Adevărul despre cele 2,2 milioane de pensii presupus greșite Doina Pârcălabu lămurește cifrele din raportul Curții de Conturi și le transmite un mesaj pensionarilor

Cifra de peste 2,2 milioane de pensii suspectate că ar fi fost recalculate greșit nu reprezintă numărul unor dosare verificate și confirmate individual, ci rezultatul unei estimări realizate prin extrapolarea constatărilor dintr-un eșantion, explică Doina Pârcălabu, fosta șefă a Casei Naționale de Pensii Publice. Aceasta susține că multe dintre erori ar fi fost deja remediate și le transmite pensionarilor să nu intre în panică.

Raportul Curții de Conturi privind recalcularea pensiilor a provocat îngrijorare după ce în spațiul public au apărut cifre potrivit cărora peste două milioane de beneficiari ar fi primit pensii calculate greșit.

Doina Pârcălabu, fostă președintă a Casei Naționale de Pensii Publice, a explicat însă, într-o intervenție telefonică la România TV, că amploarea exactă a problemelor nu este cunoscută în acest moment.

„Determinarea acestui număr de dosare practic calculate eronat s-a făcut pornind de la o eșantionare și de la o estimare pe baza eșantionului. Deci nu știm în acest moment care este exact numărul dosarelor care au erori de calcul”, a declarat Doina Pârcălabu.

Cifra de 2,2 milioane reprezintă o estimare, nu dosare verificate individual

Raportul Curții de Conturi indică suspiciuni privind acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit în cazul a 2.211.060 de beneficiari. Separat, documentul menționează 574.060 de cazuri în care punctajul anual ar fi fost mai mare decât cel prevăzut de lege,potrivit stiripesurse.ro.

Aceste cifre au fost obținute prin extrapolare statistică, după verificarea unui eșantion de dosare. Ele nu înseamnă că auditorii au analizat individual toate cele peste 2,7 milioane de situații și au confirmat câte o eroare în fiecare caz.

În cazul pensiilor posibil calculate în minus, Curtea de Conturi a selectat un eșantion de 22 de cazuri. Verificările detaliate au identificat nouă situații în care unele case teritoriale preluaseră un punctaj mai mic decât cel cuvenit. Constatările au fost apoi extrapolate la populația analizată.

Raportul estimează o subevaluare a cheltuielilor cu pensiile de peste 230 de milioane de lei și o supraevaluare de peste 71 de milioane de lei. Stabilirea sumelor reale presupune însă verificarea individuală a dosarelor.

Doina Pârcălabu: Multe erori ar fi fost corectate între timp

Fosta șefă a CNPP a atras atenția că auditul vizează recalcularea pensiilor pusă în aplicare de la 1 septembrie 2024. De la momentul producerii acelor probleme și până în prezent, o parte dintre dosare ar fi fost deja îndreptată.

„Eu cred că, în acest moment, multe dintre aceste erori au fost corectate și numărul acela nu mai este cel adevărat”, a declarat Pârcălabu.

Aceasta a amintit că numeroși pensionari au sesizat casele teritoriale imediat după ce au primit deciziile de recalculare. Beneficiarii care au observat date greșite sau nu au înțeles elementele înscrise în documente au cerut verificarea calculelor, iar o parte dintre probleme ar fi fost remediate în urma acestor solicitări.

Și reprezentanții actualei conduceri a Casei de Pensii au contestat prezentarea estimărilor statistice drept erori confirmate în milioane de dosare. CNPP a susținut că unele dintre problemele identificate au fost corectate între timp.

„Pensionarii să nu fie îngrijorați”

Doina Pârcălabu le-a transmis pensionarilor că publicarea cifrelor din raport nu înseamnă că milioane de pensii vor fi modificate imediat și nici că toți beneficiarii vizați vor primi noi decizii.

„Vreau să le transmit pensionarilor să nu fie îngrijorați, pentru că s-a creat, prin această informație, o panică în rândul pensionarilor. Eu cred că lucrurile nu sunt de amploarea prezentată”, a afirmat fosta șefă a Casei de Pensii.

Pentru stabilirea situației reale, casele teritoriale trebuie să identifice tipurile de erori și să verifice dosarele în care există indicii concrete că punctajele au fost preluate sau calculate incorect.

Problemele generate de regulile introduse greșit în sistemul informatic ar putea fi corectate prin intervenții asupra aplicației. Situațiile în care datele au fost introduse manual presupun însă deschiderea și verificarea fiecărui dosar.

Casele de pensii nu pot reverifica rapid milioane de dosare

Procesul de evaluare care a precedat recalcularea a fost realizat cu ajutorul a aproximativ 1.000 de persoane angajate pe perioadă determinată. Acestea au preluat din dosarele fizice informații care nu existau în bazele de date informatice.

Pârcălabu spune că angajații temporari au avut niveluri diferite de pregătire și s-au format inclusiv la locul de muncă. În această etapă ar fi putut apărea o parte dintre erorile semnalate ulterior.

„Casele de pensii nu au capacitatea să verifice încă o dată milioane de dosare. Vă dați seama că este o activitate curentă”, a explicat aceasta.

Curtea de Conturi a stabilit termenul de 31 decembrie 2026 pentru implementarea măsurilor de remediere. Fosta șefă a CNPP avertizează însă că termenul ar fi dificil de respectat dacă verificările ar trebui extinse la milioane de dosare.

Ce se întâmplă cu pensiile plătite în plus sau în minus

În cazul în care verificarea individuală confirmă că un pensionar a primit mai puțin decât i se cuvenea, casa teritorială trebuie să recalculeze drepturile și să achite diferențele.

Pentru sumele plătite în plus, simpla existență a unei erori administrative sau informatice nu înseamnă automat că pensionarul va fi obligat să restituie banii.

Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, stabilește că debitele rezultate din sume încasate necuvenit cu titlu de pensie nu se recuperează atunci când beneficiarul nu are nicio culpă. Situația poate fi diferită dacă plata a fost determinată de documente nelegale, declarații nereale sau nerespectarea unor obligații de către pensionar.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.