Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
02:23 14 10 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Periprava, locul unde au fost înmormântați deținuții din lagăr. Anul acesta s-a încheiat campania de săpături în cimitirul lipovenesc (GALERIE FOTO)

ro

18 Sep, 2024 17:00 1543 Marime text
Cimitirul din Periprava. Credit foto: Nicușor Bușurică, ZIUA de Constanța 
Anul acesta s-au încheiat investigațiile arheologice în cimitirul din Periprava, locul unde au pătimit și au murit martiri ai neamului românesc. În zona de nord-vest a cimitirului au fost descoperite 91 de morminte, dintre care 82 de morminte care aparțin deținuților politic.
 
Din 2015, o echipă de istorici și arheologi sapă în fiecare an pentru descoperirea tuturor rămășițelor pământești ale robilor acestei nații care au murit în urma muncii istovitoare, dar și a tratamentului inuman la care au fost supuși în timpul detenției în lagărul din Periprava. Din fericire, mormintele lor au fost conservate, fapt aproape unic pe teritoriul României, datorită preceptelor religioase ale rușilor lipoveni, care nu permit amestecarea lor cu morții de alte religii sau cu cei care își pun capăt zilelor.
Cimitirul din Periprava. Credit foto: Nicușor Bușurică, ZIUA de Constanța 
Cimitirul este la fel de pustiu ca și satul. Pe o cruce înaltă de lemn flutură un drapel care cândva avea stema regală. La pământ, câteva flori zac veștejite, puse cândva într-o sticlă de plastic pe post de vază. Vegetația a acaparat și mormintele lipovenilor, iar vântul rece din baltă a pus la pământ multe cruci în opt colțuri care au fost înfipte în solul nisipos al Peripravei.
Cimitirul din Periprava. Credit foto: Nicușor Bușurică, ZIUA de Constanța 
Istoricul și arheologul Gheorghe Petrov a coordonat acțiunea de recuperare a rămășițelor pământești din anul 2015. „Încă din primul an când am pășit în Periprava m-am interesat de oamenii mai în vârstă ce se aflau atunci în viață. Mă interesa în primul rând să aflu detalii legate mai ales de transportul cadavrelor deținuților și cum se făceau înhumările. Deși atunci mai trăiau foarte puține persoane care au prins acele vremuri, am avut norocul să cunosc o bătrânică ce își ducea singură viața într-o casă modestă, aflată chiar în dreptul cimitirului. Zachirov Anastasia era numele ei, dar a murit în urmă cu câțiva ani. Era născută în anul 1929, nu mai avea aparținători și avea grijă de ea o vecină. Având casa situată foarte aproape de cimitir, a avut ocazia să vadă și să audă când cadavrele erau aduse la cimitir pentru a fi îngropate. Ea a povestit că morții erau aduși de obicei pe la orele înserării, transportați cu o căruță trasă de un cal sau cu o sanie pe timp de iarnă. Atelajul era însoțit de doi sau trei deținuți, supravegheați de un gardian. Morții erau aduși în sicrie confecționate din lemn ușor, dar au fost și cazuri când erau înveliți în rogojini de stuf, aceste lucruri fiind constatate de noi și în săpătură“, povestește istoricul.

De ce nu a fost identificată nicio victimă

Tot istoricul s-a ocupat și de găsirea urmașilor victimelor lagărului, pentru ca specialiștii să compare ADN-ul și să stabilească identitatea.
„Eu am început să dau apeluri și comunicate oficiale de presă, pe care apoi le-am răspândit și prin rețelele de socializare, sperând că astfel o să reușesc să găsesc urmași, fie direct sau prin intermediari. Prin această metodă, destul de greoaie, am reușit ca până la începutul anului 2023 să identific abia 21 de urmași ai unor victime decedate la Periprava. Când găseam câte un aparținător cu care intram în comunicare directă, făceam cu acesta un fel de anchetă telefonică pentru a putea afla și stabili urmașii și toate rudele pe linie paternă sau maternă a victimei, filiații, date de stare civilă, adrese de domiciliu și posibilități de contact prin telefon sau email. După centralizarea datelor obținute, întocmeam o fișă biografică a victimei în care indicam și persoana cea mai potrivită de la care să se recolteze proba pentru stabilirea profilului genetic, dar înainte explicam acestor persoane care sunt etapele și procedurile ce trebuiau urmate. Aceste fișe le trimiteam apoi la Procuratura Militară sub formă de adrese oficiale, din partea IICCMER și apoi AFDPR.

Pe baza acestora, procurorul de caz dispunea audierea persoanelor indicate, la care trebuia să se deplaseze dacă nu erau din București, și prelevarea de probe ADN în centrele specializate cele mai apropiate de domiciliul persoanei vizate sau prin trusele criminalistice ale Poliției din zonă“, spune Gheorghe Petrov.
 
Din cele 21 de persoane pe care le-a depistat, care aveau legătură de rudenie cu unele dintre victimele decedate la Periprava, vreo 14 sau 15 au apucat să fie audiate de procurorul de caz, și numai de la acestea s-a dispus recoltarea probelor medicale pentru determinări genetice.
Niciunul dintre schelete nu a fost identificat, din mai multe motive: lipsa personalului de specialitate, lipsa fondurilor pentru achiziționarea reactivilor chimici ce se foloseau pentru analizele genetice, dar și alte probleme.
 

„Deșeuri biologice“ pentru statul român

Imagini de pe șantierul lagărului. Foto: Marius Oprea 
Istoricul Marius Oprea, cel care a fost prezent la mai multe campanii, a vrut ca măcar rămășițele pământești să nu rămână la institut, unde erau catalogate în scripte ca fiind „deșeuri biologice“. Pentru a nu fi îngropate a doua oară într-o groapă comună, după ce s-au luat în calcul mai multe variante, s-a decis ca acestea să fie duse într-o mănăstire. Printr-un proces verbal, reprezentanții Asociației Foștilor Deținuți Politic din România au predat osemintele părintelui Andrei Tudor, starețul Mănăstirii Dervent din județul Constanța, care a acceptat ca în așezământul monahal pe care-l păstorește să-și doarmă somnul de veci cei care atâta amar de ani nu au avut o cruce la căpătâi și cărora nimeni nu le-a aprins vreodată o lumânare.
Osuar, Mănăstirea Dervent. Credit foto: Nicușor Bușurică, ZIUA de Constanța
 

Sursa foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:
Blestemul pământului de la Periprava Nu s-a putut identifica niciun martir. Oasele deținuților politic au fost înhumate la Mănăstirea Dervent
Cruci din cuiele găsite în gropile unde au fost aruncați martirii de la Periprava

 


Galerie foto:



Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari