Aniversări românești 90 de ani de la fondarea Academiei de Științe din România - O monografie a AOȘR despre perioada 1996-2024, recent apărută

După cum este cunoscut, forul academic istoric și suprem – recunoscut ca atare de întreaga comunitate științifică din țara noastră –, este Academia Română (cu activitate neîntreruptă din 1866).
În perioada interbelică, pe măsura dezvoltării ramurilor științifice (mai ales cele non-umaniste, respectiv tehnice și medicale), s-a resimțit nevoia – inclusiv de către membri ai Academiei Române – a fondării și a altor foruri științifice academice (care au recunoscut, firește, încă de la început, preeminența istorică a AR); cercetarea științifică națională sporea, astfel, în eficiență, iar lumea academică instituțională românească se alinia celei europene, ce avea de mai multă vreme un mediu instituțional academic diversificat.
 
Astfel, în martie-aprilie 1935, sunt fondate, în Capitală, Academia de Științe din România (numită în 1956, după câțiva ani de inactivitate, Asociația Oamenilor de Știință, iar din 1996 Academia Oamenilor de Știință din România /AOȘR/); respectiv Academia de Științe Medicale – suspendată în 1948, reînființată prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în 1969); în mai 1941, Academia de Agricultură din România, urmașă a Societăţii Naţionale de Agricultură, și predecesoare aAcademiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S.), înființată și ea prin Decret al Consiliului de Stat (în octombrie 1969); acestor trei li se adaugă, în octombrie 1997,Academia de Științe Tehnice din România (ASTR).
Tuspatru constituie, astăzi – alături și în frunte, firește, cu Academia Română – , osatura științifică instituțional-academică a României.
 
De puțin timp, a văzut lumina tiparului vol. 3 al istoricului uneia dintre ele – AOȘR.
Este vorba despre volumul semnat de Adrian Badea (fost președinte-activ, din mai 2024 președinte de onoare al instituției) și Ionuț Cojocaru (membru corespondent) – Istoria Academiei Oamenilor de Știință din România [vol. 3] 1996-2024 [Prefață: O lucrare necesară pentru o instituție academică cu tradiție, de Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România], Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, București, 2025 /308 pp.; il., diagr., tab./.
El vine să se adauge primelor două volume ale istoriei instituției fondate de dr. Constantin Angelescu (ministru al Educației Naționale în perioada interbelică, merituos urmaș al marelui reformator al școlii – Spiru C. Haret), semnate de cunoscuții istorici Ioan Scurtu și Corneliu Mihail Lungu –Istoria Academiei de Științe din România, vol. I: 1935-1948(2014: 288 pp.), Istoria Asociației oamenilor de Știință din România, vol. II:1956-1996 (2016: 360 pp.); precum și, în 2010, a predecesoarei lor – Scurtă istorie a Academiei Oamenilor de Știință din România (290 pp., bogat ilustrate), semnată, de asemenea, de prof. univ. dr. Ioan Scurtu (membru fondator al AOȘR, președinte – la acea dată – a Secției de Științe Istorice și Arheologie, respectiv al Societății de Științe Istorice din România) și prof. univ. dr. ing. Ștefan Iancu (membru fondator al AOSR, secretar științific al Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia științei și Tehnicii).
 
Structura consistentului volum, ce reprezintă un indicator elocvent al dimensiunii cercetărilor științifice de astăzi din țara noastră, este următoarea:
Prefață(pp. 7-8).
Capitolul I (pp. 9-62) – Fondarea Academiei Oamenilor de Știință din România(pp. 11-20), Legislație, structură organizatorică la nivel central și la nivelul filialelor (pp. 21-35), Sediul Academiei Oamenilor de Știință din România (pp. 36-39), Legea 31/2007 de reorganizare a Academiei Oamenilor de Știință din România(pp. 40-64).

Capitolul II (pp. 65-203)– Activitatea Academiei Oamenilor de Știință din 2007 până în 2024 (pp. 65-125), Manifestări dedicate Centenarului Marii Unirii (pp. 126-150), Noul sediu inaugurat la 19 iunie 2019 (pp. 151-203).
Capitolul III(pp. 204-230) – Locul Academiei Oamenilor de Știință din România în societatea românească(pp. 204-217), Relațiile Academiei Oamenilor de Știință din România cu Academia Română (pp. 204-217), Rezultatele cercetării științifice a AOSR(pp. 218-230: Vizibilitatea științifică a Academiei Oamenilor de Știință din România, Centrul de Cercetări Avansate (CCA), Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu” (ICAI), Granturi de cercetare, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România).
Anexe (pp. 231-289) – 1. Membrii Academiei Oamenilor de Știință din România care dețin sau au deținut funcții de conducere în învățământul universitar și în cercetarea științifică (rectori, prorectori, președinți de senat, decani, directori) (pp. 231-264). 2. Proiecte științifice derulate în cadrul Centrului de Cercetări Avansate(pp. 264). 3. Proiecte ale AOSR pentru tinerii cercetători 2017-2021 (pp. 265-269). 4. Proiecte AOSR-TEMS pentru tinerii cercetători 2022-2024(pp. 270-275). 5. Lista cărților publicate de Editura Academiei Oamenilor de Știință din România(pp. 276-289).
Valorosul volum este întregit, așa cum sunt cerințele uzuale în cazul lucrărilor științifice ce se respectă,      cu atât de utilele segmente constitutive: Bibliografie(pp. 290-291), Index de nume (pp. 292-303), Abrevieri(pp. 304-307).
 
Prefața, intitulată O lucrare necesară pentru o instituție academică cu tradiție, este semnată prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, și se constituie într-o binevenit punere în temă a lectorului asupra semnificației și locului AOȘR în ansamblul academic instituțional din zilele noastre:
„Volumul de față întregește un demers editorial necesar pentru cunoașterea unei instituții academice emblematice a României, întreprins sub auspiciile adevărului, ale științei și culturii. Lucrarea „Istoria Academiei Oamenilor de Știință din România 1996 – 2024”, elaborată de Prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România de-a lungul a două mandate (2016-2024) și actual Președinte de Onoare al instituției, și Conf. univ. dr. Ionuț Cojocaru de la Secția de Științe Istorice și Arheologice, continuă primele două volume care consemnează istoria instituției de la înființare până aproape de sfârșitul secolului al XX-lea, scrise de doi istorici de marcă: Ioan Scurtu și Corneliu Mihai Lungu: „Istoria Academiei de Științe din România, 1935-1948, Volumul I” (Editura RAO, 2014) și „Istoria Asociației Oamenilor de Știință din România, 1956-1996, Volumul II” (Editura RAO, 2016).      
Această lucrare este o carte de autori, cu viziuni proprii, bazată însă pe documente scrise și evenimente trăite. Volumul continuă narațiunea istorică desfășurată de-a lungul a aproape șase decenii a Academiei, din punctul în care se oprise – anul 1996 – și o aduce până în zilele noastre, anul 2024. Din colaborarea celor doi autori, a rezultat o lucrare bine documentată, structurată și scrisă, care duce mai departe firul istoriei și al existenței instituției care a reunit și reunește nume de referință ale mediului academic românesc și internațional.
Prezentul volum începe de la un moment-cheie: Primul Congres al Asociației Oamenilor de Știință din România, desfășurat la Palatul Parlamentului din București, în perioada 22-24 mai 1996, un eveniment la care au participat personalități importante din țară și din străinătate ale mediului academic, ale lumii politice, ale educației, științei și culturii românești. În cadrul Congresului, a fost adoptat și noul nume al instituției, o schimbare în sensul unei recuperări și al unui act necesar de justiție istorică: Academia Oamenilor de Știință din România.

Autorii au subliniat rolul fundamental în procesul de reconstrucție instituțională, de dezvoltare a Academiei Oamenilor de Știință din România, în primele două decenii de după 1990, al Generalului Profesor universitar Vasile Cândea[1932-2020], personalitate ilustră a școlii românești de chirurgie cardiovasculară, Președinte AOSR până în 2016 și, ulterior, Președintele de Onoare al instituției.
Autorii arată că un moment important în existența postdecembristă a instituției l-a constituit Legea nr. 31 din 15 ianuarie 2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, care a confirmat rolul acesteia în viața științifică a țării, i-a consolidat statutul instituțional și i-a oferit cadrul legal pentru dezvoltare. Cartea scrisă de cei doi autori consemnează momente importante din evoluția Academiei Oamenilor de Știință din România de după 2007, subliniind cele mai semnificative aspecte ale activității instituționale. Între temele dezvoltate în lucrare cu o relevanță specială se află: activitatea, programele și proiectele AOSR din intervalul 2007-2024, manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri, rezultatele cercetării științifice, vizibilitatea științifică, Centrul de Cercetări Avansate, Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu”, granturi de cercetare, Competiția de proiecte de cercetare a AOSR destinată tinerilor cercetători. Demersul autorilor reconfirmă realitatea și anume că Academia Oamenilor de Știință din România este o instituție academică recunoscută la nivel național și internațional, deplin conectată la evoluțiile și exigențele cunoașterii, în Era Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, a Transformării Digitale și a Inteligenței Artificiale.
 Volumele anterioare au evidențiat istoria dramatică și complicată, cu provocări și momente de cumpănă, care i-au marcat, în mod decisiv, existența, încă de la înființare. Nici acest volum nu este lipsit de evocări ale unor fapte și întâmplări care au reprezentat momente dificile.
 Întreaga lucrare reprezintă viziunea autorilor asupra istoriei Academiei Oamenilor de Știință din România în cea mai mare parte o istorie trăită de înșiși semnatari. Deși lucrare de autori, bazată însă pe o profundă documentare, prin informațiile oferite, documentele prezentate, structura și viziunea de ansamblu asupra textului, contribuie fără îndoială la cunoașterea reală a existenței și contribuției instituției la dezvoltarea științei, culturii și educației în România”.
 
...Nu vom insista, în această semnalare, asupra unor părți din conținut (cititorul interesat îl poate vizualiza, de altfel, pe saitul instituției de care se face vorbire – https://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2025/06/IstoriaAOSR-1996-2024-compress2.pdf), cu excepția menționării de mai jos:
În perioada 1996-2024, membrii Academiei Oamenilor deȘtiință din România au ocupat funcții importante de conducere în cadrul instituțiilor superioare de învățământ, al instituțiilor de cercetare și al organizațiilor internaționale științifice:
• 57 rectori
• 29 pro-rectori, președinți de senat de universități
• 44 decani
• 9 prodecani, 5 șefi departamente
• 40 președinți Organizații științifice, Institute C-D-I, Consilii științifice Institute C-D-I etc.
• 245 directori / directori adjuncți în Institute C-D-I, departamente, organizații științifice, Școli doctorale manageri spitale sau clinici, conducători de doctorat.
 
... Și să reamintim – poate fi higienic, este de crezut, în informarea condobrogenilor noștri – că între cele 8 filiale teritoriale (Brașov – 19 membri, București – 243 membri, Cluj-Napoca – 36 membri, Constanța – 27 membri, Iași – 38 membri, Piatra Neamț – 16 membri, Târgoviște – 21 membri, Timișoara – 23 membri), Filiala Constanța a AOȘR (președinte – prof. univ. dr. Victor Ciupină; vicepreședinte – prof. univ. dr. Nicolae V. Dură; secretar – cercetător dr. Alexandru S. Bologa) este una dintre cele mai prezente în viața instituției și a vieții științifice, prin acțiunile întreprinse (inclusiv organizarea a mai multor sesiuni științifice naționale și internaționale, la Constanța), și personalitatea științifică a membrilor ei:
– membri titulari: Mariana AȘCHIE (Științe Medicale), Alexandru V. BOLOGA (Științe Biologice), Valentin CIORBEA (Științe Istorice și Arheologice), Victor CIUPINĂ(Științe Fizice), Nicolae DURĂ (Psihologie, Filosofie, Teologie), Aurel PAPARI(Psihologie, Filosofie, Teologie), Natalia ROȘOIU (Științe Biologice), Sorin RUGINĂ(Științe Medicale), Vasile SÂRBU(Științe Medicale), Andra SECELEANU(Psihologie, Filosofie, Teologie);
– membri onorifici: Ana Rodica Stăiculescu (Brezeanu)(Psihologie, Filosofie, Teologie);
– membri de onoare: Adrian BAVARU (Științe Biologice);
– membri corespondenți: Irina Magdalena DUMITRU(Științe Medicale), Stoica LASCU(Științe Istorice și Arheologice);
– membri asociați: Elena-Luminița BARBU (COSMA) (Științe Matematice), Sorin-Marcel COLESNIUC(Științe Istorice și Arheologice), Georgeta-Camelia COZARU (Științe Medicale), Eduard Marius CRĂCIUN (Științe Matematice), Ovidiu Sorin CUPȘA (Științe Tehnice), Eugen DUMITRU(Științe Medicale), Stelian MANOLACHE(Psihologie, Filosofie, Teologie), Dumitru MANOLE (Științe Agricole, Silvice și Medicină Veterinară), Cristian-Vasile PETCU(Psihologie, Filosofie, Teologie), Răzvan TAMAȘ (Știința și Tehnologia Informației), Vlad Iustin TICA (Științe Medicale), Rodica VLĂDOIU (MARINESCU)(Științe Fizice).
           
Citește și:
 Prezențe ale istoricilor constănțeni la Sesiunea Științifică anuală a Arhivelor Militare Naționale