
  3. Diplomă jubiliară a emisiunii „România Tineret” - Radiodifuziunea Română;
  4. Diploma jubiliară a „Diviziei a IX-a Infanterie Mărășești”;
  5. Diploma de Merit a Fundației „Alba Iulia” 1918 pentru Unitatea și Reîntregirea României și aniversarea revistei „Daco- România”
  6. „Diplomă de onoare pentru întreaga operă culturală dedicată Dobrogei” acordată de Centrul Cultural Județean „Theodor Burada” Constanța
IV. Pentru Constanța

 1. Diplomă de excelență pentru „devotamentul cu care ați slujit școala constănțeană și pentru rezultatele deosebite obținute în formarea și educarea tinerei generații” - Primăria Constanța

nvățământul liceal
  1. Diplomă jubiliară și Brevet pentru Medalia jubiliară a Liceului „Mircea cel Bătrân” Constanța;
  2. Diploma de excelență și jubiliară a Școlii Cernavoda, fondată de Dimitrie Chirescu.
  3. Diplomă de excelență acordată de Primăria Cernavoda „pentru întreaga activitate didactică și pedagogică”
Universități
  1. Diploma de onoare a Universității „Ovidius” Constanța 1990-2000;
  2. Diploma de membru fondator al Facultății de Medicină și Farmacie Constanța;
  3. Diploma de onoare a Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”;
  4. Diploma de onoare a Ligii studenților Institutului de Marină Civilă Constanța;
  5. Diploma de excelență- 40 de ani de învățământ superior istoric la Constanța- Universitatea „Ovidius” Constanța- 15 decembrie 2007
Cultură
  1. Diploma „Liber Gratus” a Bibliotecii Județene Constanța;
  2. Titlu de onoare al Uniunii Artiștilor Plastici Constanța;
  3. Cetățean de onoare al comunei Castelu, sat Nisipari, județul Constanța
  4. Cetățean de onoare al comunei Maia, județul Ialomița
 
V. Activitate în colegiile redacționale ale următoarelor reviste și ziare:

- în Colegiul de redacție, Director onorific al ziarului „Farul” - organ al F.S.N. Constanța 1990-1991;
- în Colegiul de redacție al săptămânalului „Parlamentul”, editat de Parlamentul României 1997-1998;
- Colegiul redacțional al ziarului „Talk Show” - „săptămânal național de informații, opinii și atitudini”, Urziceni, 1998-1999;
- săptămânalul „Flacăra lui Păunescu”
- colegiul de redacție al revistei „Preda’s Internațional” nr. 1-3/2005
- colegiul de redacție al revistei „Analele Dobrogei”, ultimele 3 numere

LISTĂ INCOMPLETĂ DE LUCRĂRI PUBLICATE

Volume publicate
  1. De istorie.
1.  Bibliografia istorică a României 1944-1969, Ed. Academiei R.S.R., București, 1970, 386 p. (și în franceză), în colaborare;
2. Momente din mișcarea comunistă și muncitorească din județul Constanța, Constanța, 1971, 235 p.+ilustrații, în colaborare;
3. Localități, biserici și mănăstiri românești în Dobrogea până la 1878, Ed. Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 1996, 230 p. (rezumat 2 p. engleză). Cuvânt înainte de Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului - membru de onoare al Academiei Române;
4. Nu, eu nu regret nimic,  Ed. Sfera, București, 1999, 157 p. (articole de presă, memorii, analize politice);
5. Pagini din istoria secolului al XX-lea. Lumea - o lume de relații,  Ed. Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 1999, 111 p., (în colaborare);
6. Locul Partidului Țărănist-Radical-Grigore Iunian în istoria României (1932-1940), Ed. Sfera, București, 2000, 243 p.;
7. Bibliografia economică a României- sec. XIX, Buc., 2000 (în colaborare)
8. Portrete universitare - In memoriam, Ovidius University Press, Constanța, 2004, 206 p. (în colaborare)
9. Dobrogea 1884-1885 în 31 de răspunsuri ale comunelor la „Chestionarul Hașdeu”, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2010, 554 p. (în colaborare)
10. Gândire și acțiune politică românească în crearea Statelor Unite ale Europei: de la Mica Antantă la Uniunea Europeană, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011, 466 p
11. Revoluție și Destine. Evenimente din Constanța în documente, memorii și comentarii (17 decembrie 1989-15 mai 1990)/în lumina unei arhive personale/, Ed. Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, Buc., 2012, 295 p.
12. Românași - pagini din istoria unei localități, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2013, 384 p. (în colaborare)
 
  1. Jurnal, literatură
Premiul pentru memorialistică acordat de Editura Ex Ponto Constanța - 2005
1. Ghid turistic al județului Constanța,  Ed. Sport-Turism, București, 1980, 142 p., în colaborare;
2. Jurnal de credință și speranță. Constanța 20 mai 1982-20 decembrie 1989, Ed. Ex Ponto, Constanța, 1996, 499 p.;
3. Paradoxuri lirice, Ed. Continental, Alba Iulia, 1995, 197 p.
4. Spice după seceriș (poezie), Ed. Neliniști metafizice, Constanța, 2009, 80 p.
  1. Manuale universitare, cursuri
1.Probleme fundamentale ale Istoriei Patriei și Partidului Comunist Român, Institutul de Învățământ Superior Constanța, 1981, 270p.;
2. Istoria și teoria mentalităților, Ed. Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 1997, în colaborare;
3. Istoria modernă a României, sf. sec. al XVIII-lea - 1866, Ovidius University Press, Constanța, 1999, 111 p.
  1. Prefețe.

A. Istorie. Monografii - selectiv

1. Colonel (r) Gheorghe Manea, Labirintul vieții prin „sârmă ghimpată”. Biografii. Memorii. Amintiri., Ed. Terra, ed. revăzută...2001, p. 8-11;
2. Vladuț Nisipeanu,  L-am înfruntat pe Ceaușescu, Ed. Crist f.a.f.l., prolog-epilog p. 313-316;
3. Tiberiu Birda, 125 de ani de școală cernavodeană, Ed. Mondograf, Constanța, 2001, p. 5-8;
4. Petre Covacef, Cimitirul viu de la Sulina, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2003, p. XI-XVI;
5. Ifrim Nicolae,  Monografia localității Gîrliciu, Ed. Europolis, Constanța, 2003, p. 3-8;
6. Constantin Papanace, Pro Balcania și elementul aromân (macedo-român) în sud-estul Europei, ediție trilingvă, Ed. Iustin și George Iustinian Tambozi, Buc., 2004, p. 21- 27
7. Ion I. Brătianu,  În legitimă apărare, pamflete, Ed. Fundației Ion I. Brătianu, Buc., 2004, p. 294- 296
8. Alexandru Roșioru, Aura Ana Roșioru, Viața și istoria locuitorilor din Ciobanu și Miorița, Ex Ponto, Constanța, 2006
9. Anisia Emilean, Sarchioi- pagini de monografie, Ed. Harvia, Tulcea, 2007
10. Petre Covacef, Povestea farului genovez. Souvenirs d’Orient, Ex Ponto, Constanța, 2007
11. Ștefan Păunescu,  Valu lui Traian. Monografie, Oriento Publishing, Constanța, 2008
 
B. Prefețe - cărți de literatură
1. George Călin, Litanii, 1999, Prefață, p. nenumerotat - 4 pagini;
2. Maria Pop, Bărbatul copacilor mei (2 vol.) Ed. Vremea, București, 2003, p. 5-15;
3.Maria Pop,  Stereția albă,  Ed. Vremea, Buc., 2004, p. 7-12
4. Aurel Nicolăescu,  Electroni rătăcitori, strigoi și stele nemuritoare,  Ed. Metafora, Constanța, 2005, p. 5- 10
5. Aurel Nicolăescu,  Potirul cu oțet. Medicamentul lui Isus, Ed. Metafora, Constanța, 2006, p. 5-8
 

V. Articole și studii în reviste de specialitate - selectiv

  1. Din luptele muncitorilor metalurgiști de la întreprinderile Societății Titan-Nadrag-Călan împotriva exploatării capitaliste (1924-1929), în „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. a. P.M.R.”, nr. 6 din 1964, p. 78-89, în colaborare;
  2. Conflicte de muncă și greve ale muncitorilor Societății Titan-Nădrag-Călan în perioada crizei economice din 1929-1933, în „Anuarul Institutului de Istorie” al Academiei din Cluj, nr. 8, 1965, p. 273-588;
  3. Unele aspecte din viața și lupta muncitorilor Societății Titan-Nădrag-Călan în anii 1943-1944, în „Studia Universitatis Babeș-Bolyai”, Seria „Historia”, 10, nr. 2, 1965, p. 101-113;
  4. Greva muncitorilor metalurgiști de la Uzinele Ferdinand și Nadrag, (martie 1939), în „Acta Musei Napocensis”, 4, 1967, p. 321-334, în colaborare;
  5. Mihail Kogălniceanu și doi români din Transilvania, voluntari în armata Principatelor unite din vara anului 1860, în „Anuarul Institutului de Istorie” al Academiei din Cluj 12, 1969,p. 323-327;
  6. Cu privire la verificarea orală a cunoștințelor de istorie la clasele III-VIII, în „Studii și articole de istorie” 16, 1970, p. 189-197, în colaborare;
  7. Aspecte mai puțin cunoscute ale luptelor muncitorești și țărănești din Dobrogea în perioada crizei economice din 1929-1933, în „Comunicări de geografie și istorie”, Institutul Pedagogic de 3 ani Constanța, 1971, p. 83-90;
  8. Influența factorilor social-politici și economico-geografici în dezvoltarea agriculturii Dobrogei (1800-1944), în „Studii și cercetări de geografie aplicată a Dobrogei”, Constanța, 1972, p. 309-314;
  9. Partidul Țărănist Radical și concentrarea forțelor democratice în perioada iulie-octombrie 1937, în „Comunicări de geografie și istorie” Institutul Pedagogic de 3 ani Constanța, 1972, p. 159-178;
  10. Opt scrisori /inedite/ către Panait Cerna, în „Peuce” Muzeul Deltei Dunării Tulcea, 4, 1973-1975, p. 289-294;
  11. Un document privitor la „Situațiunea județului Tulcea în anul 1878, în „Peuce”, Tulcea, 4, 1973-1975, p. 273-288;
  12. Muzeul de Istorie a Dobrogei, punctaj tematic, în „Revista muzeelor și monumentelor”, nr. 3, 1974, p. 26-27, în colaborare;
  13. Trei fotografii aparținând unor fruntași și mișcării socialiste din România, în „Revista muzeelor și monumentelor Muzee”, nr. 6, 1976, p. 72-73, în colaborare;
  14. Românii din Dobrogea și manifestări ale conștiinței lor naționale la începutul epocii moderne, în „Revista de istorie” 29, nr. 6, 1976, p. 865-887, în colaborare. Text prelucrat în „Pages d’histoire”;
  15. Les Roumains de la Dobrudjia, manifestation de leur conscience nationale au debut de l’époque moderne en Roumania, „Pages d’histoire”, nr. 3, nr 1, 1978, p. 162-192, (Ediții și în germană, engleză, spaniolă, rusă), în colaborare;
  16. Un italian, Angelo de Gubernatis, apărător al cauzei românilor în timpul memorandumuluiîn „Crisia” Revista Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 12, 1977, p. 477-480;
  17. Contribuția Dobrogei la lupta pentru cucerirea independenței naționale a poporului român, în „Lucrări științifice. Științe sociale. Filologie.”, Institutul de Învățământ Superior Constanța, 1978, p. 17-20;
  18. Dezvoltarea economică a Dobrogei până la 1878 și problema apariției proletariatului, în „Revista de istorie” 31, nr. 6, 1978, p. 1009-1083;
  19. Considerații cu privire la valoarea documentară a presei românești pentru istoria Dobrogei în 1877-1878, în „Lucrări științifice” Seria științe sociale-filologie, Institutul de Învățământ Superior Constanța, 1978, p. 21-28;
  20. Rolul intelectualității românești din Dobrogea în reuniunea acestei străvechi provincii autohtone cu patria mamă, în „Crisia” Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, 10, 1978, p. 155-174;
  21. Documente privind istoria Dobrogei în 1878 și pregătirea reunirii ei cu Țara, în „Muzeul Național”, 4, 1978, p. 609-614, în colaborare;
  22. Un monument al muzeografiei Dobrogei. Expoziție jubiliară a Dobrogei, în „Revista muzeelor și monumentelor” Muzee, 15, nr. 10, 1978, p. 49-55, în colaborare;
  23. Din începuturile muzeografiei în Dobrogea (I-II), în „Revista muzeelor și monumentelor” Muzee, nr. 9, 1977, p. 59-64, nr. 2 1978, p. 52-55;
  24. Muzee și muzeografie în Dobrogea în perioada interbelică, în „Revista muzeelor și monumentelor” Muzee, 16, nr. 5, 1979, p. 59-66;
  25. Din activitatea antifascistă a oamenilor școlii din Dobrogea (1933-1944), în „Lucrări științifice. Științe sociale”, Institutul de Învățământ Superior Constanța, 1981, p. 73-81;
  26. Aspecte ale situației Dobrogei în perioada noiembrie 1878-mai 1883. Activitatea primului prefect de Constanța - Remus N. Opreanu, în „Anuarul Institutului de Istorie și arheologie A.D. Xenopol”, Iași 18, 1981, p. 283-304;
  27. Cântecul libertății” marș inedit de Ion Popescu din Mîinești, în „Revista arhivelor”, 60, nr. 40, 1983, p. 433-436;
  28. Pentru cauza fraților (1918), în „Magazin istoric” 17, nr. 12, 1983, p. 55-56, în colaborare;
  29. Românii între Dunăre și Mare, solidari cu dezideratul înfăptuirii unității naționale a tuturor românilor, în „Revista muzeelor și monumentelor” Muzee, 20, nr. 10, 1983, p. 37-43, în colaborare;
  30. Iconografia despre românii din Dobrogea înainte de 1878, în „Revista muzeelor și monumentelor.” Muzee, 21, nr. 10, 1984, p. 28-35;
  31. Intelectualii români din Dobrogea înainte de 1877 - studiu statistic, în „Pontica” Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, 18, 1985, p. 259-276;
  32. Dobrogea în timpul stăpânirii otomane, în „Studii și articole de istorie”, 51-52, 1985, p. 18-31, în colaborare;
  33. Din istoricul aviației naționale interbelice. Construirea primului hidroavion românesc „Getta”. Împrejurări, implicații, urmări (I-II), în „Pontica” Muzeul de Istorie și Arheologie Națională Constanța, 19, 1986, p. 223-238, „Pontica”, 20, 1987, p. 293-308, în colaborare;
  34. Noi contribuții la problema intelectualității române din Dobrogea înainte de 1878-  studiu statistic, în „Pontica”, Muzeul de Istorie și Arheologie Națională Constanța, 20, 1987, p. 355-358
  35. Problema unui port la Marea Neagră în viziunea colonelului Ștefan Fălcoianu, în „Orizonturi marine”, Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”, Constanța, 20, nr. 39, 1988, p. 21;
  36. Mărturii de epocă privind solidaritatea românilor în mișcarea națională, în „Revista de istorie”, 41, nr. 10, 1988, p. 943-959, în colaborare;
  37. O mărturisire (despre viața și opera lui Romulus Guga și versuri inedite de acesta), în „Manuscriptum”, Muzeul Literaturii Române, 20, nr. 1, 1989, p. 132-136;
  38. Unele aspecte ale problemei liderilor mișcării naționale românești din Dobrogea până la 1878,  în „Analele Dobrogei” serie nouă, I, nr.1, 1995, p. 93-104;
  39. File din istoricul satului Românași, până la formarea României Mari, în „Acta Musei Porolissensis”, 20, Zalău, 1996, p. 343-354;
  40. Preotul și învățătorul Dimitrie Chirescu (1842-1890) - lider al mișcării de afirmare și eliberare a românilor din Dobrogea până la 1878, în „Glasul bisericii” Revista Oficială a Sfintei Mitropolii a Munteniei și Dobrogei, 54, nr. 1-4, 1998, p. 131-151, republicată în Tiberiu Bîrda, „125 de ani de școală cernavodeană”, Ed. Mondograf, Constanța, 2001, p. 21-44;
  41. Medgidia văzută de oamenii săi: Gheorghe Dumitrașcu, în Aurelia Lăpușan și Ștefan Lăpușan, „Medgidia-Carasu”, Ed. Muntenia, Constanța, 1996, p. 254-259;
  42. Nicolae Iorga-lecții pentru România în epoca de tranziție (1990-1996), în „România de la Mare-revistă de istorie și civilizație românească”, 5, nr. 6, 1996, p. I-III;
  43. Viața spirituală a românilor din Dobrogea înainte de reunirea cu Țara (1878), în „Național și social în istoria Românilor. Prof. Gh. Platon la a 70-a aniversare.” „Analele științifice ale universității „Al. I. Cuza” Iași”, 42-43, 1996-1997, supliment, p. 161-171;
  44. Unele aspecte din terminologia agrară a Dobrogei în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, în „Revista de etnografie și folclor”, 42, nr. 1-2, 1997, p. 127-146;
  45. Perspectiva dezvoltării așezărilor rurale din Dobrogea în lumina a două chestionare inedite, din anii 1939-1940, în „Analele Dobrogei” seria nouă, 3, nr. 1, 1997, p. 129-140
  46. La mémoire d’Ovide dans la vision du docteur I.C. Drăgescu et de Remus Opreanu, prefect de Constantza à la fin des XIX-a siécle, în „Analele Dobrogei” serie nouă, 5, nr. 1, 1999, p. 249-258;
  47. „Tribuna României” (1971-1989) Modalități de receptare ale mesajului ei în străinătate, în „Studia Universitatis Vasile Goldiș”, Arad, seria A, 11, 2001, p. 7-16, în colaborare;
  48. Dobrogea țară a drumurilor, în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, 5, 2002, p. 265-276, în colaborare.
  49. Românii din Banat și din Dobrogea în epoca modernă- spicuiri-, „Studia Universitatis Vasile Goldiș”, Arad, seria A, 12, 2002, p. 7- 23
  50.  Despre raportul șefului Marelui Stat Major al Armatei Române colonelul Ștefan Fălcoianu de la 10 octombrie 1878, către ministrul de Interne al României M. Kogălniceanu, în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom. VI, 2003, p. 279-286
  51. Moldova- locul în care s-a întâmplat ceva- organizațiile județene ale Partidului Țărănist Radical (1932- 1940), în „Acta Moldaviae Meridionalis”, XXV- XXVII, vol. 2, 2004- 2006, p. 89- 93 (în colaborare)
  52. Un episod cu semnificații târzii: „Clubul 12+1”, în „Analele Dobrogei”, IX, 2005-2008, p. 365- 378
  53. Lecție despre Antonescu - Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța - 1988/1989, în „Analele Dobrogei”, serie nouă, X-XIII, 2009-2012, p. 105-114
 
 Studii în culegeri științifice - selectiv
  1. Dobrogea în corespondența lui Nicolae Bălcescu la 1850, în „Studii și cercetări dobrogene”, Constanța, 1971, p. 169-174, în colaborare;
  2. Influența factorilor social-politici și economico-geografici în dezvoltarea agriculturii Dobrogei (1800-1944), în „Studii și cercetări de geografie aplicată a Dobrogei”, Constanța, 1972, p. 309-314;
  3. Implicațiile economice și politice ale construirii podului peste Dunăre-Fetești-Cernavoda (1878-1895), în „Comunicări de istorie a Dobrogei”, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, 1980, p. 112-134, în colaborare;
  4. Andrei Ionescu, militant de seamă al P.C.R., al mișcării revoluționare din România, în „Comunicări de istorie a Dobrogei”, Constanța, 1980, p. 225-237, în colaborare;
  5. La question des routes entre le Danube et la Mer Noire dans la conception et la realisation roumaine (XIX - XX-émes siécles), în „Proceding of the 16-th International congres of history of sience”, seria A, Bucarest, Roumania, 1981, Ed. Academiei, 1981, p. 493;
  6. Situația muncitorilor de la Uzinele „Titan” Galați. (1934-1940), în „Lucrările celui de-al doilea simpozion „Pregătirea și utilizarea eficientă a forței de muncă” secția a II-a, Universitatea Galați”, 1982, p. 77-82, în colaborare;
  7. Dobrogea înainte de 1878, în „Însemnări didactice”. Culegere de studii și articole metodico-didactice și științifice de istorie, Constanța, 1982, p. 41-55;
  8. Contribuții la istoria Dobrogei (1932-1938). Organizațiile județene Tulcea și Constanța ale Partidului Țărănist Radical, în „Comunicări de istoria Dobrogei”, 2, Constanța,   p. 299-309;
  9. 13 comune din centrul Dobrogei (plasa Babadag), în lumina răspunsurilor la un chestionar din anul 1900, inițiat de V.M. Kogălniceanu, în „Ialomița - materiale de istoria agriculturii României”, Muzeul Județean Slobozia, 1983, p. 73-95;
  10. Legea agrară din 1882 din Dobrogea și implicațiile ei naționale, în „Comunicări de istoria Dobrogei”, Constanța, 1983, p. 71-86, în colaborare;
  11. Folclor și istorie: balada „Dumitru Dobrogeanu”, în „Însemnări didactice.” Valori permanente ale folclorului, Casa Corpului Didactic, Constanța, 1983, p. 23-29;
  12. Realități economice, sociale și culturale oltene (1851-1870) în lumina unor însemnări inedite pe un anastasimater păstrat în Dobrogea, în „Comunicări și referate de bibliologie”, Biblioteca Județeană Constanța, 1984, p. 270-284;
  13. 10 gânduri despre izvoarele istoriei satelor dobrogene înainte de 1877, în „Însemnări didactice” - Societatea de Științe Istorice Constanța, 1986, p. 40-42;
  14. Locul Dobrogei în manualul de istoria României pentru clasele a IX-a și a X-a, în „Însemnări didactice”, Constanța, 1986, p. 16-22, în colaborare;
  15. Din istoria învățământului românesc din Dobrogea până la 1878, „Colegiul Pedagogic <>. Valori ale civilizației românești din Dobrogea”, Constanța, 1993, p. 27-40;
  16. Mentalitatea românească despre românii din Dobrogea, între prejudecată și realitate, în „Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie și civilizație aromânească”, august 1998, ed. a V-a, Constanța, p. 73-102;
  17. File de genealogie macedo-română. Familiile Valaori și Bănică, în „Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie și civilizație aromânească.”, ed. a V-a, august 1999, Ed. Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 1999, p. 77-99;
  18. Autografe și dedicații într-o colecție particulară euxină, în „Referate și Comunicări de Bibliologie”, Biblioteca Județeană Constanța, Constanța, 1999, p. 171-191;
  19. Note pentru o biografie politică, în „Omagiu istoricului Gheorghe Buzatu”, Ed. EMPRO, Focșani, 1999, p. 532-590, în colaborare;
  20. Eșuarea planului de refacere a Partidului Țărănesc (1932-1934), în „Omagiu istoricului Ioan Scurtu”, Ed. EMPRO, Focșani, 2000, p. 303-336;
  21. America Latină în preocupările istoricilor români din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în „Structuri politice în secolul al XX-lea”, Ed. Curtea Veche, București, 2000, p. 446-462
  22. Techirghiol - un oraș atipic, în „Dobrogea repere istorice”, Ed. Europolis, Constanța, 2000, p. 133-142;
  23. Noi contribuții la genealogia familiilor de macedo-români Valaori și Bănică din satul Nisipari, județul Constanța, în „Perenitatea vlahilor în Balcani „Istorie și civilizație românească” ed. a VI-a, august 2000, Ed. Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2000, p. 125-136, în colaborare;
  24. Tratatul cu Ucraina din 1977, în „Omagiu istoricului Jipa Rotaru, Ed. Comandor, Constanța, 2001, p. 300-308;
  25. File răzlețe din istoria învățământului naval de marină 1990-2000, în „Lucrările celei de-a XVII-a sesiuni de comunicări științifice cu participare internațională”, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”,  Constanța, mai 2001, p. 470-475;
  26. Contribuții la viața politică din Oltenia (1932-1940). Organizațiile județene ale Partidului Țărănist Radical, în „Omagiu istoricului Dan Berindei”, Ed. D.M.Press; Focșani, 2001, p. 391- 406
  27. Tahsin Gemil - cercetător științific, traducător de poezie, om al Revoluției din decembrie 1989, parlamentar și diplomat român, în „Istorie și diplomație în relațiile în  relațiile internaționale. Omagiu istoricului Tahsin Gemil”, Ovidius University Press, Constanța, 2003, p. 18- 29
  28. Contribuții la istoria Constanței 1990-1995. Nașterea și dispariția presei partidelor politice, în „Studii istorice dobrogene”, Ovidius University Press, Constanța, 2003, p. 490- 501 (în colaborare)
  29. Germanii din județul Constanța la începutul și la sfârșitul Primului Război Mondial. Studiu statistic și comparativ, în „Germanii dobrogeni- istorie și civilizație”,  Ed. Muntenia, Constanța, 2006, p. 145- 168
  30. Contribuții subiective la problema relațiilor România-Basarabia (1990-2007), în „1918- 2008- 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România”, Ed. Muzeului Marinei Române Constanța, 2008, p. 250- 270
  31. Scriitori turco-tătari de expresie românească- un fel de punere a problemei, în „Dobrogea- model de conviețuire multietnică și multiculturală”/coordonator Virgil Coman/, Ed. Muntenia, Constanța, 2008, p. 338- 355 (în colaborare)
  32. Despre ziarul „Lumea românească” (1939-1940) și nu numai, în „Paradigmele istoriei. Discurs. Metodă. Omagiu Profesorului Gheorghe Buzatu”, vol. 1, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, p. 418- 423
  33. Istoriografia, ca răspuns la provocările istoriei, în „Retrăiri istorice în veacul XXI”, vol. 2, Ed. Anca, Urziceni, 2009, p. 176-191
  34. Elemente de limbaj politic ale unui copil de țară de 4-6 ani (1943-1946), în „Convergențe istorice și geopolitice. Omagiu Profesorului Horia Dumitrescu”, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, p. 269-271
  35. Un monument de istoriografie dobrogeană la începutul secolului XXI: „Dobrogea 1878-2001. Orizonturi deschise de mandatul european” volum îngrijit de prof . univ. dr. Valentin Ciorbea, în „Ex Ponto”, nr. 1/2009, p. 180-189 
  36. Alternativa, formă concentrată a democrației și identității - microeseu privitor la un anume aspect al istoriei românilor, în „Retrăiri istorice în veacul XXI”, vol. 4, Ed. Karta-Krafic, Ploiești, 2010, p. 474- 497
  37. Contribuții subiectiv privind participarea delegației României la Parlamentul Colaborării Economice a Mării Negre (1993-1996), în „Studia in Honorem Magistri Ion Calafeteanu,LXX, Ed. Muzeului Marinei Române, 2010, p. 456- 477
  38. Ctitor sub cerul patriei, în „Omagiu istoricului militar comandor ® prof univ. dr, Jipa Rotaru”, Ed. Universității de Apărare „Carol I”, Buc., 2011, p. 176-183
  39. Istoricul, Profesorul și Muzeograful  Panait I. Panait, din Ordinul „Cavalerilor” de București, în „Studia varia in honorem professoris Panait I. Panait octogenarii”, Ed. Muzeului marinei Române, Constanța, 2011,  p. 37-40
  40. Bibliotecile mele, în „In Memoriam Liliana Lazia”, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2012, p. 343-360
  41. Contribuții la viața politică a județului Ialomița - Organizația județeană a Partidului Țărănist Radical (1932-1938), în „Permanențele istoriei. Profesorul Corneliu-Mihail Lungu la 70 de ani”, Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013, p. 451-466
 
Articole din reviste - selectiv
  1. Nicolae Iorga - din publicistica antifascistă, în „Tribuna”, 9, nr. 47, 25 noiembrie 1965, p. 13;
  2. „Horia” -ziar de luptă al țăranilor, în „Tribuna”, Cluj, 10, nr. 13, 31 martie 1966, p. 6;
  3. „Ziarele „Amnistia” și „Apărătorul” (1927-1933), în „Tribuna”, 10, nr. 16, 21 aprilie, 1966, p. 6;
  4. Dobrogea în gândirea și acțiunea luptătorilor de la 1848, în „Tomis”, 3, nr. 6, 1968, p. 1-3 ;
  5. Constanța-jurnal intim, ianuarie-august 1944 /documente/, în „Tomis”, Constanța, 3, nr. 8, 1968, p. 2-3;
  6. Trei destine istorice  - I. Gh. Duca, N. Titulescu, Armand Călinescu și Constanța, în „Tomis”, 3, nr. 10, 1968, p. 21;
  7. Un dialog istoric Dobrogea-Transilvania, în „Tomis”, 3, nr. 11, 1968, p. 21, în colaborare;
  8. Sfârșit de an fierbinte. Decembrie 1944 în Constanța, în „Tomis”, 3, nr. 12, 1968, p. 21-22;
  9. Reforma agrară din 1945 /în județul Constanța, în „Tomis”, 4, nr. 3, 1969, p. 17;
  10. O lucrare necunoscută la noi, a lui Dimitrie Cantemir?,  în „Tomis” , 5, nr. 10, 1970, p. 16,19, în colaborare;
  11. Contribuții la istoriografia românească - Lucrețiu Pătrășcanu -, în „Tomis”, Constanța,  6, nr. 6, 1970, p.17;
  12. Dobrogea în corespondențe inedite /Vasile Pârvan și Nicolae Iorga, în „Tomis”, 6, nr. 10, 1971, p. 17;
  13. Tineretul muncitor și studios din județul Constanța, împotriva fascismului, între anii 1933-1944, în „Ex Ponto”, Institutul Pedagogic Constanța,  nr. 6, 1971, p. 9, în colaborare;
  14. Vasile Pârvan despre romanul „Ion” /document inedit/, în „Tomis”, 7, nr. 4, aprilie 1972, p. 6;
  15. File din istoria presei comuniste din Constanța, în „Ex Ponto”, Institutul Pedagogic Constanța, nr. 1, 1972, p. 2;
  16. „Pete albe” din istoriografia Dobrogei medievale, în „Tomis”, 7, nr. 1, 1972, p. 18;
  17. Anul I al R.P.R. în conștiința primelor zile ale Republicii (inedite de la Constanța), în „Ex Ponto” Institutul Pedagogic Constanța, 4, nr. 3, 1972, p. 2;
  18. Tineretul dobrogean în marile bătălii de clasă, 1929-1933, în „Ex Ponto”, nr. 10, 1973, p. 10;
  19. Un document istoric inedit (raportul Șefului Marelui Stat Major al Armatei Române la 1878), în „Tomis” 8, nr. 7, 10 aprilie 1973, p. 11, nr. 8, 25 aprilie 1973, p. 12;
  20. Dobrogea în istoriografia ultimelor 3 decenii, în „Tomis”, 9, nr. 6, 1974, p. 5;
  21. O postumă? /a lui Panait Cerna/, în „Tomis”, 6, nr. 11, 1979, p. 19;
  22. „Caietul Chirescu”, în „Litoral”, Constanța, 11, nr. 1055, 1 iulie 1981;
  23. Îi sunt dator lui Marin D. Ionescu (I-II), în „Litoral”, Constanța, 12, 24 iunie 1982, 25 iunie 1982;
  24. Doi ofițeri, un român și un francez, în războiul antihitlerist, în „Litoral”, Constanța, 12, 21 iulie 1982;
  25. Păstrători de legi și datini - (țăranii), în „Litoral”, Constanța, 13, 6 iulie 1983;
  26. Cetatea Caraharmanului în amintirea oamenilor lui 1985, în „Litoral”, 15, nr. 1525, 3 septembrie 1985;
  27. Revoluția românească din decembrie 1989, în „Tomis”, 1 serie nouă, nr.1, decembrie 1989, p. 8;
  28. Revitalizarea tradițiilor democratice românești, în „Tomis”, nr. 1, ianuarie 1990, p. 17-
  29. Al doilea cer al patriei /intelectualii - oameni politici și drepturile noastre asupra Dobrogei/, în „Marea noastră”, Constanța, 1, nr. 1, februarie 1990, p. 1, 5
  30. Pagini despre istoria presei constănțene ( decembrie 1989-iulie 1991), în „Curierul Prefecturii Constanța”, 1, nr. 23, 1991, p. 2;
  31. Greco-catolicism nu există - răspuns la anchetă privind rolul bisericii greco-catolice în Transilvania, în „Vatra”, Tg. Mureș, serie nouă, 26, nr. 4, 1996, p. 73-74;
  32. Monarhia din România în mentalitatea și știința unui intelectual, între 1947-1989, în „Vatra”, Tg. Mureș, serie nouă, nr. 7, 1998, p. 90-92;
  33. O Întrebare specioasă și un răspuns cu un număr mai mic /anchetă privind raportul Națiune-Confesiune/, în „Vatra”, Tg. Mureș, 17, nr. 11, 1999, p. 27-30;
  34. Nicolae Iorga - istoric al Românilor- cuvântare în Parlament, 27 noiembrie 1990,  în „Puterea- azi”, 1, nr. 9, 21- 27 dec. 1990, p. 3
  35. Brâncuși la Preda’s, în „Preda’s”, 1, nr. 2, mar. 2005, p. 41
  36. peste 800 de articole publicate în „Flacăra lui Adrian Păunescu”
 

Istoric și om politic. Istorie - selectiv

  1. Gh. Dumitrașcu, Expresia unei simțiri unice în Parlamentul  României, Din trunchiul unic. „Ședința Parlamentului României consacrată proclamării Independenței Republicii Moldova”, București, 3 sept. 1991, p. 75-80;
  2. Vasile Diacon, Reîntregirea - Basarabia, Bucovina de Nord și Insula Șerpilor în dezbateri ale Parlamentului României, Ed. Unirea, Iași, 1992 (Cuvântările de istoric și om politic - oarecum - ale lui Gh. Dumitrașcu) la p. 101-104, 162-167, 243;
  3. Gh. Dumitrașcu, A simți, a învăța a gândi, a scrie și a face istorie, în „Analele Universității „Ovidius” Constanța”, seria Istorie, vol. 1, 2004, p. 191- 224
  4. Gheorghe Sbârnă, Marea Unire în Parlamentul României, Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007, p. 407- 409
 
VI. Enciclopedii, dicționare, românești - selectiv
  1. Personalități publice - politice 1989-1992. Dicționar, Ed. Holding Reporter, București, 1993, p. 67-68;
  2. Personalități publice-politice 1992-1994. Dicționar, Ed. Holding Reporter, București, 1994, p. 59;
  3. Protagoniști ai vieții publice, decembrie 1989-decembrie 1994, vol. I A-F. Agenția Națională de Presă - Rompress, București, 1994, p. 292-293;
  4. Senatul României, Legislatura 1996-2000, București, noiembrie 1996, p. 96;
  5. Dicționar  personalități publice-politice 1996-1997, Ed. Holding Reporter, p. 387.
  6. Piramida puterii. Oameni politici și de stat, generali și ierarhi din România. (22 decembrie 1989- 10 martie 2004, vol. 2, ProHistoria, Buc., 2004, p. 136
  7. Dicționar de personalități dobrogene, vol. 1, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2004, p. 109- 110
 
Enciclopedii străine
  1. Who’s Who in the Balkans 1997-1998, Delphi Publications, Athens 1997, p. 340;
  2. Who’s who în România, 2002, Pegasus Press, București,  2002, p. 210;
  3. Enciclopedia personalităților din România. Enciclopedia biografică a femeilor și bărbaților contemporani cu carieră de succes în România, Hubners  Who’s Who, Nordlingen, 2006
 
Activitatea sa științifică a fost amintită în (selectiv):
  1. Robert Deutsch, Istoricii și știința istorică românească, Ed. Enciclopedică, București, 1969, cu 5 titluri;
  2. Bibliografia istorică a României, 1944-1969. Ed. Academiei R.S.R., București, 1970, cu 6 titluri;
  3. Bibliografia lucrărilor științifice a cadrelor didactice de la Institutul Pedagogic Constanța (1861-1971), Constanța, 1971, cu 21 titluri;
  4. Bibliografia istorică a României ... 1969-1974 - cu 6 titluri;
  5. Bibliografia istorică a României ...1974-1979 - cu 10 lucrări;
  6. Bibliografia istorică a României ... 1979-1984 - cu 19 lucrări;
  7. Bibliografia istorică a României ... 1984-1989 - cu 13 titluri;
  8. Bibliografia istorică a României... 1989-1994  Ed. Acad. Române, București, 1996, 7 titluri;
  9. Bibliografia istorică a României ... 1994-1999 - 21 titluri.
  10. Bibliografia istorică a României ...2002-2005- 8 titluri
  11. Bibliografia lucrărilor științifice ale membrilor Institutului de Istorie din Cluj-Napoca 1920
2005,/ întocmită de Veronica Turcoș, Felicia Hristodol, Gheorghe Hristodol/, Ed. Academiei Române, Buc., 2008, p. 115- 118- 86 titluri
Alte biografii. Portrete și caricaturi - selectiv
  1. Radu Constantinescu, 100 de istorioare cu istoricii Epocii de aur, Ed. Fides, Iași, 1997, p. 58-60 
  2. Ștefan Cucu, Portrete literare, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2002, p. 57-60;
  3. Efrim Tarpalan,  O antologie cronologică a aforismului român de pretutindeni, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2005
Interviuri - selectiv
  1. Emanuel Valeriu, Politica fără anestezie, Ed. Step by step, București, 1995, p. 342-352;
  2. Portrete: Gheorghe Dumitrașcu, în „România Degist. Comunitatea Română de la Ismir”, 1996, p. 18-19
  3. Eugen Istodor, Interviuri contra naturii, Ed. Nemira, București, 1997, p. 31-33;
  4. Traian Brătianu, Recurs la politică, Ed. Muntenia & Leda, Constanța, 2000, p. 53-56;
  5. Tiberiu Bîrda, 125 de ani de școală cernavodeană, Ed. Mondograf, Constanța, 2001, p. 10
  6. Mihai Gabriel Popescu,  Scara vieții - note, comentarii, articole despre scriitorul George Călin, Ed. Biblioteca, Târgoviște, 2008
  7. Camelia Nenciu, Elif Samedin, Coloanele templului, Ed. Crizon, Constanța, 2011, p. 63-75
 
Lucrări în care a fost amintit (selectiv):
  1. Valeriu Mangu, Contra Constituția - fața nevăzută a Constituției din 1991, vol. I, Ed. Sfera, București, 2002, p. 7  ;
  2. Petre Țurlea, Din culisele Parlamentului, vol. I, 1990-1992, Ed. Globus, București, 1992, p. 31,33-34,43,145,157,169;
  3. Ștefan Cucu, Corina Apostoleanu, Literatura în Dobrogea, Dicționar bibliografic, vol. I-II, Biblioteca județeană Constanța, (vezi indicii);
  4. Petre Sălcudeanu, Noaptea calomniei, Ed. Albatros, București, 1994;
  5. Domnița Ștefănescu, Cinci ani din istoria României - O cronologie a evenimentelor decembrie 1989-decembrie 1994, Ed. Mașina de scris, București, 1995, vol. II, Doi ani din istoria României ianuarie 1995-ianuarie 1997, Ed. Mașina de scris, București, 1998, (vezi indicii);
  6. Eugen Istodor,  Interviuri contra naturii, Ed. Nemira, Buc., 1997
  7. Sabin Ivan, Radiografii parlamentare. De vorbă cu Alexandru Bîrlădeanu, Ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, Passim;
  8. Tom Gallagher, Democrație și naționalism în România 1989-1998, Ed. ALL, București, 1999;
  9. Valeriu Mangu, Gheorghe Dumitrașcu - un navetist între două lumi, în „VIP parlamentar și guvernamental”, 1, nr. 1, 1 apr. 1999, p. 1- 10
  10. George Pruteanu, Cronica unei mari dezamăgiri, Institutul European, Iași, 2000, indicele;
  11. Tiberiu Bîrda, 125 de ani de școală cernavodeană, Ed. Mondograf, Constanța, 2000, p. 10;
  12. Florin Cristian Atanasiu, „Balul pufuleților” sau despre înlăturarea decanului Marin Mincu de la Universitatea Ovidius, Ed. Crater, București, 2000, indicele.
  13. Petre Turlea, Din culisele Parlamentului României, Ed. Fundației Pro, București, 2001, p. 9,24,58,123,128,185,224,288,294;
  14. Nicolae Ciachir, Un istoric ancora în lumea contemporană, vol. I. Evocări 1927-1949, Ed. Oscar Print, București, 2001, p. 12;
  15. Augustin Botiș, Angela Buciu, Destin neliniștit, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 181-182;
  16. Stoica Lascu, Vocațiile unei personalități reprezentative și plurivalente a Dobrogei- profesorul Gheorghe Dumitrașcu la 65 de ani, în „Agora”, Constanța, IV, nr. 16, dec. 2004, p. 9
  17. Tudor Octavian, Tratat de înjurături, Ed. Oscar Print, Buc., f.a.
  18. Ion Faiter,  Monografia Colegiului Național „Mircea cel Bătrân” Constanța, Ed. Muntenia, Constanța, 2004
  19. Tom Gallagher, Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace, Ed. Humanitas, Buc., 2004, p. 159- 160
  20. Vasile Sârbu,  Geneza Facultății de Medicină și Farmacie Constanța, Ovidius University Press, Constanța, 2005. Vol. 1, p. 5, 49, 52, 54, 56- 57, 61- 67, 75- 76, 84- 85, 88, 95- 96, 104- 105, 110- 111, 113- 116, 118- 119, 123- 126, 143. Vol. 2, p. 20- 23, 147- 150
  21. Ioan Maliciuc,  Prețul libertății la Constanța- file de istorie,  Ed. Muntenia, Constanța, 2006
  22. Constanța Călinescu, Ioan Popișteanu,  Universitatea Ovidius Constanța 45, Ovidius University Press, Constanța, 2006
  23. Tudor Tiberiu, Istoria dramatică a teritoriilor românești ocupate. Tratatul cu Ucraina, Ed. Ion Creangă, f.a./după 1998/, p. 209, 216, 221
  24. Tomis - cenzurat/necenzurat. Mărturii documentare (1967- 1977)/ realizată de Virgil Coman și Nicoleta Grigore/, Ed. Tomis, Constanța, 2007, passim
  25. Nichita Adăniloaie, Monografia Societății de Științe Istorice din România, Buc., 2009, p. 323- 324; 327- 328; 331
  26. Traian Brătianu,  Politică și societate în Dobrogea, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2010, passim
  27. Traian Brătianu, Presa dobrogeană de ieri și de azi, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2013, passim
 
Câteva mii de articole - de istorie, cultură și politică - în presă.
 
A primit, post-mortem, titlul de cetățean de onoare al județului Constanța, iar Consiliul Local Municipal Constanța a votat pentru atribuirea numelui dascălului unei străzi din centrul vechi al municipiului Constanța.  
 
23 noiembrie 2017 - În semn de aleasă recunoştinţă pentru profesorul tomitan, pentru tot ce a făcut el în slujba neamului său, ZIUA de Constanţa i-a acordat, post-mortem, distincţia „Meritul dobrogean“ şi medalia „Remus Opreanu”. Distincțiile au fost ridicate de fiica sa, Lavinia Dumitrașcu.



 

Mai multe despre personalitatea lui Gheorghe Dumitrașcu puteți citi accesând articolele de mai jos:

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru istoricul Gheorghe Dumitrașcu

O viaţă în slujba istoriei 80 de ani de la naşterea regretatului profesor Gheorghe Dumitraşcu
 

Repere şi somităţi. Gheorghe Dumitraşcu, un om care şi-a dedicat viaţa studiului istoriei şi politicii (galerie foto)
 
Castelu. Omul Centenar Istoricul şi profesorul universitar doctor Gheorghe Dumitraşcu (25 septembrie 1939, Nisipari - 17 ianuarie 2017, Constanţa)
 
Consiliul Judeţean Constanţa va acorda titlul de cetăţean de onoare post-mortem prof. Gheorghe Dumitraşcu
 
„Venea la cursuri cu geanta plină de cărţi" Inima profesorului Gheorghe Dumitraşcu a încetat să mai bată
 
Gheorghe Dumitrașcu - personalitate marcantă a istoriografiei și culturii române (galerie foto)

Comentarii








Cele mai recente postari