Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:51 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Oameni, popoare Romanii (galerie foto)

ro

08 Nov, 2018 00:00 475 Marime text
Romanii, popor italic din marea familie indo-europeană, au reușit să făurească un imperiu tricontinental și o civilizație cu o cultură scrisă care a stat la baza civilizației europene. Timp de șapte secole (I î. H. – VI d. H.), Dobrogea locuită de geții autohtoni și coloniștii greci a făcut parte din imperiu cunoscând influența coloniștilor romani. Invaziile popoarelor migratoare începute în secolul III au fost finalizate în sec. VII de ocupația slavilor și apoi a bulgarilor.
 

 

Terminologie

Consules („cei care împreună”) = Cei doi conducători executivi, aleși anual, ai Republicii Roma.
Proconsul = Fost consul care era delegat să conducă un teritoriu supus numit provincie.
Praefect („cel care a fost pus în fruntea”) =.Demnitar roman numit în funcții cu atribuții precise.
clientpatron = Relație cu obligații reciproce între un plebeu și un patrician, care devenea protectorul plebeului. Prin extensie, statul clientelar era un stat dependent de Roma.

Origini și expansiune

Romanii au fost un popor din grupa italică a familiei indo-europene, care a pătruns în peninsulă dinspre N spre S la începutul epocii fierului (cca 1200 î. H.). Ei făceau parte din subgrupul latino-faliscilor, latinii stabilindu-se în centrul peninsulei, unde au fost purtătorii culturii Villanova până către 800 î. H.
Perioada celor „șapte regi” (753 î. H.-509 î. H.) a orașului Roma fost marcată și de dominarea vecinilor etrusci, a căror origine este discutată.
În timpul Republicii (509 î. H.-31 î.H.), Roma a început expansiunea în Italia centrală, iar de la sfârșitul sec. III î. H. a început cucerirea Peninsulei Balcanice.

Romanii în Dobrogea

În timpul domniei lui Augustus (31 î. H. – 14 î. H.), armatele romane pătruns în Dobrogea (28 î. H.), cu ajutorul dinastului local Roles aflat în conflict cu vecinul său Dapyx. După înfrângerea și uciderea lui Dapyx, comandantul M. Licinius Crassus l-a înfrânt și pe regele get Zyraxes și a ocupat cetatea Genucla de pe Dunăre, unde a recuperat trofeele pierdute în 61 î. H. la Histria de proconsulul Macedoniei Caius Antonius Hibrida. Ca urmare, Zyraxes s-a refugiat la aliații bastarni (germanici) de la N de Dunăre, iar teritoriul geților a intrat sub dominația regatului clientelar al tracilor odriși (# 2018).
 
În timpul lui Tiberius (14-37), coloniile grecești (# Grecii 2018) de pe litoral sunt incluse în Praefectura orae Maritimae dependentă de proconsulul provinciei Macedonia. Din motive neclare, împăratul l-a exilat în orașul grec Tomis pe marele poet Publius Ovidius Naso (43 î. H.-17 d. H.), care și-a petrecut aici ultimii ani ai vieții (8-17) și a descris în volumele Tristele și Ponticele regiunea și pe locuitori săi.
 
În anul 46, statul odris este desființat de Claudius (41-54) și împreună cu Preafectura sunt încadrate în provincia Moesia, Dunărea devenind frontieră naturală a imperiului. Ca urmare a unui puternic atac al regatului Daciei, în 86 Domițian reorganizează marea provincie Moesia, Dobrogea fiind inclusă în provincia Moesia Inferior (Dunărea de Jos).
În timpul primului război dacic (101-102), Traian a fost nevoită să se deplaseze de pe frontul principal din Transilvania pentru a respinge diversiunea din Dobrogea a lui Decebal și aliaților săi sarmați. În cinstea victoriei sângeroase de la Adamclisi, împăratul a ridicat în 109 monumentul omagial Tropaeum Traiani.
 
În secolul III au început invaziile popoarelor migratoare germanice, turanice și slave, care au afectat procesul dezvoltării provinciei.
La începutul epocii Dominatului, instituită de marile reforme ale împăratului Dioclețian (284-305), Dobrogea a devenit provincie separată cu numele Scythia Minor.
 
După împărțirea definitivă a Imperiului Roman de către cei doi fii ai împăratului Teodosius I cel Mare (395), această provincie va rămâne Imperiului Roman de Răsărit (Bizanț) până în sec. VII, când va fi ocupată de slavi și apoi de bulgari.
 
Bibliografie cronologică
 
EMIL CONDURACHI & VLADIMIR DUMITRESCU & MIRCEA MATEI, Harta arheologică a României, Meridiane, București, 1972, p. 46-57 (Monumentele epocii romane în Dobrogea/E. C.).
DIONISIE PIPPIDI (coord.),  Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 397-401, 507-509, 509-510, 516-517 (Moesia; romani/D.P.; romanizare/Hadrian Daicoviciu; Scythia Minor/D. P.).
MIRCEA PETRESCU-DÂMBOVIȚA & ALEXANDRU VULPE (coord.), Istoria românilor, vol. I (Moștenirea timpurilor îndepărtate), Ed. Enciclopedică, București, 2001, p. 655-668. (cap. IX Istoria Daciei de la Burebista până la cucerirea romană – a. Politica romană la Dunărea de Jos/A. Rădulescu)
 
Despre Marius Teja

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.

Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de ConstanţaCălătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Istoria Dobrogei - geografie, locuri Insula Șerpilor / Achilleis / Leuke
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii