Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
00:28 20 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Evenimente Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

ro

15 Jun, 2024 16:24 1617 Marime text

  1. Instalarea garnizoanelor romane în orașele grecești de pe litoralul vest-pontic a avut loc în contextul celui de al treilea război dintre Roma expansionistă şi regatul Pontului (Asia Mică/vestul Turciei asiatice) condus Mithridates al VI-lea Eupator, în anii 74-63 î.H. În timp ce regele pontic încerca să-l respingă pe generalul Licinius Lucullus Varro din Asia Mică, a avut loc o diversiune romană de-a lungul coastei vestice a Mării Negre spre Delta Dunării.


În anul 72/71 î. H., fratele vitreg al comandantului roman, Marcus Terentius Varro Lucullus a atacat coloniile greceşti de la Apollonia (Sozopol/Bulgaria), până în nordul Mării Negre, supunând și pe aliaţii localnici ai grecilor: traci, bessi, moesi, geţi, sciţi etc. O inscripție funerară de la Histria, în limba greacă, reprezintă un decret onorific pentru un strateg din Bizanţ, căruia Mithridates îi încedințase o misiune în acest polis și care era lăudat pentru serviciile aduse cetățenilor. Menționarea numelui unui urmaş al strategului arată că ocuparea Histriei de către regele pontic, ca şi a celorlalte oraşe de pe litoralul occidental şi septentrional al Pontului Euxin se produsese mai demult. Documentul epigrafic este similar celui de la Apollonia, care menţionează pe Epitynchanon al lui Menecrates din Tarsos, nume ce permite datarea inscripției anterior campaniei lui Terentius Varro Lucullus. O altă dovadă a hegemoniei regatului asupra orașelor grecești pontice este reprezentată de numeroasele monede de aur, stateri bătuţi în atelierele de la Histria şi Callatis cu imaginea lui Mithridates. Monedele şi amforele descoperite indică o intensă activitate comercială în Marea Neagră și relaţii cu Mediterana Răsăriteană în sec. I î. H..



Unele izvoare literare şi epigrafice arată că prima cetate atacată, Apollonia, a fost distrusă pentru că a opus rezistenţă, conform grecului Strabon („Geografia”) și romanului Plinius cel Bătrân („Historia Naturalis”). Următoarele orașe pe direcția nord, Messembria (Nessebăr/Bulgaria), Odessos (Vama/Bulgaria), Dionysopolis (Balcic/Cadrilater-Bulgaria), Callatis, Tomis şi Histria, la care s-au adaugat, probabil, Parthenopolis (Schitu-Costineşti) şi Burzianon (Bizone?), au acceptat garnizoane romane în 72/71 î. H., eveniment după care încetează emisiunile monetare în atelierele proprii.

Istoriografia modernă a considerat inițial că Roma şi-a asigurat dominaţia asupra coloniilor grecești pontice în baza unor tratate de alianţă, având ca model un foedus (în limba latină), descoperit la Callatis și datat între anii 72/71 î. H. Acordul între Roma şi Callatis stabilea relații prieteneşti cu avantaje şi obligaţii reciproce. Dar istoricul Adrian Rădulescu  (1932-2000) a asumat ipoteza recentă că datarea ar fi fost posibilă numai dacă Callatis s-ar fi bucurat de statutul juridic de oraş „liber” şi „aliat”. Or, aceste atribute au fost obţinute de cetate mai târziu, în contextul cuceririi romane definitive din anii 29 /28 î. H.



Ulterior, însă, grecii susținuți de geți, sciţii și bastarnii de la nord de Delta Dunării (Strabon, Geogr., VII, 3, 15 şi 17) s-au răsculat împotriva cuceritorilor, din cauza abuzurilor fiscale ale Marcus Antonius Hybrida, guvernatorul Macedoniei, căruia îi era subordonată administrativ regiunea dintre Dunărea şi Marea Neagră. Coaliția revoltaților se confruntă cu forțele romane în anul 62/61 î. H. în fața Histriei, Hybrida suferind una dintre cele mai umilitoare înfrângeri romane, conform scrierii Periochae a istoricului roman Titus Livius (sec. I). Învingătorii au capturat trofee militare pe care le-au ascuns într-o peşteră din teritoriul rural al Histriei, numită Genucla.
Neamul bastarnilor a fost localizat de grecul Strabon și romanul Pliniu cel Bătrân  și în insula Peuce din Delta Dunării.
Pe de altă parte, „Enciclopedia Dacica”  (coordonator doctor în istorie antică Cătălin Borangic) arată că izvoarele arheologice despre acest popor, foarte probabil germanic, îl contrazic pe Strabon, limita sudică a descoperirilor arheologice fiind, deocamdată, centrul Moldovei. 

În consecință, revenirea definitivă a statului roman la Marea Neagră va fi intercalată de expansiunea temporară a regelui geto-dac Burebista (82-44 î. H.)
 
Prima cucerire romană a Dobrogei a fost evocată și în următoarele izvoare literare, în ordine cronologică.
 


Romanul Appian  (sec. II), în „Istoria romană”:
„IX, 30, 85. Făcând o expediție împotriva moesilor, Marcus Lucullus, fratele lui Licinius Lucullus – care s-a războit cu Mitridate – ajunse până la fluviul unde sunt cele șase orașe  vecine cu moesii: Istros, Dionysopolis, Odessos [Varna/Bulgaria], Messembria <și Apollonia> – de unde a dus la Roma statuia uriașă a lui Apollo, depusă pe muntele Palatin. (...)
XII, 13, 44. traci  și sciți (...)>”
De asemenea: „15, 53. <(...) el  a adus sub stăpânirea sa, pe lângă multe neamuri ce-l înconjoară, și pe colhidieni, seminție războinică, iar dintre greci  pe cei ce locuiesc în Pont, ca și pe acei barbari ce locuiesc mai sus de aceștia. Mitridate recurge la ei ca la niște prieteni, ei fiind gata să facă orice le-ar cere. Este vorba despre sciți, tauri, bastarni, traci, sarmați și toți câți se află în jurul fluviilor Tanais [Don/Rusia] și Istru (...).>”
 
Dio Cassius (sec. II-III) în „Istoria romană” (XXXVIII, 10, 1; XXXVIII, 10, 3; LI, 26, 5): „Cât a guvernat Macedonia [Hybrida] a pricinuit multe necazuri atât celor care se aflau sub ascultarea sa, cât şi aliaţilor. Dar a trebuit şi el, la rându-i să îndure multe. După ce pustii pământurile dardanilor şi ale vecinilor acestora, numai cutează să li se împotrivească când fu atacat, ci fugi de acolo împreună cu cavaleria şi se retrase ca şi cum ar fi avut altceva de întreprins. Dardanii au învăluit atunci infanteria lui [Hybrida], l-au alungat cu forţa din ţara lor şi i-au smuls prada. Întrucât şi cu aliaţii din Moesia se purtase la fel [Hybrida] suferi o înfrângere lângă cetatea histrienilor din partea bastarnilor din Sciţia veniţi în ajutorul acestora. Şi el a trebuit să fugă".
 
Episcopul creștin Eusebiu din Caesareea Palestinei (sec. III-IV) în „Cronica”:
„152. În anul 71 î. Chr., în timpul olimpiadei 177,
M. Lucullus a triumfat asupra bessilor, cucerind Cabyle, Tomis și celelalte orașe vecine.
 
Romanul Eutropius  (sec. IV) în „Scurtă istorie de la înteneierea Romei”:
„VI, 10. (...) [Lucullus, guvernatorul Macedoniei] și a ajuns până la Dunăre. Apoi a atacat mai multe cetăți așezate de-a lungul Pontului. A devastat Apollonia [Sozopol/Bulgaria] și a cucerit Callatis, Parthenopolis [Costinești?], Tomis, Histria și Burziaone. După terminarea războiului s-a întors la Roma Totuși amândoi au serbat un triumf [procesiune civilo-religioasă în cinstea unui comandant roman victorios].”
Editorii români notează că Burziaone ar fi, probabil, Bizone [Kavarna/Cadrilater-Bulgaria (dat fiind că localitățile nu sunt prezentate corect în ordinea geografică de la sud spre nord).
 
Bibliografie
Adrian Rădulescu & Ion Bituleanu, Istoria Dobrogei, ed. II, 1998
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964.
HARALAMBIE MIHĂESCU & GHEORGHE ȘTEFAN (redactori responsabili) / ACADEMIA DE STUDII SOCIAL POLITICE - INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE – INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE, Izvoare privind istoria României, vol. II, Ed. Academiei R. S. R., București, 1970.
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţulConstanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în RelaţiiInternaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei Instituții - Religii antice


Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii