14 martie 1942 Proces-verbal privind situația catedralei din Constanta în urma bombardamentelor

Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 84 de ani, pe 14 martie 1942, a fost înregistrat, a Primăria Constanța, procesul-verbal referitor la situația Catedralei din Constanța, în urma bombardamentelor de pe 3 august 1941.

 

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.

 

Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.

 

Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.

 

În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.

 

14 martie 1942: Proces-verbal privind situația catedralei din Constanta în urma bombardamentelor

 

Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 84 de ani, pe 14 martie 1942, a fost înregistrat, a Primăria Constanța, procesul-verbal referitor la situația Catedralei din Constanța, în urma bombardamentelor de pe 3 august 1941. Comisia de constatare a fost formată din: Horia Teodoru, arhitect-șef al Comisiunii Monumentelor Istorice, Gh. Ionescu, arhitect în Ministerul Cultelor, D. lonescu-Berechet, arhitectul-şef al Sfintei Patriarhii a României, Vanghele Dumitrescu, arhitect-sef în Direcţiunea Generală a Refacerii din Ministerul Lucrărilor Publice şi I. Căpşuncanu, arhitect şi ajutor de primar al municipiului Constanţa.

 

Atacul sovietic asupra Constanţei s-a declanşat în noaptea de 22 iunie 1941, la ora 22.15. Pe 23 iunie, dimineața au urmat alte trei atacuri, iar după-amiaza oraşul a fost atacat din nou, de șase avioane sovietice. Bombardamentele asupra Constanței au continuat, iar duminică, 3 august 1941, mai multe avioane sovietice venite dinspre mare, au bombardat portul și zona peninsulară. Administrația locală reușise între timp să evacueze din oraș peste 70% din populație. Printre clădirile afectate de explozii s-au numărat și Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, dar și palatul episcopal, aflat în apropiere. Catedrala a fost bombardată intenționat deasupra altarului, și doar o minune a făcut ca să nu existe victime în rândul personalului bisericesc. (mai multe detalii despre atacuri AICI).

https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/dobrogeadigitala-80-de-ani-de-la-bombardarea-catedralei-din-constanta-4401.html

 

Urmărirele atacului, în ceea ce privește Catedrala din Constanța, sunt descrise, detaliat, în procesul-verbal de mai jos, ntegrat în lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu:

 

„Proces-verbal privind situația catedralei din Constanta în urma bombardamentelor.

 

Primăria Municipiului Constanta

Intrat la nr. 011541/ 17. mar. 1942

Proces - verbal

Astăzi 14 martie 1942

 

În baza delegațiilor date subsemnații arhitecţi: Horia Teodoru, arhitect șef al Comisiunii Monumentelor Istorice, Gh. Ionescu, arhitect în Ministerul Cultelor, D. loncscu-Berechet, arhitectul şef al Sfintei Patriarhii a României, Vanghele Dumitrescu, arhitect sef în Direcţiunea Gencrală a Refacerii din Ministerul Lucrărilor Publice şi I. Căpşuncanu, arhitect şi ajutor de primar al municipiului Constanţa, ne-am întrunit, în prezenţa P.S. Sale Pr. Consilier referent M. Rădulescu, delegatul Sf. Episcopii de Constanta, în cancelaria Sf. Episcopii Constanţa, pentru a cerceta și aviza asupra Catedralei episcopală deteriorată în urma bombardamentului aerian sovietic de la 3 august 1941.

 

După ce am cercetat cu amănunțime la fata locului edificiul, am constatat următoarele:

 

În afară de bolta absidei principale şi de zidurile ei poligonale complet distruse de căderea şi explozia bombei, celelalte dislocări şi fisuri, dintre care unele mai vechi, nu prezintă nici o gravitate pentru stabilitatea generală a edificiului.

 

Am constatat de asemenea că, în afară de altar, care trebuie reconstruit în întregime în vechea formă, celelalte crăpături şi fisuri care se văd şi care eventual se vor putea constata în timpul executării lucrărilor, nu sunt de natură a cere dărâmări importante şi refaceri din nou. Ele se vor putea consolida prin legături de fier, centuri de zidărie armată sau beton armat, țesătură de zidărie, injectări de zeamă de ciment, care vor fi suficiente pentru a reda forma și stabilitatea lui iniţială.

 

În ceea ce priveşte refacerea monumentului, comisia este în principiu, de părere să se procedeze în modul următor:

 

Altarul. Să se dărâme la altar, precomidie şi diaconicon, toate masivele de zidărie dislocate. După aceea se va reface altarul în vechea formă cu zidărie în schelet de beton armat puternic legată de restul clădirii.

Bolta absidei altarului, pentru a se evita eflorescentele albe, date de ciment pe zugrăveala care se va face, este bine să fie construită din cărămidă sau din cărămidă gaurită, împingerea acestei bolți fiind luată de centura de beton armat completată cu tiranti de fier de la naşterea ei.

 

În ceea ce priveşte pantocratorul se va verifica cu amănunțime în timpul lucrării toate fisurile provocate de cutremur şi de suflul bombardamentului şi se va consolida, dacă va fi nevoie, cu centuri de beton armat sau de zidărie armată.

 

În ceea ce priveşte interiorul, comisiunea roagă Sf. Episcopie să mentic pe loc picturile care au mai rămas din opera lui Mirea, să refacă în acelaşi stil pictura stricata şi să restaureze vechiul mobilier al lui Mincu, în forma lui iniţială, deoarece acest monument în ansamblul şi detaliile sale reprezintă un moment interesant din evoluţia arhitecturii bisericeşti româneşti.

 

Comisia este de asemenea de părere că, dacă sunt fonduri disponibile, profitându-se de restaurarea acestui monument, pentru a se evita pe viitor, desele degradări ale fațadelor, să se înlocuiască cu material permanent: cărămidă aparentă sau placaj de piatră, toate suprafeţele şi elementele decorative care în prezent sunt constituite din tencuială. În aceiaşi ordine de idei pentru armonizarea fațadei principale, s-ar putea înlocui cei doi pilaştri ai arcadelor de la intrare cu pilaştri de marmură, la fel cu coloanele dintre ei.

 

În ceea ce priveşte prezentarea generală a monumentului, dacă planul de sistematizare a oraşului nu se opune, profitându-se de starea de ruină a imobilelor din vecinătate, s-ar putea după un traseu anume studiat, îndepărta în limita posibilă strada existentă pe latura Est a Bisericii, cât mai departe de absida altarului.

 

Drept care am încheiat prezentul proces-verbal în şapte exemplare, dintre care un exemplar va rămâne la Sf. Episcopie, un exemplar St. Patriarhii a României, două exemplare Onor. Minister al Culturii Nationale si al Cultelor, unul onor Direcţiunii Generale a Refacerii din Ministerul Lucrărilor Publice, unul Primăriei municipiului Constanţa şi unul Prefecturii jud. Constanţa.

 

(ss) Arhitect Horia Teodoru

(ss) Arhitect G. Ionescu

(ss) Arh. V. Dumitrescu

(ss) Arh. D. lonescu-Berechet

(ss) Arh.Căpşuneanu

(ss) Preotul M. Rădulescu

 

(referat)

1942 aprilie 3

 

Domnule Primar,

 

Avem onoare a vă referi că s-a luat cunoştinţă de prezentul proces verbal, referitor la avizul dat de comisiune, pentru refacerea Catedralei Episcopale, deteriorată de bombardamentul aviaţiei inamice;

 

Rugându-vă să binevoiti a dispune clasarea lui la dosar.

 

Șeful Serv. Tehnic

inginer şef, (ss) indsc.

Șeful Biroului,

(ss) lon Panaitescu

 

*S.J.A.N. Constanţa, fond Primăria Constanţa, dosar 51/1942, ff. 18, 19.“

 

Sursă foto: ZIUA de Constanța

 

 

 

Citește și: