Prezențe ale istoricilor constănțeni la Sesiunea Științifică anuală a Arhivelor Militare Naționale

În suita manifestărilor științifice naționale la care sunt parte slujitori ai Muzei Clio, manifestarea anuală a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice dedicată Zilei Arhivelor Militare (23-25 iulie 2025) se înscrie deja de mai multe ediții printre cele mai prestigioase; a devenit, cu timpul, o onoare pentru membrii Breslei Istoricilor din țara noastră a fi invitați – și prezenți cu lucrări tematice ce văd lumina tiparului (fapt rarisim în asemenea situațiuni), și sunt înmânate participanților, cu câteva zile înaintea deschiderii evenimentului – la această prestigioasă manifestare științifică (începând cu această ediție, ea a căpătat o dimensiune internațională, fiind prezenți și cercetători/arhiviști din Republica Moldova.
            În fiecare an, la 25 iulie se marchează, începând din 1995, Ziua Arhivelor Militare (în urmă cu 105 ani s-a înființate Depozitul de Arhivă al Secției VI Istorie din cadrul Marelui Stat Major al Armatei Regale Române), eveniment marcat, anual, printr-o sesiune de comunicări științifice cu o tematică specioasă – edițiunea din acest an a fost dedicată Armatei Române pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial (1941-1945). 80 de ani de la încheierea ostilităților.
            Lucrările Sesiunii s-au concretizat, cum spuneam, prin amplul volum (814 pp., cu numeroase ilustrații color, hărți, diagrame și tabele) întru concretizarea căruia au ostenit coordonatorii: colonel dr. Liviu Corciu, colonel (r.) inginer Marius-Marian Olteanu, respectiv dr. Iulian-Stelian Boțoghină și Doina Anghel (ultimii doi, arhiviști și editori dintre cei mai relevanți, prin profesionalismul și acribia lor, din zilele noastre).
 
            Comunicările și articolele aparțin unor cunoscuți cercetători, arhiviști, cadre didactice din învățământul superior și preuniversitar (83 de autori), civili și militari – tineri sau pensionari –, de la instituții din întreaga Țară:
            - arhive – Arhivele Militare Naționale Române (București),Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache” al Arhivelor Militare Naționale Române din Pitești, Depozitul Central Intermediar de Arhivă „Colonel Alexandru Dumitrescu” din Pitești; Serviciul Județean Bacău al Arhivelor Naționale, Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale;
            - muzee – Muzeul Județean Argeș (Pitești),Muzeul „Casa Mureșenilor” (Brașov), Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” (București), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române (Constanța) Muzeul Banatului (Timișoara), Muzeul Județean „Teohari Antonescu” (Giurgiu),Muzeul Militar „Ștefan cel Mare”. Filiala Moldova (Iași) a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Secția Istorie și Muzeografie, Rachete și Cercetări Spațiale „Hermann Oberth” (Mediaș) a Muzeului Național al Aviației Române, Muzeul „Țării Crișurilor” (Oradea);
            - instituții (și) cu rol de cercetare – Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară (București), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (București),Compartimentul Minorități Naționale. Direcția Politici Culturale din cadrul Ministerului Culturii,Academia Oamenilor de Știință din România, Centrul European de Studii Covasna-Harghita al Academiei Române (Sf. Gheorghe);
            - universități – Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov,Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (București), Facultatea de Istorie a Universității din București,Universitatea Hyperion (București), Universitatea „Ovidius” (Constanța), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (Iași), Universitatea Națională de Știință și Tehnologie „Politehnica” București – Centrul Universitar Pitești (Universitatea din Pitești s-a comasat din 2023 cu Politehnica bucureșteană);
            - școli liceale și gimnaziale – Colegiul Național „Ion Neculce” (București),Școala Gimnazială nr. 1 (Mizil), Colegiul Național „Zinca Golescu” (Pitești),Liceul de Arte „Dinu Lipatti” (Pitești), Colegiul Național „Ștefan cel Mare” & Colegiul Național „Mihai Eminescu”/Inspectoratul Școlar Județean Suceava,Școala Gimnazială nr. 12 (Timișoara);     - asociații științifice și profesionale – Fundația „General-maior Grigore Baștan” (Arad),Comisia Română de Istorie Militară (București), Asociația Istorică „Dimitrie Cantemir” – A.S.I.C. (București),Filiala Constanța a Ligii Navală Române, Asociația cadrelor militare în rezervă și retragere din domeniul radioelectronic „Radul Negru” (Pitești),Filiala Județeană Argeș a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” (Pitești); Spitalul de Psihiatrie Zan (jud. Hunedoara); de asemenea – două instituțiuni științifice de la Chișinău: Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, respectivAgenția pentru Știință și Memorie Militară.
 



Cele 73 de comunicări și articole sunt semnate de următorii arhiviști, cadre didactice și cercetători:
            dr. Constantin Corneanu (Muzeul Județean „Teoharie Antonescu” Giurgiu [redactor-șef al revistei „Clio”]), Interesele strategice ale României și Armata Română pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial (pp. 16-30), prof. univ. dr. Petre Otu (președinte de onoare al Comisiei Române de Istorie Militară; Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București), Sfârșitul războiului în Europa – reacții în societatea românească (pp. 31-39), Silviu B. Moldovan (director al Direcției Cercetare, Expoziții, Publicații din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității; cercetător științific gradul I la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iași), Generalul de Aviație Mihail Romanescu (1899-1952) și spionajul britanic (pp. 85-89), dr. George Daniel Ungureanu (Depozitul central de arhivă „General Grigore Constandache” din Pitești), Generalul Vasile Pascu (1890-1960): Un ofițer român din Dobrogea, combatant în ambele conflagrații mondiale (pp. 90-96), col. (r.) dr. Doru Pogoreanu, Învățătorul Vasile Moisa – un om al datoriei în anii celui de-Al Doilea Război Mondial (pp. 97-103), Irina Weiner-Spirescu(Compartimentul Minorități Naționale, Direcția Politici Culturale, Ministerul Culturii), Iuliu Maniu, figură cheie în eforturile de pace (pp. 104-120), conf. univ. dr. Florian Bichir(Universitatea [Națională] de Apărare Carol I (UNAp), Prodecan pentru cercetare științifică Facultatea de Securitate și Apărare, Cercetător științific al Academiei Române, membru al Comisiei Române de Istorie Militară), 1944-1946. O perioadă mai puțin cunoscută din viața mareșalului. Detenția în URSS. Ion Antonescu a încercat să se sinucidă în închisoarea de la Moscova (pp. 121-124), col. (r.) dr. Dan Prisăcaru (Muzeul Militar „Ștefan cel Mare”, Filiala Moldova, Iași a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Cadru didactic asociat la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu), Ordinul 2002 al Marelui Stat Major din 25 iulie 1940 – o radiografiere a evacuării Basarabiei, nordului Basarabiei și Ținutului Herța (pp. 138-145), col. (r.) Iulian Buican(Asociația cadrelor militare în rezervă și retragere din domeniul redioelectronic „Radul Negru” [Pitești]), Structuri românești de informații din comunicații participanți la Al Doilea Război Mondial (pp. 163-171), col. dr. ing. Aurel-Constantin Neagu(Depozitul Central Intermediar de Arhivă „Colonel Alexandru Dumitrescu” Pitești), Dotarea Armatei Române cu armament antitanc autopropulsat de producție românească și utilizarea acestuia în Al Doilea Război Mondial (pp. 179-189), Nicolae-Adrian Alexe(Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov), Ofițeri din trupele de uscat din Armata Română în Al Doilea Război Mondial (pp. 190-195), lt. (just.mil.) Adrian Tacu(UM 02211 București), Deschiderea Creditului de Război și organizarea Serviciului Tezaurului Armatei Române în timp de campanie. 1941-1945 (pp. 196-206), Emanuela Lungu(Arhivist la Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale), Poliția orașului Iași (1941-1945) (pp. 207-213), conf. univ. dr. Daniela-Florentina Borcan(Arhivele Militare Naționale Române), România între loialitate și ambiție: Ordinele de zi ca instrument de moral și propagandă în acțiunile militare din toamna anului 1941 (pp. 225-229), dr. Cornel Țucă(Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județeană Argeș), lector univ. dr. Cornel Popescu(Muzeul Județean Argeș), Aspecte privind demersul unor români din Banatul Sârbesc de a fi primiți în Armata Română ca „voluntari” pentru frontul antisovietic (1941) (pp. 230-241), dr. George-Mihai Oprea(Depozitul Central Intermediar de Arhivă „Colonel Alexandru Dumitrescu” Pitești), Rolul și acțiunile clerului militar în campania din1941 (pp. 242-248), prof. Vasilica Manea(Depozitul central de arhivă „General Grigore Constandache” din Pitești), Escadrila Sanitară în acțiune [1941] (pp. 249-255), Traian-Constantin Dumbrăveanu (Muzeul „Casa Mureșenilor”, Brașov), I.A.R.–Brașov, Grupul 8 Vânătoare și comandantul său, Eugeniu „Puiu” Pârvulescu, 1941-1942 (pp. 256-264), comandor (r.) lect. univ. dr. Jănel Tănase(Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov), Escadrila 48 Vânătoare în primul atac de campanie pe Frontul de Est (pp. 265-271), Alin Spânu(Facultatea de Istorie, Universitatea din București), Cazuri și măsuri contrainformative pe Frontul de Est (februarie-septembrie 1942) (pp. 272-282), plt. adj. șef (r.) Eugen-Dorin Spătaru (Fundația „General-maior Grigore Baștan” Arad), Participarea Batalionului 1 Vânători de Munte Schiori în Campania din Est (ianuarie-septembrie 1942) (pp. 283-302), dr. Sorin Cristescu (Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară), Darea de seamă a lt. colonelului Gh. Berdan despre faza finală a asediului Sevastopolului (2 iunie-2 iulie 1942) (pp. 303-325), dr. Dan Simion Grecu(Spitalul de Psihiatrie Zan, județul Hunedoara), Serviciul Poștal al Armatei 17 Germane în sprijinul unităților militare române din Capul de pod Kuban februarie-septembrie 1943 (pp. 333-347),
 


prof. Vasile Drugău(Liceul de Arte „Dinu Lipatti” Pitești), Prizonierii americani în România (1943-1944) (pp. 348-354), Dumitru Noane(Muzeul „Țării Crișurilor” Oradea), Între Scylla și Charybda. Contextul politico-militar din anii 1943-1945; Efectele sale asupra evoluției ulterioare a României (pp. 355-383), dr. Viorel Gheorghe(doctor în inginerie aerospațială, CIOR, CRIFST-DIT)), Parașutiști sovietici lansați în Basarabia în anul 1944 (pp. 384-389), dr. Valentin Ioan(Serviciul Județean Bacău al Arhivelor Naționale), mr. drd. Marcel Ioan(Universitatea Națională de Apărare „Carol I” București, Șoala Doctorală – Domeniul Științe Militare), Legiunea de Jandarmi Cahul în perioada ianuarie-august 1944 (pp. 390-395), Laurențiu Mioc(Școala Gimnazială nr. 12 Timișoara), Contribuții istoriografice privind structura părții operative a Regimentului 16 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever” la plecarea din zona limitrofă Garnizoanei Timișoara spre frontul din Moldova în 21 aprilie 1944, reflectată în Jurnalul său de Operații (pp. 396-404), prof. dr. Vasile-Virgil Coman (Școala Gimnazială nr. 1, Mizil, județul Prahova), Manifeste aruncate de aviația anglo-americană în zona strategică Prahova referitoare la întoarcerea armelor împotriva germanilor în perioada iulie-august 1944 (pp. 417-426), dr. Oana-Anca Otu(Arhivele Militare Naționale Române), Sfârșit de drum pentru Brigada 1 Artilerie Antiaeriană și comandantul ei – general adjutant Robert C. Bossy (pp. 427-434), cpt. cdor. (r.) Valeriu Iacobiță, Regimentul 8 Roșiori în Campania din 1941-1944 (pp. 435-460), Aurel Dragoș, Florin Mărcuți, Regimentul 26 Artilerie pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial (pp. 461-469), dr. Iulian-Stelian Boțoghină(Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache” al Arhivelor Militare Naționale Române), Sumară cronologie a eforturile depuse de autoritate militare pentru înființarea Școlii de dresaj al câinilor ajutori pentru orbii din război (pp. 470-485), col. (rtg.) prof. univ. dr. Ion Giurcă (Universitatea Hyperion din București), 23 august 1944, oportunitate, erori, consecințe (pp. 486-492), Ciprian Hugianu (Academia Română – Centrul European de Studii Covasna-Harghita), Prezentare succintă a situației luptelor din august 1944, în zona trecătorii Oituz (pp. 493-495), dr. Daniel Silviu Niculae(Asociația Istorică „Dimitrie Cantemir” – A.S.I.C. București), Însemnări de război. Relatările colonelului Victor Popescu despre luptele purtate de către Regimentul 115 Infanterie Ușoară împotriva trupelor hitleriste, în zilele de 23-24 august 1944, în zona Băneasa-Otopeni (pp. 496-503), dr. Tudor Vișan-Miu(Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară), Actul de la 23 august 1944 în relatarea memorialistică a adjutantului regal Arpad Gherghel (pp. 504-521), Elena Zîrnă(Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache” al Arhivelor Militare Naționale Române), lt.col. Laurențiu Stanciu (Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache” al Arhivelor Militare Naționale Române), Aspecte ale comportamentului trupelor sovietice în România, după 23 august 1944 (pp. 522-526), dr. Augustin Țărău (Muzeul „Țării Crișurilor” Oradea) , col. (r.) dr. Nicolae Mihu, „Țara Nimănui”. Structuri administrative și militare paralele în nord-vestul României (noiembrie 1944-martie 1945) (pp. 527-543), Doina Anghel (Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache” al Arhivelor Militare Naționale Române), dr. Leontin-Vasile Stoica(Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache” al Arhivelor Militare Naționale Române), Consecințe ale actului de la 23 august 1944: atitudini „reacționare” în rândul ofițerilor din Subsecretariatul de Stat al Marinei (pp. 544-565), col. ing. (r.) Marius Olteanu, Geanina Deaconeasa(Depozitul Central Intermediar de Arhivă „Colonel Alexandru Dumitrescu” Pitești), Agitații pseudosindicale și comuniste din luna octombrie 1944 reflectate în câteva documente militare de arhivă (pp. 566-573), col. (rtg.) prof. univ. dr. Ion Giurcă(Universitatea Hyperion din București), Relații de comandament româno-sovietice în faza finală a celui de-Al Doilea Război Mondial (pp. 574-584), dr. Adrian Deheleanu(Muzeul Banatului, Timișoara), Participarea armatei române la eliberarea Cehoslovaciei 18 decembrie 1944-12 mai 1945 (pp. 585-595), dr. Valeria Bălescu(Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”), Partizani români și sovietici în Slovacia, între 1944-1945; distincții specifice pentru astfel de combatanți (pp. 596-625), Dan Ramf(Muzeul Național al Aviației Române, Secția Istorie și Muzeografie, Rachete și Cercetări Spațiale „Hermann Oberth” [Mediaș]), Războiul de dincolo, 1941-1945. Studiu de caz, etnicii germani din Transilvania (pp. 626-637), prof. univ. dr. Alexandru Oșca(Comisia Română de Istorie Militară),Povestea unui sfârșit îndelung așteptat: Episodul nord-italian,2 mai 1945 (pp. 638-642), dr. Luminița Giurgiu (Comisia Română de Istorie Militară),dr. Teodora Giurgiu(Arhivele Militare Naționale Române), Declarațiile președintelui F.D. Roosevelt în fața Congresului american despre Conferința de la Yalta (1945) (pp. 643-652), gl.bg. (rtr.) dr. Mircea Tănase, „Armele secrete” ale celui de-Al Doilea Război Mondial – o prezentare „la cald” în octombrie 1945 (pp. 653-660), dr. Gabriel-Ion Degeratu, Instantanee cu Charles de Gaulle, între întâlnirile cu militarii români (pp. 661-671), dr. Marius Cîrjan(Colegiul Național „Zinca Golescu” Pitești), drd. Robert Dinică(Colegiul Național „Ion Neculce” București), Eroii satelor comunei Valea Iașului (jud. Argeș) din anii celui de-Al Doilea Război Mondial (pp. 716-719), dr. Alexandru Cosmescu(Agenția pentru Știință și Memorie Militară Chișinău), A scrie altfel: mărturia poetică în România celui de-Al Doilea Război Mondial (pp. 720-730), dr. Elena Chiaburu(Univ. „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Literatura militară în România după 1945 – Index LibrorumProhibitorum – Literele A-M (pp. 731-745), dr. Alin Marian Pîrvu(Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache” al Arhivelor Militare Naționale Române [din Pitești]), Evoluții politico-militare în Bulgaria în perioada 1910-1912 (pp. 746-750), conf. univ. dr. Aurelian Chistol(Universitatea Națională de Știință și Tehnologie „Politehnica” București – Centrul Universitar Pitești), Aspecte referitoare la problematica ordinii publice și la cea a apărării naționale în preajma instaurării dictaturii carliste (pp. 777-786), dr. Daniel Hrenciuc (Colegiul Național Ștefan cel Mare& Colegiul Național Mihai Eminescu Suceava, Inspectoratul Școlar Județean Suceava), Relațiile româno-polone interbelice în plan politic și militar. Contribuții (pp. 787-798).




Din Republica Moldova, sunt prezenți în cadrul Sesiunii/corpul volumului, cunoscuții istorici:
            – prof. univ. dr. habil. Anatol Petrencu (Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România), Intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial: Recitirea documentelor timpului (pp. 13-15), , col. (r.) dr. Vitalie N. Ciobanu , Cetățeni din statele „aliate” uitați în Gulag-ul sovietic (pp. 40-50, dr. Nicolae Enciu(Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova), Europa „anului zero”. Cu privire la consecințele celui de-Al Doilea Război Mondial asupra culturii și civilizației europene (pp. 51-61),dr. Mihai Tașcă(Agenția pentru Știință și Memorie Militară Chișinău), Fapte de bravură, sacrificiu și devotament săvârșite de militarii Armatei Române la retragere din Basarabia în vara anului 1940 (pp. 146-153),Sergiu Munteanu(Agenția pentru Știință și Memorie Militară Chișinău), Propaganda stalinistă împotriva regatului României (1941-1945) (pp. 154-162),Valentin Burlacu(Agenția pentru Știință și Memorie Militară Chișinău), „Tactica pământului pârjolit” la retragerea trupelor sovietice din Basarabia (pp. 214-224), conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov(Agenția pentru Știință și Memorie Militară Chișinău), col. (r.) dr. Vitalie N. Ciobanu(Agenția pentru Știință și Memorie Militară Chișinău), Situația pe Frontul de Est din perspectiva Armatei a 3-a Română (15 aprilie-5 mai 1944) (pp. 405-416).
 


Iar din spațiul României dela Mare:
            – prof. univ. dr. Valentin Ciorbea(Universitatea „Ovidius” Constanța; dânsul a și moderat una din secțiunile Sesiunii), dr. Cosmina-Adela Lăzărescu(Depozitul central de arhivă „General Grigore Constandache” din Pitești), Colonel Alexandru Dumitrescu „un ofițer cum puțini se găsesc în aceste vremuri de egoism personal”. Repere identitare necesare (1896-1958) (pp. 62-80), dr. Gabriel-Felician Croitoru (Liga Navală Română, filiala Constanța), O figură mai puțin cunoscută a Marinei Militare: Căpitan-comandor inginer Gheorghe N. Culică (pp. 81-84), col. (r.) Remus Macovei, Destinul istoric al generalilor români participanți la campania 1941-1945 (pp. 125-137),drd. Oana Grigoruță(Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Vulnerabilități în legislația românească a prizelor maritime la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial (pp. 172-178),dr. Andreea Atanasiu Croitoru(Muzeul Național al Marinei Române), dr. Dan-Dragoș Sichigea (Muzeul Național al Marinei Române), Preliminarii ale evacuării trupelor germane și române din Crimeea. Implicații pentru Comandamentul „Amiral German Marea Neagră” (octombrie-noiembrie 1943) (pp. 326-332),col. (r.) dr. Gabriel-George Pătrașcu(cercetător independent), Însemnele eroismului și sacrificiul românesc din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (pp. 672-682), dr. Lavinia Dumitrașcu(Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Eroi constănțeni pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial (pp. 683-691), Stoica Lascu (membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România), Eroi ai Armatei Române căzuți în Campania din Vest (august 1944-mai 1945) (pp. 692-715), dr. Silvia Ioniță(Muzeul Național al Marinei Române), Păstrarea și conservarea arhivelor. Rolul spațiilor de depozitare (pp. 799-813); lor  li poate adăuga încă doi cunoscuți istorici „dobrogeni” – unul prin adopție, celălalt prin obârșie: comandor (r.) dr. Marian Moșneagu(alumni UOC) (Comisia Română de Istorie Militară), Viceamiralul Mihail Gavrilescu, primul negociator postbelic al României Mari (pp. 751-763), respectiv dr. Ion Rîșnoveanu(alumni UOC) (Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”), Instruirea și pregătirea forțelor terestre din Dobrogea în perioada interbelică (pp. 764-776).
 
            Așa cum cetitorul poate observa, tematica specioasă a Sesiunii/volumului se încadrează, în cvasitotalitate, problematicii de la care se împlinesc în acest an 80 de ani, fiecare titlu constituindu-se în inedite contribuțiuni documentare, tomul în sine reprezentând – ca și cele ale edițiilor precedente – o valoroasă componentă a Istoriografiei române de azi.
            Și, nu mai puțin, cum spune în Cuvânt înaintecol.dr. Liviu Corciu (director al Arhivelor Militare Naționale Române), „Apariția volumului de față, la sărbătorirea a 105 ani de la înființarea Depozitului de arhivă al Secției VI Istorie din cadrul Marelui Stat Major, în ziua de 26 iulie 1920, aniversată oficial începând din avara anului 1995 ca Zi a Arhivelor Militare, se constituie și într-un modest omagiu pentru munca, realizările și sacrificiile generațiilor anterioare de arhiviști militari (subl.n.), care și-au desfășurat cu responsabilitate și perseverență activitatea de-a lungul a mai bine de un secol, în circumstanțe prea adesea dificile sau nefavorabile”.