Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:53 13 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mesopotamia Apusului, Strategatul Dristrei, Thema Paristrion Tulburata istorie a Dobrogei în sec. X - XI

ro

20 Feb, 2018 00:00 1133 Marime text
Veche provincie romană şi romano-bizantină, Dobrogea (Mica Sciţie) a intrat începând cu secolul VII într-o perioadă foarte tulbure a istoriei sale. Impozantele cetăţi de altădată erau acum mai mult ruine. Ţinutul dintre Dunăre şi Mare se afla sub stăpânire bizantină, dar Bizanţul era slăbit, avea mari probleme economice şi numeroşi inamici ce îi atacau graniţele.
 
Pe la 670 bulgarii din stepele Ucrainei de azi sunt alungaţi de khazari şi coboară spre Sud. Hanul Asparuch vine în Delta Dunării cu peste 30.000 de supuşi şi se stabileşte cu aceştia pe Insula Peuce (Peuke), dispărută astăzi şi care foarte probabil se afla undeva în zona dintre braţele Sfântu Gheorghe şi Sulina. Bulgarii ameninţau Dobrogea şi îi provocau pe bizantini. Aceştia încearcă să îi respingă pe migratori, dar în 680 Asparuch îi va bate la Ongala (Ongal), undeva la nord de Gurile Dunării. Această victorie îi va permite lui Asparuch să coboare în teritoriile bizantine şi să stabilească Primul Ţarat Bulgar, înfiinţat în 681, pe un teritoriu întins, în zona Bulgariei de astăzi.
 
În următorii 300 de ani, bulgarii şi bizantinii se vor război mereu încercând, unii să păstreze teritoriile cucerite, ceilalţi să le recupereze. Au existat şi momente mai calme, tratate de pace şi alianţe, dar acestea erau destul de rare şi de scurtă durată. Dobrogea a avut mult de suferit în acea perioadă.
 
Bizanţul intră însă într-o nouă eră, odată cu domnia împăratului Ioan I Tzimiskes (969-976). Acesta reuşeşte să cucerească o parte din Bulgaria şi reorganizează provinciile imperiale. Tzimiskes (Scundul) se confruntă însă cu un nou adversar, Rusia Kieveană, condusă de cneazul Sviatoslav Igor. Acesta visează şi el la pământurile din Tracia antică, aşa cum o făcuseră înaintea sa şi bulgarii.
 
Sviatoslav Igor stăpânea deja nordul Dobrogei şi îşi schimbase capitala statului său, de la Kiev la Pereislaveţ (Proslaviţa, Preslaviţa), cetate ale cărei ruine se găsesc azi pe teritoriul comunei tulcene Nufăru.
 
Ruşii pornesc invazia spre sud, dar bizantinii reuşesc să îi oprească şi să îi respingă. Sviatoslav şi oştirea sa se refugiază în cetatea Durostolon, fostul Durostorum roman, astăzi în zona oraşului bulgar Silistra.
 
După trei luni de asediu, pe 24 iulie 971, Sviatoslav şi Tzimiskes fac pace: Durostorum este preluată de Bizanţ, iar toate cetăţile dobrogene ce-l ajutaseră pe Igor se închină împăratului. Cronicarii bizantini spun că la Tzimiskes „au venit soli de la Constanteia (Constantia) şi din alte fortăreţe de dincolo de Istru“, care au cerut îndurare şi iertare pentru faptele lor. Tzimiskes procedează foarte inteligent şi îi iartă pe răsculaţi. În acelaşi timp, cneazul Sviatoslav Igor va părăsi Dobrogea, pentru totdeauna.
 
Dobrogea reintră total sub stăpânire bizantină, iar Ioan Tzimiskes începe să reorganizeze provincia din punct de vedere administrativ. Frontiera nordică a imperiului era din nou pe Dunărea Inferioară, aşa cum fusese şi în urmă cu aproape trei veacuri. Primul Ţarat Bulgar nu mai exista în forma lui iniţială: bizantinii cuceriseră capitala Preslav şi îl luaseră prizonier pe împăratul Boris al II-lea. Bulgarii mai erau independenţi doar în vestul ţării, acolo unde rezistau sub stăpânirea ţarului Samuil.
 
În aceste condiţii, Ioan Tzimiskes înfiinţează thema Mesopotamia Apusului, care cuprindea Dobrogea şi o parte a Bulgariei. Această thema era o regiune militaro-civilă, iar Imperiul Bizantin era împărţit în mai multe astfel de zone administrative. Tzimiskes împarte Mesopotamia Apusului în două strategate. Cel din sud era strategatul Ioannopolis şi cuprindea partea bulgară. Ioannopolis era noul nume dat de bizantini fostei capitale bulgare Preslav (azi este oraşul Veliki Preslav, regiunea Şumen). Strategatul din nord, care îngloba spaţiul danubiano-pontic, era strategatul cu capitala, cel mai probabil, la Durostolon (Dristra, Durostor) (n.a. o altă variantă - Licostomo, Gura Lupului).
 
Întreaga Mesopotamie a Apusului (cu cele două strategate ale sale) era condusă de un guvernator (strateg, katepan sau ulterior, dux), primul conducător al provinciei, numit
de Tzimiskes fiind Leon Sarakinopoulos.
 
Între 972 şi 976, Ioan Tzimiskes ordonă construirea unei cetăţi puternice pe malul Dunării, care să apere Durostolonul de pericolele ce pândeau din nord. Ruinele acestei cetăţi se regăsesc astăzi pe Insula Păcuiul lui Soare, aflată la 9 kilometri de comuna Ostrov. În campania sa reorganizare a provinciei, împăratul bizantin a dispus refacerea mai multor cetăţi danubiano-pontice.
 
Conflictele bizantino-bulgare nu se încheiaseră însă. Bulgarii vor reuşi chiar să recucerească Ioannopolis în anul 986. Între timp însă, pe tronul Bizanţului a urcat un alt împărat, hotărât să readucă imperiului gloria de altădată. Era Vasile al II-lea Macedoneanul, cunoscut şi sub porecla de Bulgaroctonul (Boulgaroktonos - omorâtorul de bulgari), care a domnit între 976 şi 1025. El încheie alianţă cu vechiul inamic, Rusia Kieveană, şi o mărită pe sora sa, Anna, cu prinţul Vladimir I al Kievului (n.a. supranumit Cel Sfânt pentru că s-a creştinat şi apoi a creştinat întreaga ţară).
 
Cu astfel de aliaţi, Vasile al II-lea va reporni lupta împotriva bulgarilor. Din vestul Bulgariei de azi, ţarul Samuil stăpânea un stat din ce în ce mai puternic şi care devenise tot agresiv, reuşind să recucerească Ioannopolisul.
 
În perioada 1000 - 1020, nu mai vorbim despre Mesopotamia Apusului. Rămas fără strategatul de Ioannopolis, Vasile al II-lea a reformat provincia, iar Dobrogea face parte acum doar din strategatul Dristrei.
 
În 1014, bizantinii reuşesc la Kleidion (în traducere, cheia) o mare victorie împotriva ţarului Samuil. Vasile al II-lea dă dovadă de mare cruzime, torturând şi mutilând miile de prizonieri capturaţi. Pe mulţi dintre aceştia, orbiţi, îi lasă să se întoarcă la ţarul Samuel. Se spune că acesta a fost atât de afectat de cruzimile bizantinului, încât a suferit un atac de cord şi a murit la două săptămâni după bătălia de la Kleidion. Fiul lui Samuil, Gavril Radomir, mai rezistă încă patru ani, până în 1018, când Vasile al II-lea desfiinţează definitiv Primul Ţarat Bulgar.
 
După 1020, împăratul Vasile al II-lea reorganizează iar administrativ provincia dintre Dunăre şi Mare. Dobrogea se numeşte acum Thema Paristrion sau Paradunavon. Paristrion se traduce „de lângă Istru“, iar Paradunavon înseamnă acelaşi lucru, dar Dunava era numele folosit de bulgari şi de sârbi pentru fluviul Dunărea. În documentele oficiale bizantine ale acelor vremuri, Dobrogea mai apare şi ca Paradounabis.
 
Thema Paristrion va exista timp de peste un veac şi jumătate, până la finele sec. XII, când în 1186 se formează Ţaratul Vlaho-Bulgaro-Cuman al fraţilor Petru şi Asan...
 
Va urma
                                                          

Bibliografie

 
Vasile Mărculeţ - „Asupra organizării teritoriilor bizantine de la Dunărea de jos în secolele X-XII - Thema Mesopotamia Apusului, Strategatul Dristrei, Thema Paristrion - Paradunavon“
 
Vasile Mărculeţ - Pontica 39 - „Noi consideraţii asupra organizării, funcţionării şi rolului themei Mesopotamia Apusului, 971 - cca 1000“, p.305-316
 
Analele Dobrogei 1921 - N Bănescu - „Paristrion, un ducat de graniţă bizantin în Dobrogea de astăzi“, fragment dintr-o comunicare la Academia Română
 
FONTES III - „Izvoarele Istoriei României - Scriitori bizantini sec. XI-XIV“ (Skylitzes, Kedrenos, Anna Comnena)
 
Sursa foto - Wikipedia.org - by Ioannis Skylitzis - Chronicle of John Skylitzes, cod. Vitr. 26-2, fol. 167r, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=11601244
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Dobrogea în perioada otomană (I) Poruncile sultanilor Soliman Magnificul şi Selim al II-lea Beţivul (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii