Revoltă administrativă în Tulcea. Zeci de funcționari publici contestă tăierea sporurilor

 

Un proces de care vizează raporturile de muncă din administrația publică locală a județului Tulcea se mută pe masa magistraților de la malul mării. Mai mulți funcționari publici au deschis un litigiu colectiv împotriva conducerii județene, nemulțumiți de tăierea sporurilor.

Dosarul cu numărul unic 840/88/2025 a fost înregistrat oficial în faza de recurs la Curtea de Apel Constanța în data de 16 iunie 2026. Trecerea la o instanță superioară vine după ce reclamanții au pierdut prima etapă a procesului care s-a judecat în județul vecin.



Recurenți reclamanți sunt un grup masiv de funcționari, printre care se numără Anton Nicoleta, Armăsaru Gabriela, Artamon Leonid Silviu, Badea Florin Valentin, Balaj George Iulian, Barbu Ilenca, Bărbat Cristina Mihaela, Bîlă Florin, Bogdan Liliana Fănica, Caraman Enache, Carp Mariana Alise și alții.

Intimați pârâți sunt UAT Județul Tulcea prin Consiliul Județean Tulcea și Președintele Consiliului Județean Tulcea.

Acțiunea a fost deschisă inițial la Tribunalul Tulcea în data de 31 iulie 2025, fiind încadrată la Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici.

După luni de dezbateri, judecătorii de fond de la Tulcea au avut nevoie de o scurtă perioadă de deliberare, amânând inițial pronunțarea de pe 26 martie 2026 pe data de 2 aprilie 2026. La acel termen, completul Cad17-GSa a tranșat dosarul în favoarea conducerii județene:


Soluția pe scurt a Tribunalului Tulcea: „Respinge cererea ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”.

Funcționarii publici nu au fost de acord cu decizia Tribunalului Tulcea și au decis să uzeze de calea de atac disponibilă. Pe data de 4 iunie 2026, au  declarat oficial recursul.

Dosarul a fost trimis către Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța. 
 
 
Potrivit rejust.ro, disputa juridică a gravitat în jurul modului în care modificările legislative de la nivel central au fost transpuse în teritoriu.


Situația anterioară (Dispoziția nr. 360/16.10.2024)- În baza Legii nr. 296/2023, funcționarii publici beneficiau de un spor de condiții vătămătoare de 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar.

Actul contestat (Dispoziția nr. 154/09.07.2025)- Conducerea Consiliului Județean a emis o nouă dispoziție prin care a plafonat acest spor la maximum 300 lei brut lunar, aplicabil pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026.

Funcționarii au solicitat instanței anularea noii dispoziții, menținerea sporului de 1.500 de lei și restituirea diferențelor salariale într-o singură tranșă.
 

Ce au susținut funcționarii publici

Reclamanții au invocat principiul neretroactivității legii (art. 15 din Constituție) și protecția drepturilor patrimoniale (asimilate unui „bun” conform CEDO). Ei au argumentat că noul act normativ (OUG nr. 36/2025) nu conținea dispoziții tranzitorii clare pentru cei care se aflau deja în plată cu un cuantum superior și că diminuarea este nelegală din moment ce condițiile efective de muncă de la birouri nu s-au modificat pe parcursul anului 2025.
 

Ce a replicat Consiliul Județean

Reprezentanții instituției au arătat că sporurile nu reprezintă drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare pe care statul le poate modifica, suspenda sau anula în funcție de realitățile economice. Diminuarea a fost o obligație legală, impusă prin forța imperativă a OUG nr. 36/2025, cu scopul direct de a limita cheltuielile bugetare permanente și de a atinge țintele de deficit.
 

Motivarea instanței: Sporurile nu sunt drepturi constituționale absolute

Examinând actele dosarului, Tribunalul a reținut că măsura de reducere luată de Președintele Consiliului Județean este perfect legală. Judecătorii au demontat apărările funcționarilor pe baza jurisprudenței Curții Constituționale a României (CCR):

Din motivarea Tribunalului: „În practica instanței de control constituțional s-a stabilit posibilitatea legiuitorului de a interveni asupra cuantumului drepturilor salariale, cu condiția ca măsura să fie proporțională, nediscriminatorie și justificată de circumstanțe obiective, respectiv interes public major – echilibrarea cheltuielilor bugetare.”

Instanța a subliniat că regulile introduse prin OUG nr. 36/2025 au caracter imperativ și se aplică nediferențiat întregului personal din administrația publică, fără a conta dacă raporturile de muncă s-au născut anterior sau dacă s-au modificat condițiile din birouri.
Drept urmare, toate capetele de cerere ale funcționarilor au fost respinse. Hotărârea nu este însă definitivă și poate fi atacată cu recurs, mutând procesul la Curtea de Apel.


PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:

UPDATE. Justiție ConstanțaTermen în octombrie 2026 la Curtea de Apel Constanța în disputa juridică dintre CJ Tulcea și un crescător de animale