Arhive dobrogene Ordinul prefectului județului Constanţa privind situația din plasa Dunărea

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.

 

Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.

 

Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.

 

În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.

 

 

Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 87 de ani, pe 19 august 1939, a fost înregistrată un ordin al prefectului județului Constanța destinat pretorului plășii Dunărea prin care se arată situația unor localități din plasa Dunărea. Prefectul de la acea vreme, generalul (r) Constantin Cristescu, arată, într-o notă critică, starea clădirilor primăriilor din localități, dar și aspecte generale privind comunele inspectate. Sunt notate observații despre patru localități: Saraiu, Dulgheru, Vulturu și Pantelimon – denumiri păstrate și în prezent.

 

„Prefectura Județului Constanța

Serviciul Cancelariei

Nr. 9968 din 19 august 1939

Domniei-Sale

Domnului Pretor al Plăşii Dunărea.

 

Inspectând în ziua de 11 august, unele comune din acea plasă, am constatat următoarele:

 

Comuna Saraiu, Se făcea curăţenie la primărie, se pretindea chiar că s-a făcut, dar nu spre a se face curat ci spre a avea aerul că s-a executat probabil un ordin, căci dulapurile şi obiectele de pe ele, nu s-au mişcat de la locul lor.

 

Pe pereţi niște tablouri fără geam, murdărite de muşte şi fum, aspect ordinar de tavernă, am ordonat să fie îndepărate. Geamurile la fel murdare.

 

Acesta este localul, personalul, care să reprezinte autoritatea, era nebărbierit, în camase şi papuci!... tocmai cum trebuie ca să impună cetăţenilor. 

 

Trebuie ca primăria să-și facă un nou local, iar actualul să rămână postului de jandarmi, căci în situația actuală nu poate să rămână primăria, redusă la o cămăruţă de 3/3 m, dacă vor fi atâta.

 

În sat nu se începuse curăţenia aşa cum era ordonat.

 

Comuna Dulgheru, Poate că e şi comună mică, dar localul primăriei este redus la ultima expresie.

 

Să se caute un loc unde să se poată ridica un local care să merite numele de primărie, cel actual este o simplă magherniţă. Să se facă propuneri trimițând şi schiţa cu situaţia locului.

 

În ce priveşte curăţenia localului cât şi a comunei, aceeaşi constatare ca la comuna Saraiu.

 

Comuna Vulturul. Primăria, o magazie plină cu vechituri şi pusă într-un loc viran! Starea ca şi a satului ca şi la Saraiu şi la Dulgheru.

 

Să se lămurească chestiunea cu locul primăriei aflat vis-a-vis de actuala primărie, se va trimite schiţa cu vecinatatile, dimensiunile şi orientarea.

 

Comuna Pantelimon, Desi cu încăperi multe, primăria propriu-zisă e redusă la o singură cameră.

 

Localul este complet neglijat. Nu ştiu cine o fi avut barbara idee, de a trage pe pereții comunei trei dungi groase de circa 12 cm fiecare, reprezentând una din culorile naționale.

 

Pereţii murdari în interior, vopseaua roasă de pe uși şi cercevele, geamuri fără chituri, plafon cu tencuiala căzută, fiindcă pică în pod şi Sf. Duh nu repară.

 

La intrare pereții albi, dar stropiti şi mânjiți cu pământ galben! A avut cineva probabil intenţia să schimbe aspectul de delăsare şi a facut nişte răzoare de flori dar atât!... au rămas simple răzoare, iar ca culme a indolentei și totalei nepăsări, gunoiul se aruncă in fața primăriei, acolo unde se arătase intenţia de a semăna flori.

 

Primăria redusă la o singură cameră nu se poate.

 

Trebuie evacuat postul de jandarmi sau notarul şi despărțiți de primărie propriu zis, cu care să nu comunice decât prin exterior.

 

Comunele care nu au primării şi acele care trebuie să facă locale pentru jandarmi, vor face chiar în toamna aceasta cărămida necesară, 40-50.000 bucăţi. Că e greu! că în sat la noi nu s-a făcut niciodată cărămidă!... etc., sunt scuze de oameni nevolnici, incapabili de o sfortare mai mare si prin urmare, n-avem nevoie de dânşii, să plece.

 

Comunicându-vă cele de mai sus, rog luaţi măsuri de îndreptare.

 

Prefect

(ss) General Cristescu

Șeful Cancelariei

(ss) indsc.

*SJAN. Constanţa, fond Pretura Plăşii Hârşova, dosar 3/1939, ff 481, 482.”

 

Sursă foto: ZIUA de Constanța

 

 

 

Citește și: