Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:08 18 08 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Aşteptându-l pe „Mircea“ Cartul înrouratelor regăsiri (galerie foto + document)

ro

09 Aug, 2019 00:00 978 Marime text
Aşadar, miercuri, 7 august 2019, la ora 11.00, nava-şcoală “Mircea” a revenit la dana 0. Aşteptată cu emoţie şi lacrimi de bucurie de părinţii şi rudele membrilor echipajului şi întâmpinat cu onoruri militare, ca un înalt demnitar al mărilor şi oceanelor. O bucurie repetabilă şi firească, legitimată de frenezia cadeţilor “brevetaţi” la şcoala mării şi de satisfacţia echipajului care, iată, a mai înscris un capitol de autentică diplomaţie navală în Cartea de aur a octogenarului “Mircea”.
 

 

Oameni noi pentru viitorul flotei

 
În afara oficialilor zilei - reprezentând Statul Major al Forţelor Navale, Comandamentul Flotei, Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Școala Militară de Maiştri a Forţelor Navale „Viceamiral Ioan Murgescu”, Divizionul 306 Nave Școală, autoritatea locală şi alte instituţii din garnizoana Constanţa -, la ceremonialul de anul acesta am consemnat şi o altă premieră. Este vorba despre participarea, alături de cei 20 de foşti comandanţi şi membri ai echipajelor de odinioară, a liderilor elevilor de la cinci prestigioase licee şi şcoli generale din Constanţa. În primul rând, prof. dr. Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional “Mircea cel Bătrân”, a delegat să salute velierul care le poartă numele şi renumele, elevii Alexandru Târhoacă, Andrei Creţu, Eduard Aliman, Răzvan Pânzaru, Maria Barbarin şi Alina Lascu, în frunte cu directorul adjunct, profesoara de biologie Loredana Elena Tănase.
 
Cu acelaşi entuziasm s-au aliniat pe dunetă reprezentanţii Liceului Teoretic “Traian” - elevii Steliana Dincă, Ioana Caraţa, Marius Iacob, Maria Florea, Alexandru Ion, Selin Mustafa şi Amalia Ivan, coordonaţi de profesoara Maria Bulai. Profesoara de limba şi literatura română Camelia Roman, flancată de odraslele domniei sale, Cristina-Denisa şi Mihnea-Gabriel Roman, a condus delegaţia Liceului Teoretic “Ovidiu”, formată din elevii Delia Georgescu, Dora Mihu, Ana-Maria Peagu, Diana Zaharia, Dan Sebastian Roşu, Robert Iohan Til şi Octavian Martinescu.
 
De la Școala generală nr. 18 “Jean Bart”, instituţie patronată de echipajul fregatei-amiral “Mărăşeşti”, au transmis candidul lor salut elevii Alexandru Blându, Andrian Boşneag, Răzvan Gheorghe şi Teodora Roşu, acompaniaţi de directorul instituţiei, Loredana Busuioc. În fine, subfiliala Ligii Navale Române “Amiral Petre Bărbuneanu” de la Școala gimnazială “Mihail Coiciu” şi-a desemnat ca reprezentanţi elevii Yunal Cherim, Andrei Dinu, Cătălina Damian şi Mihai Munteanu, conduşi de directoarea Cătălina Dumbravă.
 
Drept recunoaştere a eficienţei parteneriatelor anuale pe care Inspectoratul Școlar Judeţean Constanţa le derulează cu un real succes cu instituţiile reprezentative ale Forţelor Navale din garnizoana tomitană, doamna inspector general Zoia Gabriela Bucovală a transmis comandorului Mircea Târhoacă, comandantul navei-şcoală “Mircea”, o Diplomă aniversară cu următorul mesaj: “Se acordă navei-şcoală ,,MIRCEA”, cea mai longevivă şi ilustră instituţie itinerantă de învăţământ tehnic superior din România acredită internaţional, pentru contribuţia determinantă la modelarea caracterelor şi certificarea aptitudinilor profesionale ale cadrelor Marinei Române în perioada 1939 - 2019.”
 
Magia Atlanticului
 
Desigur, de la această festivitate nu puteau să lipsească foşti comandanţi ai navei-şcoală “Mircea”. Printre aceştia s-a aflat şi contraamiralul de flotilă în retragere Eugen Ispas, cel care, în 1976, a (re)descoperit Lumea Nouă pentru a le arăta americanilor că România are o şcoală de marină capabilă să pregătească echipaje dornice şi apte să cucerească planeta albastră.
 
“Era în anul 1976, în luna august, când nava-şcoală „Mircea“ se întorsese dintr-o călătorie în jurul Europei şi participa, alături de alte veliere mari ale lumii, la atestarea a 700 de ani de la existenţă a oraşului Amsterdam - îşi va aminti peste patru decenii cel pe care l-am gratulat cândva “Cavalerul Atlanticului”. Aici nava-şcoală „Mircea“ a experimentat un salut al naţiunii, reprezentat de echipajul pe vergi şi salutul cu bereta, pentru naţiunea olandeză. Acesta a rămas în istorie ca „Salutul lui Ispas“.
 
Vestea că s-a aprobat participarea navei la sărbătorirea Bicentenarului Statelor Unite 1776-1976 a dinamitat tot echipajul navei. Invitaţia, venită pe căi diplomatice, din partea preşedintelui Statelor Unite şi aprobată de preşedintele României, ne-a pus pe gânduri. În scurt timp au început pregătirile necesare - tehnica, materialul, instruirea echipajului etc.
 
La 4 martie 1976, nava-şcoală „Mircea“, cu un echipaj format din 185 de membri (ofiţeri, maiştri militari, militari în termen, studenţi ai Institutului de Marină “Mircea cel Bătrân” şi elevi de la Școala Militară de Maiştri de Marină), a părăsit România cu destinaţia America. Înainte de a face prima escală la Las Palmas, am debarcat un student, care avea un pronunţat rău de mare, la bordul unui pescador românesc, cu care s-a înapoiat în ţară.
 
După o staţionare de câteva zile la Las Palmas, a început traversada Oceanului Atlantic, pentru prima dată în cariera navei-şcoală „Mircea“. Traversada a durat 31 de zile şi s-a făcut în exclusivitate cu vele, nava parcurgând peste 3500 Mm până în Marea Caraibelor, în portul La Guaira din Venezuela. După un periplu de vizite în Caracas (Venezuela), Cartagena (Columbia), Vera Cruz (Mexic) şi Havana (Cuba), nava s-a aliniat cu celelalte veliere la startul în Regata a III-a Bermuda - New Port.
 
Competiţia a durat doar trei zile pentru că, din lipsa vântului, s-a încheiat în apropiere de New Port, cu “Mircea” pe locul 10. După o şedere de trei zile în New Port, nava s-a deplasat la New York, unde urma să aibă loc uluitoarea parada navală în data de 4 iulie 1976, Ziua Naţională a Americii. La această formidabilă paradă au participat 21 de veliere de tip A, cele mai mari din lume, din care făcea parte şi „Mircea“, peste 50 de veliere clasa B şi nave militare din întreaga lume.
 
„Mircea“ a fost unicat în salutul naţiunii americane, prin “salutul lui Ispas”. După terminarea paradei navale, toţi comandanţii de nave au fost invitaţi la Primăria oraşului şi au fost făcuţi Cetăţeni de onoare ai oraşului, cu diplomă, inclusiv comandantul navei-şcoală „Mircea“. Nava a participat cu o subunitate de cadeţi la defilarea echipajelor prin oraş.
 
După New York au fost vizitate, la invitaţia oficialităţilor, oraşele Baltimore şi Philadelphia. „Mircea“ a participat şi la paradele din cele două oraşe, făcându-şi cu cinste datoria. Din Philadelphia a plecat din nou la traversada Oceanului Atlantic. Echipajul s-a dovedit tenace şi s-a comportat cu profesionalism pe timpul uraganului „Ana“, care l-a însoţit aproape tot timpul traversadei, până în Lisabona, unde a staţionat patru zile pentru odihnă.
 
Acest marş de instrucţie a constituit un deschizător de drumuri pentru viitorul lui „Mircea“ ca navă-şcoală şi velier predestinat însuşirii abecedarului marinăriei de către viitoarele zeci de generaţii de ofiţeri şi maiştri militari ai Forţelor Navale ale României.”1 - a concluzionat contraamiralul de flotilă Eugen Ispas.
 

Apogeul unei cariere

 
Câteva consideraţii personale privind şansa oferită întregii sale evoluţii în viaţă de activitatea desfăşurată la bordul navei-şcoală „Mircea“ ne-au fost împărtăşite de iscusitul navigator şi profesor de navigaţie, comandorul în retragere Ioan-Pavel Suciu, cel care a participat la două din cele trei traversade ale Oceanului Atlantic cu “Mircea” (1976 şi 2004 - n.n.): “Împreună cu colegii seriei 1964-1968 din Școala Militară Superioară de Marină „Mircea cel Bătrân“, am făcut parte din echipajul care a adus în ţară, după renovarea capitală în Șantierele Navale din Hamburg, nava-şcoală „Mircea“, în anul 1966.
 
În anul 1970 am fost numit la bordul navei-şcoală „Mircea“, iniţial pe funcţia de ofiţer cu manevra velelor, ulterior, în anul 1973, pe funcţia de comandant Unitate de Luptă nr. 1, ofiţer cu navigaţia. În această postură am participat efectiv la întregul proces de instruire practică a tuturor seriilor de elevi care s-au perindat la bord în marşurile de practică efectuate în apele international. În acelaşi timp, am fost cooptat şi la Catedra de Navigaţie, ca asistent al viitorului amiral ing. Ilie Ștefan.
 
Consider că punctul culminant al carierei mele la bordul navei-şcoală „Mircea“ l-a constituit participarea la traversada Oceanului Atlantic, în anul 1976, cu ocazia participării la Bicentenarul aniversării S.U.A. Traversada propriu-zisă a avut loc integral cu vele şi a cuprins etapa dintre sud insula Capului Verde şi arhipelagul Trinidad-Tobago. În tot acest interval de douăzeci de zile, deplasarea s-a făcut cu o viteză medie de 5 noduri, iar poziţia navei am determinat-o numai cu observaţii astronomice.
Satisfacţia maximă am încercat-o în momentul în care a apărut la orizont, spre seară, farul situat la extremitatea nordică a insulei Tobago. În tot acest interval de timp, am experimentat toate procedeele cunoscute de determinare a punctului navei cu observaţii la aştri, inclusiv o determinare de punct cu observaţii circummeridiane la soare, cu trasarea cercului de înălţime. Imediat ajunşi în ţară, am fost numit pe funcţia de asistent la Catedra de Navigaţie din acutala Academie Navală, în cadrul căreia am evoluat până la funcţia de şef de catedră.”2.
 

Prima distincţie prezidenţială

 
Pe 16 august 2009, nava-şcoală „Mircea” a fost distinsă de către preşedintele României cu Medalia „Virtutea Maritimă” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de pace, cu prilejul sărbătoririi a 70 de ani de activitate. Prezent în portul Constanţa, la ceremonialul revenirii acesteia din marşul de instrucţie efectuat în Marea Neagră, Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic, început pe 12 aprilie, marţi, 25 august 2009, ex-preşedintele României, Traian Băsescu sublinia: „... Cu certitudine, nava-şcoală «Mircea» este cea mai înaltă şcoală de călit caractere. Plecaţi în voiaj cu nişte civili şi vă întoarceţi cu bărbaţi ai mării. A fost un voiaj care a pus pecetea pe carierele a peste 100 de viitori marinari. Cadeţii pe care i-aţi avut la bord au luat de la nava-şcoală «Mircea» tot ce putea fi luat pentru pregătirea unui bărbat al mării. În acelaşi timp, cu certitudine, au lăsat pe această navă, de legendă, a Marinei Române, o bucată, o parte din sufletul lor. Aici le vor rămâne amintirile celui mai dur voiaj pe care l-au efectuat în viaţa de marinar.
 
Din experienţă vă spun că, indiferent care au fost situaţiile prin care am trecut, ca ofiţer sau comandant de navă, cele mai dure experienţe au fost tot la bordul şcolii-navă «Mircea». În viaţa de marinar poţi să treci prin multe, prin furtuni, prin incendii, prin zone de război, dar niciodată nu se va compara vreo întâmplare cu zilele, săptămânile şi nopţile petrecute la bordul navei-şcoală «Mircea».
 
[...] La bordul navei aţi învăţat deja voi, cei tineri, voi, cadeţii Marinei Române să nu fiţi înfrânţi de mare, să nu aveţi niciodată orgoliul să spuneţi că aţi învăţat să înfrângeţi marea. Marea, oceanul nu pot fi înfrânte, dar la bordul navei înveţi să nu fii înfrânt de mare. Marea e veşnică, noi trecem pe ea câţiva ani, după care ea rămâne.
 
Nava-şcoală «Mircea» împlineşte 70 de ani, 70 de ani de existenţă, şi a însemnat certificatul de capacitate pentru cea mai mare parte a comandanţilor şi ofiţerilor Marinei Militare şi Marinei Civile Române. Gestul pe care l-am făcut astăzi este un gest de recunoştinţă al naţiunii române faţă de nava-şcoală «Mircea», al meu faţă de nava-şcoală «Mircea» şi faţă de cei care m-au ajutat să învăţ tainele meseriei de marinar.
 
[...] Am vrut să fac o reparaţie propriei mele memorii şi o reparaţie pe care nava-şcoală «Mircea» o merita din partea tuturor celor care până astăzi puteau să-şi amintească că există un spirit, materializat într-o navă, care se numeşte spiritul «Mircea», generat de nava-şcoală «Mircea»!”3.
 
Cu prilejul unei vizite precedente la bord, acelaşi clc Traian Băsescu, absolvent al Institutului de Marină “Mircea cel Bătrân”, promoţia 1976, consemna în Cartea de onoare: “În vara anului 1974, în practica anului II, am învăţat la bordul navei-şcoală “Mircea” ce înseamnă să ai curaj, să fii puternic şi să ştiu că omul poate fi mai puternic decât Marea. Am făcut atunci un marş de instrucţie pe relaţia Constanţa - Alexandria - Beirut - Constanţa. O parte din sufletul meu a rămas la bordul acestei nave legendare. Îţi mulţumesc Mare, îţi mulţumesc ţie, navă de suflet, mulţumesc dascălilor care m-au instruit.”.
 

De la Vedea… la (mai) mare!

 
Sub titlul “De la Vedea la Marea cea Mare”, şi-a făcut publice, în anul 2017, parte din amintirile sale legate de cariera sa în Marina Română, şi implicit de contactul şi activitatea sa laborioasă la bordul navei-şcoală “Mircea”, contraamiralul de flotilă în retragere Niculae Ștefan. Implicat voluntar în proiectarea şi definitivarea programului şi “complice” la reuşita ceremonialului din portul militar Constanţa, domnia sa a avut cel mai sincer şi emoţionat discurs din câte s-au rostit vreodată pe puntea acestei nave legendare:
 
“ONORATĂ ASISTENȚĂ,
 
Astăzi, aici, în faţa domniilor voastre, a echipajului şi cadeţilor, îngăduiţi-mi să-i spun, din toata inima mea de octogenar amiral al Marinei Române: BINE AI REVENIT ACASĂ, BĂTRÂNE ,,MIRCEA”!
 
O spun cu toată dragostea şi nostalgia care mă încearcă, când îmi amintesc că în 1952 ai fost prima navă a Marinei noastre pe care am păşit cu sfială, unde am petrecut întâia mea noapte de cadet şi care mi-a întărit încrederea şi speranţa că voi reuşi să privesc marea şi lumea de pe verticala catargelor sale.
 
BUN VENIT, ,,MIRCEA” îţi spus astăzi, după 53 de ani de la reîntoarcerea din Șantierul Naval din Hamburg, unde ţi-ai redobândit, pentru a doua oară, vitalitatea şi forţa de a cuteza să traversezi nu numai Mediterana ci şi Atlanticul.
BUN VENIT îţi spune Compania de vikingi care ţi-au redat frumuseţea şi strălucirea şi ţi-au salvgardat galionul voievodal.
BUN VENIT îţi spun, din constelaţia Oceanului celest, foştii tăi comandanţi urcaţi ei înşişi în Arborada Veşniciei: contraamiralii August Roman şi Gheorghe Drimba, comandorii Constantin Chiriac, Iosif Biaciu, Nicolae Milu, Ioan Gheorghe şi contraamiralul de flotilă Alexandru Hârjan.
 
BUN VENIT, ,,MIRCEA” îţi spune Constanţa şi îţi spune România, în numele şi în memoria tuturor celor care au onorat subscripţia publică care a impulsionat decizia autorităţilor de a te pune în operă şi lansa la apă.
 
BUN VENIT ACASĂ, ,,MIRCEA” îţi spun comandanţii care ţi-au pecetluit gloria cu voiaje istorice şi acţiuni diplomatice de succes - comandorul Costică Ciocoiu, viceamiralul veteran de război Petre Zamfir, care te-a salvat din iadul Biscayei; contraamiralul de flotilă Eugen Ispas, care în 1976 ţi-a făcut cunoştinţă, pentru prima dată, cu cele două Americi; comandorul Dan Ioan Stăiculescu, care ţi-a sporit eleganţa şi prestigiul de velier de primă clasă şi comandorul Dinu Sorin Pamparău, cel care vreme de şapte ani ţi-a stat la căpătâi în Șantierul Naval Brăila pentru a-ţi reda o a doua tinereţe fără bătrâneţe.
 
Omagiul şi admiraţia noastre celor mai tineri comandanţi, comandorii Gabriel Moise şi Mircea Târhoacă, tandemul care te-a readus astăzi la cheu, după acest binemeritat voiaj aniversar.
BUN VENIT ACASĂ, ,,MIRCEA” îţi spun generaţiile de ofiţeri şi maiştri militari, care au găsit la umbra randei şi casă, şi masă, şi altar.
 
Cu triluri de siflee, în chip de BUN VENIT, te întâmpină astăzi cadeţii recent înfiinţatului Colegiu Naţional Militar ,,Alexandru Ioan Cuza”, care îşi aşteaptă cu nerăbdare rândul la carturi, manevre şi botezul mării!              Un sincer BUN VENIT ACASĂ îţi spun cei mai tineri discipoli de la Școlile ,,Jean Bart” şi ,,Mihail Coiciu” din Constanţa, de la Colegiul Naţional ,,Mircea cel Bătrân” şi de la Liceele Teoretice “Ovidiu” şi “Traian” din Constanţa, care, cu siguranţă, vor fi tentaţi, ca peste ani, să salute lumea din trepidanta ta arboradă!
 
Deşi sunt cu trei ani mai în vârstă, mai sper, iubite ,,Mircea” să retrăiesc această bucurie a regăsirii noastre la întoarcerea din proiectata CIRCUMTERRA, care te va face mândru de ţara care ţi-a încredinţat să-i porţi pavilionul tricolor pe mările şi oceanele lumii şi marinarii săi, care ţi-au conferit binemeritata-ţi faimă. Căci nu cred să existe palmă de pământ românesc mai călcată, mai bricuită şi mai onorată de celebrităţi precum puntea ta de mahon înnobilat de valuri, vânturi şi ploi.
 
Și de va fi ca la Centenarul existenţei tale să nu-ţi mai fiu prin preajmă, eu, Niculae Ștefan, îţi voi trimite în dar o constelaţie de stele, care să-ţi confirme eternitatea dragostei mele pentru tine, Velierul Vieţii mele de oltean marinar din Tufeni şi de pe Vedea.
 
Fie deci ca viitoarele tale voiaje să-ţi fie la fel de benefice ţie şi echipajului, mările nemărginite şi vânturile prielnice; echipajul la fel de destoinic şi comandanţii vrednici de admiraţie; şi, cu fiecare generaţie, cadeţi, fete şi băieţi, la fel de sprinteni şi dornici de aventuri frumoase, care să le marcheze amarinizarea şi lansarea la apă într-o profesie fără cusur şi fără pereche.
 
Mă înclin în faţa galionului Voievodului care ţi-a împrumutat predestinarea de stăpânitor al Dobrogei şi al Mării; salut cu evlavie pavilionul arborat ritualic, în fiece zi, la pupa; strâng mâna camaradereşte destoinicilor comandanţi de ieri, de azi şi de mâine şi-i urez echipajului să consemneze cât mai multe mile marine parcurse şi noi şi noi escale în Jurnalul de bord şi Cartea de Aur a navei.
BINE AI VENIT ACASĂ, TEMERARE VELIER-ȘCOALĂ ,,MIRCEA”!
RĂMÂI ÎN INIMA MEA GALIONUL DE AUR AL MARINEI ROMÂNE!
LA MULȚI ANI!”.
 

O istorie în marş

               
Pentru că o asemenea primire şi un asemenea moment aniversar reprezintă, neîndoielnic, pentru comunitatea marinărească, o nouă filă adăugată la istoria Marinei Române, în a doua jumătate a lunii iulie a.c. l-am contactat telefonic pe generalul-maior în retragere veteran de război Radu Theodoru, nonagenarul scriitor de cursă lungă, autor al faimosului jurnal de bord “Noi, «Mircea» şi Atlanticul”, căruia i-am descris contextul şi efervescenţa cu care se pregăteşte, la Constanţa, întâmpinarea velierului nostru nepereche.
 
Profund mişcat de amintirile aventurii sale maritime la care a luat parte în 1976, pe 22 iulie 2019, domnia sa mi-a expediat de la reşedinţa sa de creaţie de la Grădiştea “pe Argeş”, următorul mesaj, pe care l-am integrat în tabloul aniversar “Mircea 80”, spre a fi înmânat actualului comandant al navei:
 
“DRAGĂ ȘI STIMATE AL MEU COECHIPIER
PE NAVA ,,CUNOAȘTERE”,
 
Te rog camaradereşte, cum vei crede de cuviinţă la momentul aniversar al bricului “MIRCEA”, să tălmăceşti câteva gânduri ale cronicarului marşului istoric din 1976, fiind dumneata alter ego-ul care mă leagă de Marină şi de universul ei fabulos.
 
Știi foarte bine că pentru mine “MIRCEA” înseamnă istorii şi istorie în marş, vast dicţionar de personalităţi ale Forţelor Navale, de marinari de toate gradele şi specialităţile care i-au făcut echipajele la bordul lui modelate, precum pe punţile şi-n arborada lui s-a cimentat armătura umană a armei.
 
Asta în ordinea rolului didactic hărăzit de când i s-a sudat chila. Ordine limitativă faţă de complexitatea rolurilor adiacente care l-au transformat într-un simbol şi mesager al românităţii pe atâtea din latitudinile şi meridianele Terrei.
 
Se adaugă inefabilul şi spiritualul, cunoaşterea lumii şi cunoaşterea de sine în condiţii dure, unele aproape de limită; poezia plutirii cochetând cu vântul susurând în arboradă şi şopotul valului de etravă, cu fosforescenţa halucinantă a noctiluciilor înhorbotând siajul. Cu mările care oglindesc Crucea Sudului şi altele şi altele care umanizându-l, îi hărăzesc octogenarului bric “MIRCEA”, prin echipajele sale, tinereţe fără bătrâneţe şi istorii care-i fac istoria. Căreia iată, comandorul Mircea Târhoacă şi echipajul său îi adaugă un nou şi strălucit capitol.
BUN CART ÎNAINTE SPRE CENTENAR!”.
               
Sursa foto: Centrul Media al Forţelor Navale, Colecţia comandorului dr. Marian Moşneagu
 
Despre Marian Moşneagu
 
Comandor (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut în Bucovina, însă destinul l-a trimis la Liceul Militar de Marină din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). A fost director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).  
 

Citeşte şi: 

Comandorul (r) Marian Moșneagu... navighează printre file de istorie dobrogeană

 

Aspiranţii sabotaţi de rege Mârțoaga Școlii Navale (galerie foto)

 

 
1  Marian Moșneagu, Niculae Ștefan, “România la Bicentenarul Statelor Unite ale Americii. Primul voiaj tranatlantic al navei-școală «Mircea» 4 martie – 30 august 1976”, Editura Militară, București, 2016, p. 41 – 42.
2  Ibidem, p. 42 – 43.
3  Căpitan ing. Mihai Egorov, “«Virtutea Maritimă» în grad de Cavaler pentru nava-școală «Mircea»”, în “Marina Română”, Anul XIX, nr. 7(137), iulie – septembrie 2009, p. 28 – 29.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii