Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
22:03 07 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Nicolae N. Moroșan - geolog și arheolog, director al Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală

ro

19 Feb, 2020 14:49 3950 Marime text

NICOLAE N. MOROȘAN (1902 - 1944)


Viața, activitatea și opera lui Nicolae N. Moroșan

1 iulie 1902 - S-a născut în satul Cuconeștii Vechi, județul Edinet din Basarabia, în familia unui preot. Fratele său, Ion N. Moroșan, este cunoscut ca primul descoperitor al „culturii de prund” din România. Studiile secundare și liceul le-a făcut la „B. P. Hasdeu” din Chișinău.

1927 - A absolvit Facultatea de științe naturale a Universității din Iași. Va îmbrățișa cariera de geolog și arheolog și va publica peste 40 de lucrări științifice, descoperind zeci de așezări paleolitice pe terasele fluviale ale Nistrului și Prutului. Membru al Colegiului Arheologic și al Institutului Internațional de Arheologie.

1932 - A participat la Congresul de istorie primitiva de la Londra.

1933 - Își susține doctoratul în Franța, cu o teză despre Pleistocenul și Paleoliticul României de Nord-Est, care va fi publicată peste cinci ani, în Anuarul Geologic al României.

1935 - Participă la Congresul Internațional de geologie de la Washington și la Congresul al XII-lea Internațional de istorie din Varșovia.

După răpirea Basarabiei de către sovietici, refuză să se retragă în țară și rămâne cu părinții la Chișinău.

1 iulie 1940 - Este numit directorul Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală, după care preia catedra de geologie a Facultății de Geografie a Institutului Pedagogic.

La trei săptămâni după ce armata română trecuse Prutul, Nicolae N. Moroșan este arestat de NKVD, în urma denunțului unui profesor de istorie, pe nume Dubrovski, ilegalist comunist, alias Polik Ovim Mendel Gdolev. În denunțul lui Dubrovski, Nicolae N. Moroșan este acuzat de faptul că este „român fervent și antisovietic, rămas special cu o misiune de la statul român”. Anchetat și transportat de la Chișinău la Tiraspol, va fi predat, în cele din urmă, biroului NKVD din Odesa.

Iată ce scrie în actul de incriminare al NKVD, recuperat și păstrat astăzi în arhiva Muzeului Național de Istorie a Moldovei: „Examinând materialele ce au parvenit de la NKVD cu privire la activitatea criminală a cetățeanului Moroșan Nicolai Nicolaevici, a reieșit că, din anul 1939, Moroșan N.N. a participat la activitatea partidului burghez «Frontul Renașterii Naționale a României».

După reintroducerea în Basarabia a puterii sovietice, a refuzat să candideze ca deputat în Sovietul Suprem. (…) Apoi refuză să ia cuvântul la radio, la prima aniversare a eliberării Basarabiei de sub boierii români. De la începutul războiului dintre Germania și URSS, Moroșan a început un mod de viață suspect. Cu toate că în Chișinău a fost evacuat guvernul R.S.S.M. (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească - n.n.), el a rămas. S-a decis: Moroșan N.N., anul nașterii 1902, să fie arestat și percheziționat. Anchetator suprem al NKVD al RSSM, indescifrabil”.

La 25 iulie 1941, Biroul NKVD din Odesa îl transferă în Siberia, la Novosibirsk, iar pe 25 noiembrie i se recunoaște nevinovăția. Este eliberat, dar cu condiția să accepte catedra de profesor de geologie a Institutului Politehnic din Tomsk - Siberia. Pentru că a refuzat să fie ales deputat al Sovietului Naționalităților al Sovietului Suprem al URSS, va face obiectul mai multor anchete ale NKVD. Cercetările arhivistice ale arheologului Nicolae Chetraru, care i-a dedicat o biografie, înclină spre ipoteza că Moroșan ar fi cedat în urma anchetelor dure la care a fost supus, și că în cele din urmă ar fi acceptat să lucreze în favoarea sovieticilor.

2 februarie 1944 - Este găsit mort în camera 240 a hotelului „Național” din Moscova.

După revoluția din 1989, istoricul Valeriu Dobrinescu, de la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană - Iași, a descoperit un document deosebit de important, în Arhivele Ministerului de Externe al Marii Britanii, datat la 2 februarie 1944, care răstoarnă ipoteza colaborării lui Nicolae Moroșan cu autoritățile sovietice. Din conținutul documentului reiese că însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Majestății Sale Britanice la Moscova, John Le Rougetel, a fost vizitat de Nicolae N. Moroșan la ambasada, unde savantul i-a încredințat, confidențial, următorul mesaj: „Eu nu mi-am trădat țara, nici cu bună-știință și nici voluntar”.

Documentul este arhivat la Public Record Office, Foreign Office, 371 și face parte din dosarul nr. 43.984 fila 50: „Un anume domn Nicolae Moroșan a telefonat dimineața și a cerut să-l vadă pe ambasador (…). Mi-a spus că după ocuparea sovietică a Basarabiei a fost închis și apoi eliberat pentru a preda la Omsk (Tomsk - n.n.). Sovieticii insistau să vorbească la radio pentru România și el nu putea să facă acest lucru, deoarece era sigur că rușii intenționau să anexeze întreaga țară (…).

L-am sfătuit insistent să accepte oferta de a vorbi, spunându-i că și câțiva prieteni ai mei români din Cairo deja făceau asta, și cu cât românii ieșeau mai repede din război, cu atât era mai bine (…).
Mai mult, a declarat el, un comisar din Republica Moldovenească, pe nume Pors, l-a informat că rușii intenționau să anexeze întreaga Românie, Bulgaria și Iugoslavia. Chiar el fusese rugat să pregătească niște rapoarte geologice pentru ruși despre România și Bulgaria , dar el a refuzat”.
Întors la hotel, Moroșan a fost asasinat de NKVD în noaptea de 2/3 februarie 1944. Asasinii i-au înscenat sinuciderea, lăsând o scrisoare de adio adresată de savant soției. Numai că Moroșan n-a fost căsătorit niciodată și n-a avut niciun urmaș…
 

Descoperă un articol publicat de Nicolae Moroșan în „Analele Dobrogei“!

Dovezile existenţei oamenilor fosili în Dobrogea


Citește și:

#citeșteDobrogea „Dovezile existenței oamenilor fosili în Dobrogea“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari