SUA au ridicat blocada asupra Iranului - Evoluție spectaculoasă a prețului petrolului

Blocada americană a porturilor iraniene - impusă în urmă cu două luni - a fost ridicată, înaintea semnării protocolului acordului Iranului cu Statele Unite prevăzută vineri, în Elveţia, a anunțat astăzi, 16 iunie 2026, un adjunct al ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi

Blocada a fost ridicată

”Blocada a fost ridicată înaintea semnării oficiale” a protocolului acordului, a anunţat Majid Takht-Ravanchi, citat pe site-ul Guvernului iranian.

Ridicarea acestei blocade americane face parte dintre cerinţele cruciale ale Iranului în vederea ajungerii la un acord cu Statele Unite, potrivit stiripesurse.ro.

Teheranul şi Washingtonul au anunţat luni că au ajuns la cadrul unui acord în vederea opririi Războiului din Iran, lansat de către Statele Unite şi Israel la 28 februarie.
Acest cadru urmează să fie semnatv în mod oficial vineri, în Elveţia.

Strâmtoarea Ormuz

Vicepreşedintele american J. D. Vance declara luni că se aşteaptă ca Iranul să nu aplice o taxă de trecere a Strâmtorii Ormuz, o cale de navigaţie esenţială a comerţului mondial cu petrol brut şi gaze naturale lichefiate (GNL), care urmează să fie redeschisă total vineri.

Întrebat dacă Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă fără taxă în cele 60 de zile de negocieri care urmează să înceapă vineri sau pe o perioadă mai îndelungată, J. D, Vance a răspuns că ”ne aşteptăm ca Strâmtoarea (Ormuz) să fie redeschisă fără peaj pe termen lung, iar acesta este genul de lucruri pe care le vom aborda în negocierile tehnice”.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat că Strâmtoarea Ormuz va fi ”redeschisă complet” vineri, în ziua ceremoniei semnării cadrului unui acord între Statele Unite şi Iran în vederea oprorii Războiului în Orientul Mijlociu.

”Nave, unele încărcate cu petrol, încep să iasă din Strâmtoarea” Ormuz, a salutat luni, pe reţeaua sa de socializare, locatarul Casei Albe.
”Nave din întreaga lume, porniţi-vă motoarele! Să curgă petrolul!”, a scris Trump.

Prețul petrolului

Preţurile petrolului au scăzut marţi cu aproximativ 4%, atingând noi minime ale ultimelor trei luni, după ce investitorii au devenit mai optimişti că Statele Unite şi Iranul ar putea ajunge la un acord care să permită reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, transmite Reuters.

Cotaţia petrolului Brent a coborât cu 3,29 dolari, până la 79,88 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI s-a depreciat cu 3,82 dolari, ajungând la 76,93 dolari pe baril.
Este cea de-a doua zi consecutivă de scăderi puternice, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat luni existenţa unui acord interimar destinat să pună capăt conflictului dintre Statele Unite, Israel şi Iran.


Potrivit informaţiilor disponibile, acordul ar prelungi cu încă 60 de zile armistiţiul fragil anunţat în aprilie şi ar permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută prin care trecea înainte de război aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol.

Totuşi, analiştii avertizează că impactul pozitiv asupra pieţei nu va fi imediat. Detaliile acordului nu au fost încă publicate, iar reluarea completă a transporturilor maritime şi a exporturilor energetice din Golf ar putea dura săptămâni.

Pe fondul perspectivei unei normalizări a fluxurilor de petrol, mai multe bănci de investiţii, inclusiv Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Citi, şi-au redus prognozele privind preţul petrolului.

Presiuni asupra pieței

Presiuni suplimentare asupra pieţei au venit din încetinirea economiei chineze. În luna mai, procesarea ţiţeiului în China a scăzut cu 9,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând cel mai redus nivel din ultimii aproape patru ani.

Investitorii urmăresc şi evoluţiile din războiul din Ucraina. O eventuală înţelegere între Rusia şi Ucraina ar putea conduce la relaxarea unor sancţiuni împotriva Moscovei şi la creşterea exporturilor ruseşti de petrol, ceea ce ar amplifica oferta globală.


În acelaşi timp, băncile centrale continuă să menţină dobânzi ridicate pentru a combate inflaţia. Rezerva Federală a SUA este aşteptată să păstreze ratele actuale ale dobânzilor până la sfârşitul anului, iar Banca Japoniei a majorat marţi dobânda la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani. Costurile mai ridicate de finanţare pot încetini activitatea economică şi, implicit, cererea de petrol.

Pe de altă parte, datele privind stocurile americane oferă un semnal diferit. Analiştii estimează că firmele energetice din SUA au retras aproximativ 4,5 milioane de barili de ţiţei din depozite în săptămâna încheiată la 12 iunie. Dacă estimarea se confirmă, ar fi a opta săptămână consecutivă de scădere a stocurilor, semn că cererea rămâne relativ solidă în cea mai mare economie a lumii.