Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:28 24 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Valorează mult mai mult de cât reputația ce are“ (II)

ro

01 Mar, 2024 17:00 3867 Marime text
  • Willem D. Hogguer a vizitat Chiustenge (Constanța), Tulcea, Măcinul, Sulina, Medgidia (cu poziția sa importantă, sub raport comercial, agricol și strategic), districtul Babadag, „partea cea mai bogată, mai sănătoasă și mai interesantă din toată Dobrogea”. Și-a notat detalii despre păduri, saline, cariere, culturile de cereale, comerțul cu grâne, „lânuri” sau pește. Și-a îngăduit chiar să adauge sfaturi și sugestii despre îmbunătățirile care s-ar putea aduce economiei acestei provincii, sesizând potențialul său insuficient exploatat.
  • Lucrarea este completată cu anexe prezentând tabele cu structura populației, prețuri practicate pe piața Tulcei sau produsele exportate din Chiustenge.
 
În luna februarie a anului 1879 apare una dintre cele mai vechi mărturii asupra stării Dobrogei, scrisă de baronul Willem D. Hogguer, un nobil francez, care a călătorit aici, chemat de „afaceri de serviciu”.
 


Scrisă într-un număr restrâns de pagini, mai exact 57, lucrarea se prezintă sub forma unui „jurnal de călătorie“, cu informații adunate sub titlul „Informațiuni asupra Dobrogei”. Însemnările baronului proiectează o imagine asupra provinciei unde francezul a fost nevoit să zăbovească, din pricina unei ierni neobişnuit de aspre și care a dus la întreruperea tuturor căilor de comunicaţie, după cum se arată în prefața cărții.
 
Importanța lucrării decurge, printre altele, din faptul că impresiile baronul d’Hogguer despre provincia pontică fac parte din izvoarele care alcătuiesc o opinie contrară altor autori – opinie culeasă, ce-i drept, din relatările altor călători contemporani cu baronul d’Hogguer - care afirmaseră că ţinutul ar fi peste măsură de insalubru. Este adevărat - afirmă baronul - că unele zone sunt afectate de friguri, favorizate de existenţa bălţilor şi a necunoaşterii de către locuitori a celor mai elementare reguli de igienă.
 
Willem D. Hogguer a vizitat Chiustenge (Constanța), Tulcea, Măcinul, Sulina, Medgidia (cu poziția sa importantă, sub raport comercial, agricol și strategic), districtul Babadag, „partea cea mai bogată, mai sănătoasă și mai interesantă din toată Dobrogea”. Și-a notat detalii despre păduri, saline, cariere, culturile de cereale, comerțul cu grâne, „lânuri” sau pește. Și-a îngăduit chiar să adauge sfaturi și sugestii despre îmbunătățirile care s-ar putea aduce economiei acestei provincii, sesizând potențialul său insuficient exploatat. Lucrarea este completată cu anexe prezentând tabele cu structura populației, prețuri practicate pe piața Tulcei sau produsele exportate din Chiustenge.
 
Seria de articole pe care le vom prezenta în edițiile următoare are rolul de a expune încă o opinie despre Dobrogea anului 1879. În câteva ediții precedente (vezi Citește și) au fost prezentate și alte impresii, astfel că lectorul își poate forma, în urma parcurgerii acestor opinii contrare în unele privințe, o imagine de ansamblu a Dobrogei din acele vremuri.
 
Prima parte a lucrării este dedicată „Stării sanitare a Dobrogei“. Autorul prezintă în linii mari constatările sale, arătând locurile din teritoriu care păreau a fi mai mult decât insalubre, dar precizând că generalizarea creată de contemporanii săi în această privință ar fi exagerată căci „după opinia mai multor medici locuind de mai mulți ani în Dobrogea, resultă ca reputația de insalubritate ce o are este foarte exagerată“.
 
Textul de mai jos, ușor modificat din punct de vedere semantic pentru o lecturare mai accesilă, este cea de-a doua parte a acestui capitol. Prima parte a fost prezentată într-o ediție anterioară. Redăm în cele ce urmează rândurile scrise de baronul d’Hogguer despre „Stărea sanitară a Dobrogei“:
 
 
„Șarlatanismul are şi el o parte destul de însemmată în causele mortalității din acele districte; şi din pricina omenilor care se servea de şarlatanism spre a exersa medicina de care nici idee n'aveau, calomniile asupra acester țări s'au întins într'atat. Una din mesurile de cea mal mare importanță este, că autoritățile Române, să pue un termine exercitiul ilegal al medicinei prin organisarea imediată și severă a serviciului sanitar al acestor districte.
 
Dobrogea presintă o suprafață considerabilă. Mai pretutindeni terenul este bogat şi humos; dar adesea lipsa de umiditate, pe locure cele mal ridicate în interiorul țărei, acolo unde se afla lipsă de apă, produce recolte foarte puține.
 
Terenurile nu servă de cât la păgune. S'ar putea foarte bine readuce feconditatea în aceste terenuri făcându-se mai multe puțuri artesiane care le-ar reda elementul viețuirei ce acum le lipsesce.
 
Un ce încă foarte necesar ar fi reîmpădurirea parțială a acestor platouri.
 
Ploile ar fi mai dese, şi recoltele s'ar gasi adapostite de vânturile de la nord care le usucă adesea mai înainte de a 'şi da rodul.
 
Acestă țară, din causa lipsei de copaci în părțile cele mai principale, este predispusă la toate intoxicațiile miasmatice.
 
Puțurile care se găsesc acum sunt de o adâncime de aproape 60 la 70 stanjeni, şi scoaterea apei este foarte dificilă, mai ales când trebue să-şi adape cineva vitele; cu toate acestea la ore care punte unde aplecarea terenului favoriseză adâncimea puțului apa este mai în apropiere şi mai abondentă.
 
Temperatura este foarte variabila în aceste localități, cu toate ca iernele nu sunt obicinuit prea aspre, dovadă este mulțimea turmelor mocănești din Transilvania care de secoli se scobor din munţi lor și vin de iernează în pajiștele cele întinse ale Dobrogei.
 
Primavera și toamna, sunt foarte scurte aci. Temperatura se schimbă foarte repede de la frigul de iernă la caldurile de vară. Epoca frigurilor începe de pe la sfârșitul lui Aprilie; eră intensitatea lor este către mijlocul lui August.
 
Lemnele pe mai multe punte sunt cam depărtate şi materialul necesar la construcția caselor devine prea costisitoare din causa depărtărit; ar fi dar mai bine să se clădească satele cu pamânt frământat şi uscat la soare, fiindcă în mai multe punte piatra lipsesce, folosindu-se şi de păimântul argilos ce se găsesce în aşa de mare cantitate.
 
În tot casul ar trebui să se stabilescă satele afară din locurile paludeene.
 
Această țară valorează mult mai mult de cât reputația ce are; s'ar putea s'o găsim foarte sănătoasă, dacă ar primi o împrejmuire parțială de copaci, şi, fară îndoială, că atunci influența frigurilor s'ar înjumetăţi într'un mod considerabil. Este un fapt de căpetenie a nota la ceia ce are Dobrogea; de trei zeci de ani nici o epidemie de tifoide n'a răsbit în țară.
 
 
Va urma.
 
Descarcă gratuit lucrarea „Informațiuni asupra Dobrogei“ de Willem D. Hogguer din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Reputația de insalubritate ce o are Dobrogea este foarte exagerată“ (I)
#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice7
#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii
#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877
#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari