Aniversări românești la Constanța, în urmă cu 90 ani - Inaugurarea Abatorului de Export

Regele Carol al II-lea: Inaugurarea Abatorului de Export: „În programul de a desvoltare economică a ţării noastre, el va juca un rol primordial”
 
            La mijlocul anilor ’30 Constanța se afla într-o fertilă modernizare – Portul, Marina, Șantierul Naval, stabilimente comercial-industriale, stațiunea Mamaia (alături de Eforie și Techirghiol) așezăminte religioase (ortodoxe cu precumpănire, dar și catolice) construcțiuni publice (impozante școli mai ales) și artere cu clădiri de tip occidental – vor schimba rapid fața orașului.
            Oficialitățile timpului, la nivel național, vor onora cu prezența și aprecierile lor – diverse inaugurări, cum este cea din 31 mai 1936 – a Abatorului de Export (astăzi – dezafectat), ridicat la nivelul parametrilor cei mai înalți din Europa central-estică:
            „Noi nu trebue să fim numai consumatori ai produselor noastre, ci trebue să ajungem să fim transformatori ai acelor produse, spre a înălţaşi întări mai mult economia noastră” – arăta în discursul său, Suveranul; „pentru întreagă ţarăşi mai ales pentru acest frumos frumosşistrămoşescţinut, [Abatorul constituie] o mare şi strălucită sărbătoare economică” – arăta, la rândul săi, ministrul Agriculturii și Domeniilor Vasile P. Sassu (șeful PNL Constanța), fiu de mocani din Caramurat/Ferdinand I [din 1948 – Mihail Kogălniceanu]).



Festivitățile dela Constanța
Inaugurareaabatorului de export şi a autostrăzii maritime în prezenţa Suveranului
 
Aspecte
            A consimţitşi văzduhul, a convenit şi largul să acorde litoralului un generos armistiţiu; caravana guvernamentală poposeşte în port sub auspiciile unei lune de feerie, ale cărei fosforescenţe atrag spre malul mării peminiştriiextenuaţi de treburile cârmuirii. Spre miezii nopţii, sub materna ocrotire a discului astral, hoinăresc încă pe cheiurile Constanței negre siluete consulare; d. Al. Donescu, recreîndu-se sub luna maritimă de „luna Bucureştilor”, d.dr. Angelescu odihnindu-se în cadrul naval de ciclonul încadrărilor didactice.

            Singurul care nu pare să simtă nevoia vacanţei – nervoase ori politice – este d. prim ministru Tătărescu; azurul triumfal al dimineţiiîl surprinde cu acelaş profil senin şi cu acelaşi zâmbet jovial. Nu-1 întrece un calm nici chiar marea, care astăzi face zel de imobilitate, menţinându-şi nemărginirile străvezii într’o neclintire de miracol. Nicio adiere de zefire, sub soarele torid – în atmosferă nicio briză, nicio suflare de alizee; nimeni n’ar crede că acolo, în Capitală, suflă astăzi viforoşii musoni ai vacarmului național-ţărănist.
            Suveranul a sosit peste noapte în port, în fața distrugătoarelor; de pe bord, uşor cabrate, tunurile orgolioaselor turele păreau să-l întâmpine în zori cu străvechiul salut roman. Marile pavoazuri vestesc orizonturilor ivirea augustului oaspe, echipagele în vestminte albe, prelungesc cu aprigele lor urale ecourile salvelor de obuziere de pe „Regele Ferdinand”.
            Şi întreaga gloată a cetăţii, mii şi mii de oameni, chipuri de toate seminţiile Orientului şi ciripeli din toate graiurile ţărmului dobrogean, vâslesc apoi spre abator, pe urmele Regelui, câţiva kilometri de cale pe faleza care conturează golful înnegrit de funingini al portului.
            Vastul şantier de căsăpire a vitelor este impresionant; linii pure arhitecturale, contururi sobre despuiate de orice stuc sau decoraţiune hibridă – imense săli de masacru şi lungi estrade de înjunghiere, cu elegante candelabre de căngi, pentru sfârtecarea namilelor ucise. Ici vestiarul dobitoacelor – în care-şi depun civilizat pielea boii, porcii şi berbecii, înainte de a trece la parcelarea în ciosvârte, dincolo instalaţiile frigorifice bine venite spre a răcori astăzi zăduful atâtor abdomene tiranizate de jachete, asfixia atâtor chelii comprimate de jobenuri.
            Suveranul răspunde sobru şi dens cuvântărilor oficiale, apoi porneşte iscoditor la cercetarea tuturor hallurilor uzinei, pretutindeni descoase şi întreabă cu pasiune, străjuit de două efigii cu reflexe de kaolin. D. prim ministru Tătărescu, primul – sprinten şi bine dispus, oglindind par’că în buna sa dispoziţie seninătatea cordială a Suveranului; cellalt, d. Titulescu – cu epiderma mai de nuanţa turbei, cum se şi cuvine după o întreagă şedinţă de helioterapie matinală pe terasa hotelului Carol, mai ales după precipitata sa incursiune aeriană la Belgrad,....     După plecarea Suveranului – seara –,aceeaşi lună de feerie escortează monomul ministerial până la peroane. D. Titulescu rămâne să-şi continue osânda soarelui silnic pe viaţă, — d. Tătărescu coboară svelt treptele hotelului, sorbind o ultimă dată din capul scărilor priveliştea undelor mişcătoare. Marea s’anuanţat cu violet, valurile crescute cu amurgul li conferă însă o frumuseţe mai insinuantă: şeful guvernului, navigator norocos, îşi spune că nici de data aceasta nu se ivesc la orizont iceberguri... Şiporneşte apoi întinerit spre Cetatea de Scaun a guvernării – cu zâmbetul marinarului dresat în arta de a escalada longitudinile. Gorjean – dela munte – dar a învăţat d. Tătărescu legea de temei a timonierilor: cât nu forţezi pânza, eşti mai sigur să câştigi cu carena latitudine...
Ion Dimitrescu

 
Festivitățile

 
            CONSTANTA, 31. Azi dimineaţă, în prezenta Suveranului şî a membrilor guvernului, s’a făcut, cu deosebit fast, inaugurarea abatoruluide export din oraşul nostru. În vederea acestui important eveniment economic, miniştriişiinvitaţii au sosit aseară cu un tren special, pentru a fi prezenţi la sosirea M.S. Regelui.
ASISTENȚA
            Au participat la festivitate, d-nii: Gh. Tătărescu, prim ministru; dr Angelescu, V.P. Sassu, I. Costinescu, N. Titulescu, general adj. Paul Angelescu, Valer Pop, miniştri; N.N. Săveanu, preşedintele Camerei; Aurelian Bentoiu subsecretar de Stat; Al.I. Donescu, primarul general al Capitalei; Cicero Gordiu, secretar general la domenii; Pamfil Şeicaru, directorul ziarului nostru;Voicu Niţescu, Ionescu-Șișești, Garofild, foştiminiştri; C. Alimănişteanu, vicepreşedinte al Senatului; Sescioreanu, preşedintele Uniunii Camerelor agricole; Al. Popescu-Necşeşti, I. Zaharof, Levenţi, Todirescu, generali; amiral Bălănescu; coloneii; Goruneanu, Trestioreanu, Nicolaidişi Iftimie Georgescu; comandorii: Gheorghiu şi Constantinescu; Radu Roşculeţ, dr. Isăcescu, deputat Lazăr, Cezar Mereuţă, Em. Popovici, V.Alimănişteanu, Rădulescu-Dobrogea, Gh. Ionescu-Brăila, Hogea, procuror Petrescu, Bâcleşanu, Dăscălescu, Fianu Mândru, Grigoriu, Moroianu, Stănculescu, SăulescuDimitriu preşedinteleCurţii de apel, N. Pascu, Scipio Vulcan, Nelu Munteanu, Tokai, dr. Octav Văleanu,Traian Berberian, Teodorescu-Valahu etc.
 
SOSIREA SUVERANULUI
            La ora 5,45 dimineaţa, cu un tren condus de d. Pavelescu, directorul trenurilor regale, a sosit în port, la Cuibul Reginei, M.S. Regele Carul II. Suveranul a rămas până la ora 9,30, în trenul regal.
            La descinderea din tren Suveranul a fost întâmpinat de o parte din membrii guvernului, în frunte cu d. Gh. Tătărescu. O companie de onoare cu drapel, a dat onorurile.            
            Suveranul s’a urcat apoi în mașina regală împreună cu d. general Ilasievici, mareşalul palatului, plecând spre abator, fiind urmat de un lung convoi de maşini, în cari se aflau membrii guvernului.
            Pe tot parcursul, Suveranul a fost aclamat frenetic de miile de cetăţeni, cari îiaşteptau cu mare nerăbdare trecerea.
 
Inaugurareaautostradei maritime
             Înainte de a ajunge la abator, Suveranul a coborât din maşinălalocul unde începe construcţiaautostradeiConstanţa-Balcic,o construcţie ce a fost efectuată pe unparcurs de circa 6 km. Aci, municipalitatea oraşuluiConstanţa a improvizat un arc de triumf pe frontispiciul căruia era scris: „TrăiascăRegele nostru Carol al II-lea” şi „Dobrogea recunoscătoare”.
            În calea Suveranului, până la abator pe o distanţă de 1 km s’a presărat flori şi iarbă.
            Constănţenii au făcut aci o caldă şi entuziastă primire Suveranului. Şcolile primare şi secundare,străjeri, premilitari, asociaţiile profesionale cu drapele şi un numeros public înşiruit pe ambele părţiale trotuarului, L’au primit cu uraleşi flori pe Suveran.
            D. Huhulescu, prim ajutor de primar, a înmânatM. Sale foarfecelecu care Acesta a tăiat panglica tradiţională, apoi împreună cu suitaa pornit pe jos până la abator.
 
Solemnitatea dela abator
            În sala mare a abatorului, pe o estradă special amenajată, au luat loc: M.S. Regele şi membri guvernului; N.N. Săveanu, preşedintele Camerei; general Ilasievici, mareşalul palatului; comandor Fundăţeanu, adjutant regal; căpitan Ilie Radu, ofiţeride ordonanţăşi Pavelescu, directorul tronurilor regale.
            P.S.S. episcopul Gherontie al Tomisului, înconjurat de un sobor de preoţi, a oficiat un serviciu divin.
            Răspunsurile au fost date de corul episcopal.
 
Discursul d-lui ministru Sasu
            D. V.P. Sassu, ministrul agriculturii, luând cuvântul a spus:
            Inaugurarea abatoruluide export din Constanţaconstitue, pentru întreagă ţarăşi mai ales pentru acest frumos frumosşistrămoşescţinut, o mare şi strălucită sărbătoare economică.
            De aceea, ca ministru al agriculturii şi ca fiu şi exponent al Dobrogei, primul meu cuvânt se adresează cald MAJESTĂŢII VOASTRE pentru a Vă aduce în acest ceas de bucurie şi de slavă, prinos de mulţumireşi de respectoase omagii, pline de recunoştinţă, atât pentru înaltul sprijin ce aţi acordat realizării acestui aşezământ zooeconomic, cât şi pentru marea cinste ce ne faceţi de a sublinia, prin augusta prezenţă a MAJESTĂŢII VOASTRE la această solemnitate, covârşitoareaimportanţă economică a lui.
            În continuare arată că ideea creeriiabatoruluide export, nu este nouă.
             Ideea realizării unui asemenea abator, înzestrat cu antrepozite frigorifere, era deci de mult înscrisă in programul direcţiunii noastre zootehnice. Ea a fost adoptată de toţiminiştrii de agricultură de după răsboiu, dar, ca toate iniţiativele mari, i-a trebuit mulţi ani până să fie un început de înfăptuire.
            Parlamentul, a autorizat această operaţiune prin legea din 18 iunie 1932, ministru al agriculturii fiind profesor C. Ionescu-Siseşti.
            Planul lucrărilor s’a întocmit de către d. profesor arhitect Nenciulescu, după programul şiindicaţiuniledirecţiunii generale zootehnice.
            Ataşat abatoruluis’a construit şi un laborator de bacteriologie veterinară, având un depozit de sero-vaccinuri, care va servi întreagaregiune dobrogeană. Acest laborator, împreună cu celelalte patru noui, din Iaşi, Cluj, Timişoaraşi Craiova, pe care ministerul nostru le-a construit în ultimii doi ani sunt menite să aducă un mare ajutor crescătorilor de animale, prin combaterea epizootiilor şi mai ales prin prevenirea lor.
            SIRE!
            S’a făcut aci un lucru temeinic, de care putem să fim mândri şi care corespunde nu numai necesităților viitorului apropiat, pe cari noi o întrevedem înfloritor şi plin de mari realizări.
            Punerea în funcţiune a acestui abator, marchează o dată luminoasă în evoluţia economiei noastre naţionale, iar desvoltarea pe care a luat-o viaţa economică, în timpul domniei MAJESTATII VOASTRE, ne arată cât de mari sunt puterile care răsar din adâncurile acestei ţărişi ne dă curajul să privim cu optimism în viitorul patriei noastre. Am convingerea că acelaş progres îl vom obţine în curând, în toate ramurile de producţiune agricolă, pe tot întinsul ţării.
            Dar o condiţie necesară pentru ridicarea şiraţionalizarea agriculturii noastre este şi industrializarea din ce în ce mai mare a produselor vegetale, transformându-le în produse animale pentru consumulintern şi export. Proprietatea mică ţărănească, realizată şi sporită în urma reformei agrare, este cea mai indicată şi mai în măsură să crească animale şi să-şi creeze astfel un nou izvor de venituri atât de necesare pentru consolidarea ei. În acest scop îndrumăm neîncetat agricultura micilor plugari, stimulând cultivarea plantelor de nutreţşi industrializarea cât mai întinsă a produselor agricole.
            Acest abator răspunde deci unei necesităţi dintre cele mai importante şi mai urgente pentru viitorul agriculturii româneşti, pentru propăşireaţărănimiişi pentru consolidarea noastră economică.

            D. ajutor de primar HUHULESCU, a arătat apoi necesitatea creiării acestui abator, contribuţia municipiului la înfăptuirea acestei importante opere şi seria de realizări împlinite în oraşulConstanţadela suirea pe tron a Suveranului.
            Mă simt dator să exprim cu acest prilej viile noastre mulţumiri organelor technice ale ministerului, tuturor antreprenorilor precum şi celor cari au contribuit sub orice formă la înălţarea acestei monumentale clădiri, de mare interes obştesc.
            Sire,
            Ne-am luat permisiunea cape placa comemorativă turnată în bronzneperitorşiaşezatăîn sala principală a acestui aşezământ – alături de figura luminoasă a DomnuluiMircea cel Bătrân, care aminteştecu evlavie generaţiilor de astăzi că acum 500 de aniel a stăpânit sub sceptrul său puternic aceastăfrumoasă provincie românească, cuprinsă între Dunăre şiMareacea mareşisă asociem şi viguroasa figură a Majestăţii Voastre plină destrălucire, de avânt şi de nădejde,sprea reaminti cu drag generaţiilor viitoare atât ataşamentul vostrucald şi profund pentru această cetate de răsărit a românismului, pe care – urmând pilda marilor Voştriînaintaşi Carol şi Ferdinand I –aţi înzestrat-o cu mari aşezămintede interes naţional – precum esteopera de faţă –, cât şi marele sprijin ce daţi necontenit pentru ridicarea agriculturii acestei ţărişi pentru propăşirea acestui popor deplugari pe care-l iubiţi atât de mult.
            Să trăiţi Sire!
            Trăiască augusta Voastră Dinastie.

 
 
Cuvântarea Suveranului
            DOMNILOR,
            Înprogramul de a desvoltare economică a ţării noastre, Abatorul de export, pe care îl inaugurăm, este un pion de căpetenie. Menit ca prin canalul lui să se poată duce peste graniţe produsele solului nostru,după cum v’a arătat domnul ministru –el va juca un rol primordial.         Pentru Mine însă ei însemnează o altă etapă în desvoltarea noastră, însemnează că am priceput toţi cu agricultura, aşa cum a fost dusa până astăzi, nu mai poate fi dusă de azi înainte. A trăi pe brut nu mai este posibil. Noi nu trebue să fim numai consumatori ai produselor noastre, ci trebue să ajungem să fim transformatori ai acelor produse, spre a înălţaşi întări mai mult economia noastră.
            Cu aceste simţiminte am venit cu deplină mulţumire îndeosebi să inaugurez astăzi acest abator căruia îi urez din tot sufletul Meu să fie ceia ce trebue, adică un punct de reazăm al economiei noastre naţionale. (Urale puternice)
*
            După cuvântare, M.S. Regele însoţit de membri guvernului şi de invitaţi a fost condus de d. ministru Sassu şi inspector general Bâcleşeanu prin toate încăperile abatorului.
            Suveranul S’a interesat de fiecare lucru în parte şi a rămas plăcut impresionat de perfecţiuneainstalaţiilor, felicitând pe d. ministru Sassu că a dus la bun sfârşit această operă de înalt interes economic pentru agricultura noastră. În eleganta sală restaurant a abatoruluis’a servit apoi o gustare.
            La ora 11,30, Suveranul şiinvitaţii au părăsit abatorul.
            M.S. Regele a fost la felaclamat ca şi la sosire, de aceiaşimulţime care-L aştepta nerăbdătoare.
Dejunul dela Mamaia
            La ora 1,30 a avut loc pe terasa noului Casinodela Mamaia, un dejun la care au participat peste 60 de invitaţi.
            Dejunul a fost servit de restaurantul Continental din Capitală şi pe tot timpul mesei a concertat orchestra lui Grigoraş Dinicu.
            La ora 4 Suveranul a părăsit Constanţa.
            Membrii guvernului şiinvitaţii au plecat, cu acelaş tren special la ora 6şi au sosit în Capitală la ora 9,30 seara.
Rep.