Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:55 02 06 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Peste 310.000 de lei pentru bunurile lăsate în Bulgaria La un pas să piardă despăgubirile, pe motiv că nu ar fi acceptat succesiunea

ro

07 Apr, 2020 00:00 1913 Marime text

O constănțeancă a petrecut ani buni în instanță, pentru a primi despăgubirile pe care statul român le-a acordat familiei sale, pentru bunurile abandonate în Bulgaria. Suma se ridică la 311.748,18 lei, fiind vorba despre despăgubiri pentru un teren agricol și, respectiv, un teren intravilan în suprafață de 835 mp.
Alți opt moștenitori au fost îndreptățiți să primească această sumă, însă, în cazul femeii, autoritățile au susținut inițial că nu ar fi fost cetățean român la data promulgării legii ce acordă despăgubirile respective, iar apoi că nu ar fi moștenitor, pentru că nu ar fi acceptat succesiunea. În cele din urmă, la finele anului trecut, Curtea de Apel Constanța a admis acțiunea constănțencei și a închis definitiv cazul.

Potrivit celor consemnate în ultimul proces intentat de constănțeanca Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu numărul de dosar 3191/118/2017*, femeia a susținut prin avocatul său că ANRP a exclus-o „în mod nelegal“ dintre beneficiari, pe motiv că „este străină de moștenire prin neacceptare“. Se arată în aceeași cerere de chemare în judecată citată pe Jurindex că „anterior i-a fost recunoscută calitatea de moștenitor, prin alte hotărâri ale ANRP“.
 

„Străină de succesiune, prin neacceptare“

La rândul său, ANRP a cerut ca acțiunea să fie respinsă „întrucât reclamanta N. M. este străină de succesiune prin neacceptare conf.art.700 Cod civil“, potrivit www.rolii.ro.
Astfel, „în motivarea acestei decizii cu referire la reclamantă, pârâta ANRP arată că din fișa de lucru a dosarului nr.(...) și documentația aferentă s-a reținut că potrivit certificatului de moștenitor nr.(...) existent la dosar, întocmit de pe urma defunctului P. I., fiul autorului P. P., au calitatea de moștenitori P. E. și P. C. , iar N. M. este străină de succesiune prin neacceptare conform art.7 00 Cod civil“.
După analizarea actelor, judecătorii Tribunalului Constanța au ajuns la concluzia că „reclamanta nu face dovada calității de moștenitor și respectiv de persoană îndreptățită conform dispozițiilor legale de mai sus, decizia de validare nr.(...) a ANRP fiind emisă cu respectarea dispozițiilor legale“.
Lucrurile s-au schimbat radical la Curtea de Apel Constanța, instanță care a admis recursul femeii și a decis că această este îndreptățită să primească despăgubirile respective.
Mai exact, judecătorii din apel au apreciat că această calitate de moștenitor a reclamantei nu fusese contestată de către ANRP, în deciziile anterioare ale comisiilor pentru aplicarea Legii 9/1998 reținându-se, de fapt, că aceasta nu ar putea primi despăgubirile pe motiv că nu ar fi fost cetățean român la data adoptării legii. Totuși, acest aspect fusese lămurit anterior în cadrului unui alt proces, la finele căruia s-a stabilit că N.M. era cetățean român la data adoptării legii și ar fi trebuit să primească despăgubirile.
 

Dreptul reclamantei, recunoscut prin decizie administrativă

Astfel, în noul proces, Curtea de Apel a arătat că încă din 2012 s-a decis reanalizarea situației de către ANRP, cu respectarea faptului că N.M. era cetățean român și, deci, putea beneficia de despăgubiri. Mai exact, judecătorii au arătat că, în decizia ANRP prin care se susținea că femeia nu avea cetățenia română, nu fusese contestată calitatea sa de moștenitor.
Pe cale de consecință, ANRP fusese obligată la luarea unei noi decizii, prin care N.M. să fie inclusă, de asemenea, printre moștenitorii beneficiari. Totuși, prin această nouă decizie, ANRP o exclusese iar pe N.M. dintre beneficiari, pe motiv că nu ar fi făcut calitatea de moștenitor, că nu ar fi acceptat succesiunea.

În întreg acest context, judecătorii Curții de Apel Constanța au decis, în decembrie 2019, să admită acțiunea femeii. Potrivit www.rolii.ro, ei și-au argumentat decizia astfel: „Cum din probatoriul administrat a rezultat că printr-o decizie administrativă definitivă s-a recunoscut dreptul reclamantei la despăgubiri în calitate de moștenitoare a autorului P. P. , Curtea apreciază că a nega dreptul reclamantei, în calitate de membru al aceleiași familii, de a beneficia de prevederile aceleiași legi, este de natură a aduce atingere principiului securității juridice“.
Au mai arătat judecătorii că „în ceea ce privește susținerea potrivit cu care nu există un certificat de moștenitor de pe urma autorului P. P. în care reclamanta să figureze ca renunțătoare, instanța reține că N. M. este nepoata acestuia ce vine la moștenire pentru partea ce a aparținut tatălui său, postdecedat. În consecință, cum susținerile nu au la bază normele legale în materie de succesiune și față de cele mai sus precizate, instanța nu le va lua în considerare“.


Citește și:

Avere lăsată în Bulgaria:
Despăgubiți cu peste 350.000 de lei și cu terenuri în Tulcea, la judecată cu ANRP

ANRP reclamă:
Constănţeni „îmbogăţiţi fără justă cauză“, cu peste 140.000 de lei. Banii ar fi fost plătiţi, din eroare, de două ori

Ti-a placut articolul?

Comentarii