Profesorul Constantin Vitanos, jalon al învățământului contemporan constănțean, s-a înălțat la Ceruri...

... la capătul unei grele suferințe, renumitul dascălul născut în comuna Pecineaga (la 25 iulie 1943), s-a așezat Dincolo în urmă cu câteva zile (26 c.), unde se va fi întâlnit cu alți constănțeni slujitori ai lui Clio (între care Constantin Olteanu, Gheorghe Dumitrașcu, Ion Bitoleanu, Ion Moiceanu, Romulus Popa Bran,Virgil Coman, Petre Purcărea, cu Adrian Rădulescu, Mihai Irimia, Mihai Bucovală, Maria Bărbulescu, Zizi Covacef, Gherghe Papuc), cu care va pune, negreșit, la cale manifestări științifice, național-educative, pe măsura celor concepute și desfășurat pe parcursul carieri didactice; 
... cu studii secundare la Liceul din Vasile Roaită (Eforie Sud): 1957-1962, și superioare la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (coleg fiind cu, între alții, Lucian  Boia și Bogdan Teodorescu, cu profesorul constănțean Vasile Bâtlan): 1962-1967, tot aici obținând în 1981, Gradul Didactic I, cu lucrarea Funcţiile şi rolul Cabinetului de Istorie(coord.şt.: conf. univ. dr. Florea Stănculescu);
... cu bogată şi fertilă activitate didactică şi managerială, la nivelul unităţilor de învăţământ constănţene la care a fost profesor (școala generală din Moşneni: 1967-1968, Liceul din Agigea: 1968-1970, Liceul Palas: 1970-1972, școlile generale nr. 17: 1972-1975, nr. 33: 1975-1980, nr. 2 din Ovidiu:1980-1981,  nr. 38: 1981-1988,la Liceul Pedagogic/Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”: 1988-2006; director adjunct: 1990-1993; director: 1997-2006), al Casei Corpului Didactic, al Inspectoratului Şcolar, al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (vicepreşedinte), respectiv al Filialei Constanţa (vicepreşedinte);
... răsplătit, în semn de recunoaștere instituțională,cu mai multor distincţii, precum titlul de „Profesor Evidenţiat” (1983) şi Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa I (2006) acordate de Ministerul Educaţiei, Premiul de Excelenţă (2005) acordat de Biroul executiv al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, „Diplomă Specială”, acordată de Uniunea Scriitorilor din România. Filiala Dobrogea, pentru susţinerea actului de cultură autentic şi a scriitorilor din spaţiul Pontic;
... autor a numeroase articole de specialitate în volume colective şi reviste de profil (culegeri ale Casei Corpului Didactic din Constanța, a revistelor „Tomis”, „Dynamis”, „Studii și articole de istorie”), fondator al revistei „Clio XXI”, membru a mai multor organisme naţionale şi regionale însărcinate cu reforma managementului educaţional;
... îi va rămâne în memoria celor de azi, figura energică, și îmbărbătătoare, a unui dascăl exigent, drept și onest, care dorea ca cei din jur să-l urmeze la exigențe calitativ  autoimpuse – în acțiunile privind modernizarea și „europenizarea” managementului școlar (Colegiul ce l-a păstorit între 1997 și 2006, iar ca director adjunct între 1990 și 1993, când a fost însărcinat, în calitate de inspector general adjunct, cu Reforma – a primit, de patru ori, certificatul de Școală Europeană);
... și vor mărturisi între relevanțele ariei științifice numeroase valoroase cărți:
– de unic autor: Școala în epoca globalizării. Noua didactică, 2006 /selecție din articole publicate: 158 pp.: „În op-ul Școala în epoca globalizării. Noua didactică, pe baza unei bogate bibliografii de referință și a unei experiențe de patru decenii de trudă pe ogorul școlii, se pun în evidență idei, metode, tehnici și procedee ca să «reconcilieze» mai accentuat școala că «viața» și să deschidă mai mult currrculum-ul spre valorile specifice tineretului”/;

– coordonator/coautor: Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu”. Valori ale civilizației românești în Dobrogea, 1993 /424 pp.; autor al studiului Manifestări ale omeniei dobrogenilor de-al lungul secolelor. Mărturii străine, pp. 405-414/;
– coautor la culegere de studiiIstoria secolului al XX-lea şi educaţia pentru cetăţeniedemocratică, 2006 /260 pp., contribuție: pp. 117-157 – Mesajul culturii contemporane: „Modulul Mesajul culturii contemporane cuprinde două teme: 1. Cultura tinerilor – valori, idealuri, aspirații; 2. Omul în centrul globalizării. Ele sunt abordate și tratate specific, din perspectiva contribuției istoriei – disciplină umanistă, dar și globaă, cu vocație în acest sens – la educația pentru cetățenie democratică: apărarea valorilor și principiilor libertății, pluralismului, drepturilor omului și a domniei legii, care sunt «fundamentele democrației». Desigur, toate modulele pachetului educațional – cu argumentele, cronologiile, tabelele și temele lor – sunt conexate, se completeazăși se potențează reciproc. Fiecare dintre cele două teme ale acestui modul cuprinde mai multe nuclee (subteme), care poartă numele dat de chintesența sursei; nucleele însumate dau conturul și substanța temei. Cronologia și bibliografia sunt integrate modulului, accesibile și focalizate îndeosebi pe specificul celor două teme”/;
– coautor (alături de Claudiu Alexandru Vitanos):România de la „Marea cea Mare”; ținut original – îmbogățeste patrimoniul umanității. Opinii externe, 2018 /186 pp./;
... autor de publicistică istorică, des intervievat în presă, prilej cu care a exprimat ferme și consecvente opiniuni: „M-am plimbat în toată Europa asta, prin intermediul proiectelor cu bătaie europeană și stăteam de vorbă cu colegii străini, discutam de la egal la egal. Ba chiar ne întrebau pe noi. Am fost invitat în Franța special pentru a-mi da cu părerea, pentru că ei fuseseră la noi și le-a plăcut modul de abordare estetică a unor evenimente. Atunci noi de ce nu ne apropiem de standardele lor? Și vă spun eu de ce: ne lipsește disciplina, rigoarea, ordinea, chestii fundamentale care duc la productivitate și care sunt baza progresului. Așa, cu conferințe și altele asemenea nu se poate face treabă. Într-una din cărțile mele, l-am citat pe Iorga, care spunea că dobrogenii ar trebui să fie altfel, pentru că aici există o încrucișare multi-etnică românească. Și tot Iorga spunea: «Cine pleacă de la casele lor? Oamenii curajoși, dârji, care înfruntă greutățile, care caută noul». Din ăia două-trei milioane de români nu toți se duc la căpșuni. Și chiar dacă se duc, o fac motivați de un salariu mai bun, pentru că vor să trăiască mai bine, să-și ajute familia. Care este concluzia: că cei mai buni pleacă. Ne pleacă doctorii, oamenii de valoare și atunci ce se va întâmpla cu țara asta? Și atunci ne întoarcem la învățământ. De ce nu facem bani să-i ținem aici, să-i plătim? Nu poți să discuți de învățământ fără să discuți de societate. Dacă societatea românească e în criză, atunci școala cum poate să fie? Școala românească este într-o criză profundă” (9 decembrie 2012);
... apreciat de colegii săi, pe plan național, așa cum, în mesajul său de condoleanțe, fostul său profesor de la Facultatea de Istorie, cunoscutul istoric Ioan Scurtu, relevă: „L-am cunoscut și l-am apreciat pe Constantin Vitanos.A fost un talentat profesor și un prestigios director. S-a implicat în activitatea Societății de Științe Istorice și a găzduit cursurile de vară la Constanța,  care s-au desfășurat în excelente condiții.La propunerea sa și a doamneiVitanos l-am condus la doctorat pe fiul lor Claudiu,care a realizat o temeinică lucrare despre imaginea României prin târguri și expoziții internaționale”;

 ... despre a cărei personalitate au făcut largi referiri, în Biserica „Sf. Nicolae”, părintele-profesor Marius Moșteanu, directoarea Colegiului Pedagogic, prof.dr. Anamaria Ciobotaru și o fostă elevă, toți marcați de sensibilitatea ceremoniei funerare (condus, pe ultimul drum, de o mână de oameni, nici un profesor de Istorie);
... aducând  cu el, acolo, Sus, virtuțile uman-educative ale unui Om, Prieten și Dascăl jalon al învățământului constănțean vreme de peste patru decenii
Dumnezeu să-l aibă de-a dreapta Lui!