Poveștile vechilor familii armenești din Constanța Torosian, familia care a dezvoltat viața comunitară a orașului de la malul mării

În istoria Constanței moderne există o comunitate discretă, dar esențială pentru dezvoltarea economică, urbanistică și culturală a orașului, comunitatea armeană. Armenii au ajuns în Dobrogea în mai multe valuri, iar după tragediile din Imperiul Otoman de la începutul secolului XX, numeroase familii s-au stabilit definitiv la malul mării.

Cei mai mulți dintre armenii ajunși în Constanța s-au stabilit aici ca refugiați din Imperiul Otoman pe vremea când Guvernul Junilor Turci ducea o politică de exterminare împotriva poporului armean.

Comercianți, arhitecți, armatori, oameni de cultură și filantropi, armenii au lăsat urme adânci în istoria Constanței.

Astăzi, poveștile vechilor familii armenești supraviețuiesc prin casele lor, prin biserică, prin nume care încă răsună în memoria orașului și prin spiritul cosmopolit pe care l-au cultivat vreme de peste un secol.

Familia Torosian


Familia Torosian a fost una dintre cele mai prospere și influente familii de negustori armeni din Constanța de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Aceștia au contribuit decisiv la dezvoltarea urbană, economică și culturală a orașului de la malul mării.
 
Una din cele mai importante figuri din familia Torosian a fost Nazaret Torosian. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea era considerat unul dintre liderii comunității armene locale.

În actuala Piață Ovidiu (fosta Piața Independenței) se ridica în 1900 somptuoasa casă a armeanului Nazaret Torosian.
 
Adolf Linz a fost cel care a proiectat și această clădire. Ea prezenta numeroase elemente Art-Nouveau: balcoane specifice, ancadramentele ferestrelor, lanternoul central, cei doi bulbi frontali. Din punct de vedere structural aceasta avea patru nivele, parter, două etaje și mansardă.
 

Este interesant faptul că proprietarul a insistat ca pe fațada clădirii să fie sculptate inițialele acestuia și anul construcției, „N.K.T. 1900“.
Clădirea era popasul celor mai înstăriți trecători. La parter exista o cafenea de lux, Bristol, pe când la etaje se afla un hotel de mare angajament.

Primul Război Mondial a transformat clădirea în popotă ofițerească și spital de campanie. Casa avea avarii grave.

Totuși, în 1919, clădirea renaște odată renovată și pusă în valoare. Concertele de jazz sau cabaretul din restaurantul de la parter atrăgeau oamenii.
 
Sfârșitul acesteia vine în 1985 când a fost demolată. În anii anteriori, 1948-1985, după ce a fost naționalizată, a fost hotel.
 
De asemenea, ctitorul Bisericii Armene este același Nazaret Torosian. Pe terenul donat de Primăria Constanţa în anul 1884, Epitropia comunităţii armene, reprezentată de Hocmanian, Nazaret Torosian, Mysak Frenkian, a construit o biserică din lemn cu hramul "Sfanta Maria" și, în 1898, o clădire din zidărie pentru şcoala şi sala de festivităţi „ARAX”. Biserica a ars in ianuarie 1940, fundaţiile păstrându-se în partea de sud a curţii .
ÎIn anul 1942 sala de festivităţi de la etajul scolii a fost transformată în lăcaşul de cult actual, după proiectul arh. M. Kessiklazian.
 
Etajul este amenajat ca sală de rugaciuni, iar parterul adăpostește birourile și sala parohială.Clopotnița tipic armeneasca a fost adaugată în 1990 după proiectul arhitectului Dan Rusovan, cu prilejul unor lucrări de renovare.
 
În 1998-2002 s-au executat lucrări la interior, acoperiș și fatade.
 
Interiorul prezintă elemente specifice artei medievale armenești și icoane de mari dimensiuni.
 
Din documente reiese că Torosian nu a fost doar un om de afaceri bogat, ci și unul dintre principalii organizatori ai vieții comunitare armene. Finanțarea bisericii și a școlii armene sugerează că făcea parte din elita economică și culturală a armenilor dobrogeni.
 
 
Citește și
Poveștile vechilor familii armenești din Constanța Frații Acterian, importantă familie de intelectuali interbelici (FOTO)