Istorici tomitani în sesiune științifică O remarcabil reper științific anual al Istoriografiei noastre – Sesiunea de Comunicări Științifice a Arhivelor Militare Naționale Române și volumul comunicărilor (Pitești, 23 iulie 2026)

• În ultimii ani, istoricii-arhiviști militari din România găzduiesc, în luna iulie, de Ziua Arhivelor Militare (26 iulie) o amplă manifestare cu caracter științific, devenită tradițională și onorată ca atare de slujitorii lui Clio, militari și civili, în activitate, pensionari și tineri – arhiviști, cercetători (instituționali sau independenți), profesori (universitari și secundari), muzeografi, ofițeri, studenți.

    Desfășurată sub egida Statului Major al Apărării, a Arhivelor Militare Naționale  Române, respectiv a Depozitului Central de Arhivă „General Grigore Constandache” din Pitești, la prestigioasa reuniune științifică s-au înscris 78 de autori cu 72 lucrări, concretizate în amplul (800 pp.) volum Armata română în anul de cumpănă 1916. Bilanțul unei campanii: Speranțe, înfrângeri, rezistență. Studii și articole prezentate la Sesiunea naţională de comunicări știinţifice dedicată Zilei Arhivelor Militare Pitești, 23 iulie 2026, București: Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2026 / 800 pp./.Coordonatori: colonel ing. dr. Aurel-Constantin Neagu, dr. Iulian-Stelian Boțoghină. Editori: Elena Simona-Martin Aurelia Necula Elena Zîrnă  dr. Iulian-Stelian Boțoghină. 



    După Cuvânt înainte (pp. 9-10), urmează lucrările propriu-zise:
    Alina PAPOI, Ana-Delia UNGHEANU, De la Akkerman la Marele Război: Reziliența Armatei Române (pp. 11-16); Stoica Lascu; Alina Marian PÎRVU, Operațiuni militare ale Armatei Române premergătoare intrării României în războiul pentru întregirea neamului: Campania din Bulgaria (1913) (pp. 85-92); Marius CÎRJAN, Aspecte privind guvernarea Ion I.C. Brătianu (1914-1916) și pregătirea  pentru război a României (pp. 93-96); Valeria BĂLESCU, Poziția geopolitică a României în preajma Marelui Război: Diplomația aderării României la Antanta (4/17 august 1916) și impactul militar subsecvent (pp. 97-128); Ștefan Andrei OANCEA, 1916 – o campanie a speranței într-un război al distrugerii (pp. 129-140); Alexandru OȘCA, Studii, planuri și ipoteze privind intrarea României în Războiul pentru Întregirea Neamului (pp. 141-150); Ion Rîșnoveanu; George UNGUREANU, Bulgaria și perspectiva intrării României în Primul Război Mondial. Numărătoarea inversă (octombrie 1915-august 1916) (pp. 155-172); Ion GIURCĂ, Războiul de Întregire a României – aspecte necesar a fi clarificate în acord cu realitatea izvoarelor istorice (pp. 173-182); Dumitru NOANE, Augustin ȚÂRĂU, Despre reacția românilor ardeleni la aflarea veștii că România a intrat în război de partea Antantei și despre represaliile ordonate împotriva lor de puterea de la Budapesta (1916-1917) (pp. 183-196); Augustin ȚÂRĂU, Dumitru NOANE, Despre temerile autorităților maghiar că România ar putea trece în tabăra Antantei și că își va revendică Transilvania (1914-1916) (pp. 197-212); Iulian-Stelian BOȚOGHINĂ, Îți scriu carte de pe front... Din corespondența inedită purtată de Iosif Mircia, soldat în armata austro-ungară cu tatăl, rudele și prietenii din Vasiova în anul 1916 (pp. 213-224); Bianca-Luminița MICU, Cu căciula pe ureche și cu voie bună... Am plecat la război: Memorii din viața militară a lui Corneliu Papp (1915-1916) (pp. 225-234); Dan RAMF, Români transilvăneni în Primul Război Mondial (pp. 235-246); Alin SPÂNU, Acțiuni subversive austro-ungare împotriva României desfășurate de Biroul central de spionaj și informații din Colomeea (ianuarie-august 1916) (pp. 247-260); Cornel POPESCU, Cornel ȚUCĂ, Aspecte privind ofensiva Diviziei 3 Infanterie pe direcția Rucăr-Bran-Brașov (15-24 august 1916) (pp. 261-280); Florian BICHIR, Ocuparea Dobrogei 1916-1918. Cumpăna de la Turtucaia (pp. 281-288); Cornel CARP, România în Primul Război Mondial. Campania din 1916. Bătălia din Pasul Oituz (pp. 289-292); Gavriil PREDA, Gabriel BĂLAN, Aspecte privind acțiunile militare din județul Prahova în campania din anul 1916 (pp. 293-306); Aurel RADU, Bombardamente aviatice în județul Argeș și orașul Pitești în Primul Război Mondial (pp. 307-316); Laurențiu MECU, Diana GRIGOR, Regimentul 44 Infanterie Argeș în campania anului 1916 în luptele de pe Valea Oltului (pp. 317-328); Valeriu IACOBIȚĂ, Acțiuni, trădare și credință pe timp de război – Brigada Feldioara (pp. 329-348); George-Mihai OPREA, Credință și patriotism pe fronturile României (1916) (pp. 349-356); Adrian DEHELEANU, Campania militară a Armatei Române din anul 1916: De la ofensivă strategică la apărarea Bucureștiului (pp. 357-370); Sorin CRISTESCU, Confruntarea germano-rusă de la Râmnicu-Sărat de la sfârșitul anului 1916 în memoriile unui martor ocular german (pp. 371-382); Daniel CAIN, Prizonier în Bulgaria: Mărturii din Arhivele Militare de la Veliko Târnovo (pp. 383-388); Jănel TĂNASE, Radu-Andrei JUGĂNARU, Divizia 6 Infanterie Focșani în bătălia de Crăciun (pp. 389-394); Valentin CIORBEA, Succinte evaluări privind misiunile Flotei de Operații româno-ruse în anul 1916 (pp. 395-400); Iulian BUICAN, Informații din comunicații în Campania din 1916 (pp. 401-412); Leontin STOICA, Serviciul Sanitar al Armatei Române la finalul anului 1916 între retragere, rezistență și reorganizare (pp. 413-418); Dan Simion GRECU, Campania anului 1916, reflectată în corespondențele de poștă militară ale beligeranților (pp. 419-436); Lucian DRĂGHICI, Campania Armatei Române din anul 1916 reflectată în folclorul militar (pp.  437-440); Adrian TACU, Armata Română în presa sfârșitului de an 1916. Speranțe și iluzii ale Marelui Război  sub tiparul ziarului Mișcarea din Iași (pp. 441-448); Oana Grigoruță; Remus Macovei; Constantin Cheramidoglu; Narcis Dorin ION, Tezaurele Peleșului și Pelișorului în refugiul de la Iași – 1916 (pp. 475-488); Traian-Constantin DUMBRĂVEANU, Începutul aviației militare românești – misiunea de recunoaștere aeriană, din august 1917,  a sublocotenentului aviator Constantin Al. Pârvulescu (1890-1945) (pp. 489-494); Emanuil INEOAN, Marele Război și aromânii din Balcani. Aspecte diplomatice și militare în arealul Macedoniei (pp. 495-504);



Eugen-Dorin SPĂTARU, Lavinia CĂLUGĂRU, De la școala fiilor de militari la Liceul Militar „D.A. Sturdza” Craiova (1881-1916) (pp. 505-516); Cristina Constantin, Campania Armatei Române în 1916 în mărturii din prima linie a frontului (pp. 517-524); Andreea Atanasiu-Croitoru; Luminița GIURGIU, Teodora GIURGIU, Constantin N. Tomescu – Amintiri din Marele Război (1916) (pp. 533-540); Gabriel-Felician Croitoru; Miruna-Camelia MOCANU, Război în chip de femeie: Regina Maria a României (pp. 549-554); Aurelian CHISTOL, Considerații legate de participarea căpitanului Gabriel Marinescu la campania militară din anul 1916 (pp. 555-562); Florian CIOCAN, General de brigadă (rtr) Alexandru I. Lupașcu-Stejar – schiță de portret (pp. 563-574); Gabriel SARCINĂ, Eroi mehedințeni din prima bătălie de la Jiu. Căpitanul Romulus Lepri, în lupta de la Rasovița, județul Gorj (14/27 octombrie 1916) (pp. 575-588); Luca-Ștefan PRETORIAN, Între fragilitate și eroism (pp. 589-592); Valeriu MEDIAN, Între Arditi și vânătorii de munte – colonelul Vasile V. Scârneci – aquafortele unei vieți omenești onest derulate înainte și în vremea celor fără Neam și Dumnezeu (pp. 593-608); Daniel Slviu NICULAE, Untermans Henri, inițiatorul realizării unui monument în cimitirul din Anvers, în memoria combatanților români morți pe frontul belgian (pp. 609-616); Gabriel Ion DEGERATU, Generalul Corneliu Calotescu și Charles de Gaulle (pp. 617-625); Petre OTU, Generali români despre Campania din 1916. Istorie și memorie (1917-1940) (pp. 625-634); Cristina PRETORIAN, Condeiul și arma – scriitori români în focul Primului Război Mondial (pp. 635-640); Anca OTU, Campania din anul 1916 oglindită în  paginile revistei „România militară” (1921-1940) (pp. 641-650); Silviu B. MOLDOVAN, Bătălia dusă din umbră în jurul memoriei identitare: Primul Război Mondial și cazul istoricului Constantin Kirițescu (pp. 651-656); Victor DEMIAUX, Florin ȚURCANU, La 110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Istorie și actualitate (pp. 657-660); Viorel DRUGĂU, Primul Război Mondial prezentat în manualele de istorie de la învățământul liceal și gimnazial (pp. 661-662); Marian Moșneagu; Doina ANGHEL, Mihai TALAȘMAN, Anul 1916 în istoria Regimentului 2 Romanați nr. 19. De la faptele de arme din Dobrogea și Muntenia lupta pentru recunoașterea eroilor (pp. 673-686); Lavinia Dumitrașcu; Elena ICHIM, Monumentul Eroilor din Zimnicea – o arhivă în piatră a Războiului de Întregire Națională (pp. 699-708); Elena ZÎRNĂ, Laurențiu STANCIU, Sinuoasa poveste a realizării unu monument comemorativ: Crucea generalului David Praporgescu (pp. 709-714); Costin Scurtu; Vilică MUNTEANU, Personalități, evenimente și monumente reprezentate în medalii referitoare la Primul Război Mondial (pp. 723-738); Luca-Ștefan PRETORIAN, Dănuț Robert PRETORIAN, Memoria luptelor din Pasul Vâlcan reconstituită prin câteva artefacte identificate în urma expedițiilor arheologice de recuperare (pp. 739-752); Laurențiu MIOC, Considerații istoriografice și geopolitice despre actualitatea studiilor referitoare la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră și Pontul Euxin, realizate de locotenent-comandorul Virgiliu-Alexandru I. Dragalina, comandant al Biroului Transporturi pe apă din Secția 6 Transporturi a Marelui Stat Major din Ministerul de Război al Regatului României între 15 iunie 1924-31 octombrie 1925, în contextul actualului conflict dintre Federația Rusă și Ucraina (2022-2026) (pp. 753-758); Silvia Ioniță; Dan-Dragoș Sichigea; Mircea TĂNASE, 85 de ani de parașutism militar în România. De la parașutiști la forțele speciale în memoria documentelor de arhivă (pp. 779-792); Viorel GHEORGHE, Planul de mobilizare al economiei naționale din anul 1966 (pp. 793-798).

    Dintre autori (78 de semnatari, cu 72 lucrări), din afara Bucureștilor, cei mai mulți au fost din Constanța (13 slujnici ai lui Clio, în cap cu patriarhul de astăzi al Dobrogenisticii, profesorul viitor venerabil octogenar Valentin Ciorbea) – grup de statornici contributori la Sesiunea de la Pitești;
    ei sunt – Stoica LASCU, Aprecieri și opinii contemporane privind organizarea, dotarea și pregătirea Armatei Române  în deceniul premergător începutului Primului Război Mondial (1904-1914) (pp. 17-84), Ion RÎȘNOVEANU, Situația economică și geo-strategică a Dobrogei în anul 1916 (pp. 151-154), Valentin CIORBEA, Succinte evaluări privind misiunile Flotei de Operații româno-ruse în anul 1916 (pp. 395-400), Oana GRIGORUȚĂ, Procedura românească de capturare a unui vas  comercial în timpul Primului Război Mondial (pp. 449-454), Remus MACOVEI, Elita militară românească versus nefastul țării (pp. 455-466), Constantin CHERAMIDOGLU, Refugiații din Dobrogea anului 1916 (pp. 467-474); Andreea ATANASIU-CROITORU, Câteva informații referitoare la două jurnale inedite din Primul Război Mondial (pp. 525-532), Gabriel-Felician CROITORU, Un inedit „jurnal culinar” din anii Primului Război Mondial (pp. 541-548), Marian MOȘNEAGU, Demnitate versus moralitate într-un război al orgoliilor (pp. 663-672), Lavinia DUMITRAȘCU, Comitetul de Refacere al orașului Hârșova, „cel mai distrus oraș din țară” în Primul Război Mondial (pp. 687-698). 




Costin SCURTU, Piramida albă a eroilor sârbi de la Medgidia (pp. 715-722), Silvia IONIȚĂ, Situația privind instrucția în cadrul Marinei Regale Române în anii 1939 și 1940. Considerații generale desprinse din documente de arhivă (pp. 759-766), Dan-Dragoș SICHIGEA, Evacuarea parcului naval german pe Dunăre în august 1944. Diferențe întru sursele germane și române (pp. 767-778).

    După cum lesne se poate deduce, fie parcurgând și numai Cuprinsul volumului (unele studii au trimiterile infrapaginale redactate defectuos, ori cu formulări prezumțioase), aria tematică acoperă nu doar anul 1916 (aproape 30 de lucrări), ci și antecedentele evenimențiale, ori referiri la ansamblul Primului Război Mondial; sau aspecte din perioada interbelică (cea de la pp. 753-758, cu un titlul dizarmonic și un final la fel de incongruent; la fel, de altfel, ca și lucrarea de la pp. 281-288...); este de spus că în structura acestui valoros tom, redactat la nivel științific superior, unele teme sunt expediate, față de însemnătate lor (pp. 635-640), ori mult reducționiste (pp. 661-662) sau sunt complet „anexate” (pp. 793-798) tematicii generale (și generoase! – este de bănuit că tema Sesiunii din anul viitor se va axa pe Anul 1917, al jertfelor și eroismului Armatei Române, al regimului ocupației străine..).