Curtea de Conturi semnalează un dezastru în educație Curricula liceală este ruptă de piața muncii, iar performanțele scăzute ale elevilor au devenit un risc de securitate națională (DOCUMENT)

Curtea de Conturi a României a publicat Raportul de audit al performanței nr. 59981/02.09.2026, intitulat „Răspunsul educațional la cerințele pieței muncii: elevul de astăzi, angajatul de mâine”. Documentul scoate la iveală deficiențe majore în sistemul de învățământ preuniversitar, arătând că școala românească eșuează în pregătirea elevilor pentru cerințele reale ale angajatorilor, iar performanțele slabe și abandonul școlar ridicat au ajuns să reprezinte un veritabil risc la adresa securității naționale.

Rezultate dezastruoase la evaluări și un sistem învechit

Auditul, realizat în perioada 2022–2024, subliniază că România continuă să se plaseze pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la evaluările internaționale PISA. Conform datelor PISA 2022, aproape 4 din 10 elevi români se află sub nivelul de competență de bază la citire și științe, iar 5 din 10 nu ating nivelul minim la matematică. De asemenea, aproape un sfert dintre elevi abandonează școala înainte de a finaliza liceul.

Printre principalele nereguli și probleme identificate de auditori se numără:

• Politicile curriculare nu integrează piața muncii: Curriculumul național pentru liceu a înregistrat o stagnare de peste 15-20 de ani în privința actualizărilor fundamentale. Politicile educaționale sunt elaborate fără consultarea sistematică a angajatorilor, rezultând un decalaj uriaș între teoria predată și practica cerută pe piață.
• Traseul absolvenților, imposibil de urmărit: Monitorizarea absolvenților de liceu se face fragmentar și neuniform. Pentru 60–68% dintre absolvenții de liceu, statul român nu cunoaște statutul profesional sau educațional ulterior, neexistând o bază de date unitară și interconectată.
• Rată scăzută de angajare: Doar 66% dintre proaspeții absolvenți din România erau angajați în anul 2023, o rată simțitor mai mică comparativ cu media UE de 81%.
• Cifra de școlarizare, stabilită fără criterii reale: În cazul liceelor teoretice, numărul de locuri se aprobă anual fără a se analiza dacă specializările respective au relevanță sau căutare pe piața muncii ori în învățământul superior, încălcându-se principiul legal al relevanței.

Discrepanță între dorințele angajatorilor și ce oferă școala

Sondajele realizate în cadrul auditului arată că partenerii din piața muncii pun accent pe competențele practice, abilitățile de comunicare, educația financiară, antreprenorială și digitală. În schimb, școala rămâne axată pe memorare și conținuturi teoretice rigide.

Printre principalele obstacole reclamate de angajatori la preluarea tinerilor absolvenți se numără lipsa experienței practice (stagii insuficiente), lipsa abilităților de comunicare, dar și un nivel scăzut de motivație sau așteptări salariale nerealiste.

Recomandări stricte și termen de aplicare

În urma constatărilor, Curtea de Conturi a transmis o serie de recomandări ferme conducerii Ministerului Educației și Cercetării (condus de ministrul Mihai Dimian):

1. Implementarea unui proces sistematic de analiză a competențelor elevilor în raport cu piața muncii pentru actualizarea periodică a politicilor educaționale.
2. Crearea unor mecanisme instituționale permanente de colaborare între licee (pe toate cele trei filiere: teoretică, tehnologică și vocațională) și angajatori.
3. Realizarea unui cadru unitar și interconectat de colectare a datelor privind trasabilitatea absolvenților (continuarea studiilor, angajare, mobilitate).
4. Respectarea strictă a criteriului relevanței la fundamentarea cifrelor de școlarizare.

Toate aceste măsuri au primit ca termen limită de implementare trimestrul IV al anului 2031.