Noul Razboi Rece incepe in Dobrogea

Scutul antiracheta, riscuri si amenitari la adresa Romaniei

Peste doua luni, la Mihail Kogalniceanu va fi instalat Comandamentul Fortei Operationale Intrunite Est, de unde vor fi coordonati atat militarii americani * Rusia se opune cu vehementa extinderii scutului in Europa * Fostele membre ale Tratatului de la Varsovia intorc rachetele spre Kremlin

Casa Alba a anuntat saptamana aceasta ca presedintele Barack Obama a promulgat legea bugetului apararii, care stabileste cheltuielile si defineste obiectivele curente ale Pentagonului. Astfel, pentru anul fiscal 2009-2010, acestuia i-a fost alocat un buget de 680 miliarde de dolari. Congresul american a alocat aproape 8 miliarde de dolari numai pentru apărarea antirachetă.

Declaratia din 17 septembrie 2009, in care Obama a anuntat renuntarea la planurile precedentei administratii de la Washington privind instalarea unor componente ale sistemului de aparare antiracheta in Polonia si Cehia, nu a fost decat, in opinia unor observatori, o tentativa a SUA de a elimina ingrijorarea Moscovei cu privire la menirea scutului antiracheta si mentinerea paritatii nucleare. Numai ca, rusii nu par foarte incantati de noile planuri ale americanilor si cu atat mai putin de instalarea unor rachete in Dobrogea sau la bordul unor nave purtatoare de rachete care sa patruleze in Marea Neagra, in apele noastre teritoriale.

Potrivit noului plan, in Europa ar putea fi instalate rachete de interceptare de alt tip, ale caror caracteristici tehnice nu permit distrugerea rachetelor intercontinentale. Acestea reprezinta versiunea modernizata a SM3, fiind destinate interceptarii rachetelor cu raza medie de actiune. La numai cateva zile dupa anuntul lui Obama, Moscova a inteles ca renuntarea la amplasarea unui radar in Cehia si a zece rachete interceptoare in Polonia nu are nimic de a face cu obiectiile sale, SUA dorind pur si simplu sa devanseze desfasurarea unui sistem antiracheta eficient in Europa. In capitolul legii bugetului pentru aparare al SUA pe 2010, dedicat finantarii sistemelor antiracheta europene alternative se mentioneaza ca 309 milioane de dolari din fondurile alocate in 2009-2010 Agentiei pentru apararea antiracheta (MDI) vor fi directionate spre activitati stiintifice de proiectare si implementare a unui sistem antiracheta alternativ sau a unor subsisteme ale sale, in scopul apararii Europei si SUA in eventualitatea unor atacuri cu rachete cu raza lunga de actiune.

Joe Biden a declarat ca autoritatile romane sunt de acord cu noul sistem de aparare antiracheta pentru Europa. Cat priveste proiectul asa-numitului scut antiracheta, vicepresedintele a sustinut ca acesta nu trebuie privit ca o actiune impotriva Rusiei, ci doar ca o masura de aparare colectiva a estului Europei. Acest lucru inseamna ca elemente ale scutului american antiracheta ar putea aparea in scurt timp in Romania. Vicepresedintele american a respins intr-un interviu acordat presei poloneze acuzatiile de abandonare a tarilor din Europa Centrala de catre Statele Unite. "Nu am incheiat niciun acord cu Rusia in detrimentul Europei Centrale", a spus Biden pentru cotidianul Rzeczpospolita. "Am spus clar ca demersurile noastre in favoarea unei ameliorari a relatiilor cu Rusia nu se fac in detrimentul Europei Centrale", a subliniat oficialul american.

Teritoriul Romaniei nu era acoperit suta la suta de scutul antiracheta asa cum era el conceput de precedenta administratie americana, astfel incat Romania a sustinut, inclusiv la summitul NATO pe care l-a gazduit in 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO.

Potrivit agentiei de analiza Stratfor, Joseph Biden a indemnat tarile din Europa Centrala si de Est sa se reuneasca si sa infranga influenta Rusiei asupra tarilor situate in jurul granitelor ei. In discursul sustinut la Biblioteca Centrala Universitara, vicepresedintele american a prezentat mesajul central: "Statele Unite se opun notiunii secolului al XIX-lea privind sferele de influenta. Nu vom tolera si nu ne vom lasa cooptati de acestea", a afirmat Biden, a carui trimitere a fost clara: Statele Unite nu accepta cererea Rusiei de a i se conferi controlul asupra tarilor invecinate ei. Nu este deloc surprinzator ca Biden a considerat vizita in Romania ocazia perfecta pentru a transmite acest mesaj Moscovei, comenteaza Stratfor. Mai mult decat majoritatea tarilor din regiune, Romania a cautat cu entuziasm schimbarea politica in statele foste comuniste de la granitele ei si in mod special in Republica Moldova. In acest fel, Biden, nu numai ca a indemnat Europa Centrala sa porneasca ofensiva impotriva Rusiei, dar a promis ca Washingtonul va furniza si mijloacele si instrumentele necesare acestui demers, considera Stratfor. Potrivit Washington Times, ceea ce liderii din regiune au dorit sa auda cel mai mult de la vicepresedintele american este asigurarea ca SUA vor ramane angajate fata de protejarea lor de orice incercare a Rusiei de a le ameninta independenta. Biden le-a satisfacut dorinta, referindu-se in mod repetat la angajamentul central din pactul NATO - ca un atac asupra unui stat membru va fi considerat un atac asupra tuturor membrilor - ca referire clara ca SUA nu vor ramane pasive daca Rusia isi ameninta vecinii.
France 24 a evidentiiat ca vicepresedintele Biden a afirmat ca Romania s-a alaturat Poloniei in sustinerea noului sistem antiracheta al SUA care inlocuieste planurile pentru un scut antiracheta european. Sprijinul Romaniei, anuntat in cursul turneului lui Biden in Europa de Est a survenit la o zi dupa ce premierul polonez Donald Tusk a descris noul sistem antiracheta SM-3 al Washingtonului drept 'foarte interesant si necesar'. In schimb, premierul slovac Robert Fico a exclus categoric gazduirea oricarei componente a sistemului antiracheta al SUA sau NATO pe teritoriul Slovaciei.

Romania participa la Alliance Ground Surveillance

In paralel, Romania se va implica in cel mai ambitios program militar al Aliantei Nord Atlantice pentru supravegherea si apararea statelor membre. Acesta este un sistem complementar la sistemul de aparare antiracheta. Mihai Stanisoara, ministrul Apararii Nationale, a semnat, in urma cu cateva luni, la Bruxelles, Memorandumul de Intelegere pentru Programul privind  Capabilitatea de Supraveghere Terestra a Aliantei (AGS PMOU).  In urma semnarii acestui document, Romania s-a angajat ca va participa la  proiectul international Alliance Ground Surveillance (Supravegherea Terestra a Aliantei). Este vorba de un sistem complex de radare, avioane de supraveghere si sisteme de comunicatii complexe intre tarile NATO, creat in sprijinul combaterii terorismului, dar si pentru interconectarea cu scutul antiracheta. Din punct de vedere finaciar, contributia Romaniei va fi de aproximativ 25 de milioane de dolari, iar lucrarile vor fi realizate de doua firme romanesti. NATO a selectat cele doua firme romanesti care  vor gestiona acest program strategic, partea romana urmand a se ocupa de software si sistemul de comunicatii.

Sistemul de Supravegherea Terestra a Aliantei va avea doua componente principale:

Sistemul va integra o componenta aeriana care se va baza pe avioane fara pilot (UAV) RQ-4B Global Hawk si o componenta terestra. Datele obtinute de la componenta aeriana vor fi completate de sistemele radar de la sol. Toate aceste informatii vor fi procesate cu ajutorul unor statii terestre fixe si mobile aplasate in toate stalele membre NATO. Principala  baza de operare va fi amplasata  la Sigonella Air Base, in  Italia. Prin combinarea informatiilor obtinute in timp real de componenta aeriana si cea terestra , conducerea militara a NATO va avea acces non-stop la informatii despre orice posibila amenintare la adresa  Aliantei. In Romania exista deja amplasate mai multe radare FPS-117 care sunt interconectate cu sistemele de avertizare timpurie ale NATO.

Dobrogea –punct strategic pe harta Pentagonului

Anuntul facut de saptamanalului armatei americane, Stars and Stripes, privind  ultimul angajament al Pentagonului pentru alocarea a 50 de milioane de dolari pentru baza militara din Romania, care va gazdui 1.600 de militari americani, si  a 60 de milioane de dolari pentru baza din Bulgaria, in care vor fi desfasurati 2.500 de militari, este un alt semnal privind graba cu care SUA doresc sa implementeze elementele noului scut antiracheta.  La Mihail Kogalniceanu va fi instalat Comandamentul Fortei Operationale Intrunite Est, de unde vor fi coordonati atat militarii americani din Bulgaria cat si cei care vor stationa in Romania.

Construirea bazei de la Kogalniceanu se va finaliza in urmatoarele doua luni, in timp ce baza bulgareasca  este prevazuta sa fie inaugurata in 2011 sau 2012.

Bazele, construite cu bani americani, dar detinute de guvernele roman si respectiv bulgar, vor fi impartite intre SUA si natiunile gazda. Expertii americani sustin ca amplasarea celor doua noi baze in Romania si Bulgaria este in acord cu redesfasurarea trupelor americane pe care presedintele George W. Bush a anuntat-o inca din 2004. Este vorba inclusiv de faptul ca Pentagonul intentioneaza sa-si reduca gruparea de 55.000 de oameni din Germania, dislocand o parte din trupele retrase in tari din Europa de Est, inclusiv in Bulgaria si Romania.

Batalia pentru resursele energetice din Bazinul caspic

Pentagonul si-a justificat noua strategie privind repozitionarea unor unitati dislocate in Europa prin faptul ca bazele militare din Bulgaria si Romania ii sunt necesare pentru a crea "unitati cu baza avansata aflate cat se poate mai aproape de regiunea Orientului Mijlociu". Se poate oare da crezare acestei explicatii? Faptului ca, cel putin, acesta este singurul scop? Nu este vorba aici de o potentiala amenintare la adresa intereselor rusesti?
Despre aceasta au vorbit, intr-un interviu acordat ziarului PRAVDA, directorul adjunct al Institutului de Analiza Politica si Militara, Alexandr Hramcihin, si primul-vicepresedinte al Academiei ruse pentru Probleme Geopolitice, Konstantin Sivkov. "Exista punctul de vedere, - arata Alexandr Hramcihin, - ca NATO si americanii, in special, incercuiesc Rusia cu bazele lor militare. Eu nu sunt de acord cu acest punct de vedere. In acest caz este vorba despre altceva. Amintesc ca despre planurile SUA de a amplasa baze militare in Bulgaria si Romania se stie deja de 10 ani. Intr-adevar, acum americanilor nu le sunt suficiente bazele pentru actiuni in Orientul Mijlociu. Da, ei au baze in Bahrein, Qatar si Arabia Saudita. Dar acestea sunt insuficiente pentru a satisface cerintele Washingtonului. Iar respectivele obiective militare din Europa de Est sunt necesare Pentagonului ca baze de salt, cu ajutorul carora spera sa asigure toate nevoile gruparii sale din Orientul Mijlociu. Nu trebuie uitat nici faptul ca aparitia de noi obiective militare serveste ca un fel de tara lui Cremene pentru birocratii militari. Cu atat mai mult, cu cat numarul trupelor ce se vor afla acolo este neinsemnat. De aceea, aparitia militarilor americani in Bulgaria si Romania nu comporta nici un fel de pericol pentru Rusia.”

Konstantin Sivkov are un punct de vedere diametral opus

"Aparitia de baze militare americane prezinta o amenintare nemijlocita la adresa intereselor rusesti. Da, deocamdata in Bulgaria si Romania se va afla un numar relativ mic de militari ai SUA. Dar cine poate garanta ca in curand el nu va creste de cateva ori? Pe de alta parte, aparitia bazelor americane in zona Marii Negre completeaza obiectivele militare deja existente in zona Marii Baltice. Astfel, intr-adevar noi cadem intr-un cleste. De ce aveau nevoie SUA de baze in zona Marii Negre? Sa lupte impotriva teroristilor? Fals. Explicatia nu rezista la nici o critica. In primul rand, de acolo pana in Orientul Mijlociu sunt aproape patru mii de kilometri. Aceasta este o distanta prea mare pentru a putea sprijini gruparea din Irak sau Afganistan.
In al doilea rand, americanii au trecut la retragerea gruparii lor de pe teritoriul irakian, ceea ce inseamna ca dispare nevoia de consolidare a infrastructurii necesare pentru intretinerea ei. In al treilea rand, Orientul Mijlociu este si asa intesat de baze militare americane.  Atrag atentia si asupra altei particularitati: exact acum la Academia Militara americana West Point s-a trecut la studierea  intensiva a culturii si limbii ruse. Amintesc ca in perioada de trei ani pana la invazia in Irak, la Academia West Point s-au studiat intensiv cultura Irakului si limba araba.
In prezent Washingtonul se pregateste sa dea batalia pentru resursele energetice din Bazinul caspic. Si va face acest lucru sprijinindu-se pe bazele militare din Bulgaria si Romania. Una dintre variante este aceea ca SUA vor continua sa atate focarul de instabilitate din Caucaz,  pentru ca apoi sa insiste asupra aducerii in regiune a fortelor sale de pace, al caror adevarat scop va fi sa asigure securitatea transportului petrolului si gazelor naturale caspice. Iar un rol deloc mic in asigurarea acestor planuri il poate juca gruparea americana care va fi concentrata in Bulgaria si Romania".

PFOS-Mihai Kogalniceanu

Construita pe terenul fostei Brigazi 34 Mecanizate Mihail Kogalniceanu, noua Baza Militara Permanenta Inaintata (PFOS), cu o capacitate de 1.600 de soldati urmeaza sa fie operationala din primavara lui 2010.

Realizata pentru pregatirea militarilor americani dar si cu scopul de a consolida relatiile cu partenerii romani, Permanent Forward Operating Site (PFOS) este o baza care apartine Romaniei, dar cu facilitati realizate din fondurile Guvernului American. Lucrarile, supervizate si realizate in parteneriat cu corpul de ingineri al armatei americane, au fost incepute in anul 2007. Baza, care arata ca un mic orasel, este formata din 78 de cladiri. Realizarea obiectivului s-a facut in doua faze. Prima dintre ele a scos din visteria Guvernului american 34,8 milioane de dolari folositi pentru finalizarea a 46 de structuri de care s-a ocupat FEM-JV – un consortiu de firme – una americana si doua din Turcia. Pentru cea de-a doua faza a proiectului au fost alocate 12,5 milioane de dolari, iar constructiile au fost realizate de firma americana AMEC. In proiect au fost cuprinse cladiri cu utilitate administrativa - un punct de alimentare cu combustibil, o parcare, cazarmi dar si o baza recreativa nelipsind un magazin, o capela, o sala de sport, un oficiu postal, teren de sport si un cinematograf.

Silozul cu rachete

Din vechea baza 34 Mecanizata au mai ramas doar sapte cladiri care vor fi folosite drept sedii administrative si depozitul de munitie, aflat la trei kilometri de baza, pe care americanii l-au consolidat. Cel mia probabil aici vor fi depozitate rachetele SM3. Acestea pot fi lansate de la bordul unor nave militare purtatoare de rachete care vor stationa in apele noastre teritoriale sau de pe rampe de lansare amplasate in Poligonul Capu Midia sau Babadag.

In ceea ce priveste spatiile de cazare, americanii au finalizat deja patru cazarmi. Primele doua sunt destinate cazarii ofiterilor americani in locuinte individuale iar celelalte doua pentru cazarea a patru – sase soldati. Sala de mese are capacitatea de a servi in acelasi timp 2.500 de persoane, daca situatia o cere.

Sursa: agentia.org