România prelungește starea de alertă energetică cu 30 de zile Deși reactoarele de la Cernavodă sunt oprite, cota Dunării continuă să scadă sub pragurile de siguranță

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), condus de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan, a adoptat Hotărârea nr. 23/2026, prin care se prelungește cu 30 de zile starea de alertă la nivel național, începând cu data de 29 septembrie 2026. Măsura vine pe fondul unei secete hidrologice severe și al menținerii unui nivel alarmant de scăzut al Dunării, care afectează grav infrastructura energetică și operarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național (SEN).

Decizia oficializată în Monitorul Oficial nr. 824 este susținută de o analiză de risc a Ministerului Energiei, care avertizează că cotele fluviului vor continua să scadă pe parcursul lunii octombrie.

Miza lucrărilor de urgență: Pregătirea repornirii Centralei de la Cernavodă

Așa cum este cunoscut, Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat la data de 13 august 2026 (ora 10:53), din cauza scăderii drastice a debitului Dunării, care a pus o presiune uriașă pe sistemele de răcire ale reactoarelor (Unitatea 1 fiind deja nefuncțională).

Prolongarea stării de alertă are drept scop principal continuarea și finalizarea lucrărilor hidrotehnice de intervenție desfășurate în regim de urgență de Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați. Echipele tehnice operează echipamente de tip dragă pentru curățarea șenalului și execută lucrări rutiere/fluviale pentru stabilizarea debitelor, condiție obligatorie pentru a se putea asigura apa de răcire necesară repornirii în siguranță a centralei.

Fereastră critică în mijlocul lunii octombrie și risc de îngheț la iarnă

Prognozele hidrologice indică faptul că debitul Dunării la intrarea în țară (Baziaș) va ajunge la valori minime de 1.185–1.200 m³/s în intervalul 10–13 octombrie 2026.

Cea mai dificilă perioadă este estimată în fereastra 15–22 octombrie 2026, când cota apei la Cernavodă ar putea coborî sub pragul critic de -262 cm. Autoritățile avertizează că situația s-ar putea agrava odată cu venirea sezonului rece, când un debit scăzut combinat cu eventuale fenomene de îngheț pe Dunărea Veche ar putea bloca complet alimentarea cu apă brută.

Producție energetică la limite istorice și presiune pe importuri

Cu Centrala Nucleară de la Cernavodă nefuncțională și cu o hidraulicitate foarte scăzută pe râurile interioare, Sistemul Electroenergetic Național înregistrează un „nivel redus de adecvanță”. Deficitul de producție internă este amplificat de limitările celorlalte surse:

• Cărbune: Producția este plafonată la maximum 1.200 MW zbor, din cauza rezervelor limitate de combustibil;
• Fotovoltaic & Eolian: Sursele regenerabile sunt pe un trend descendent de toamnă, producția eoliană fiind estimată la doar 600–1.000 MW în prima decadă din octombrie;
• Importuri dificile: La nivel regional, centrala nucleară Paks din Ungaria are un grup oprit programat până pe 10 octombrie, reducând disponibilitatea din sistemul regional cu 500 MW.

În aceste condiții, în care consumul național la vârful de seară este prognozat să atingă 8.000 MW, compania națională Transelectrica S.A. a primit mandat special pentru a mobiliza toate resursele energetice disponibile, pentru a crește importurile și pentru a pregăti măsuri de reducere a consumului în caz de urgență.