Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:26 21 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie „Harta lui Peutinger” (sec. III)

ro

05 Apr, 2024 17:00 1868 Marime text
 
Tabula Peutingeriana este o hartă a drumurilor importante din antichitate. Manuscrisul a fost depus în 1507 de umanistul Conrad Celtes la consilierul Conrad Peutinger din orașul german Augsburg, după care a ajuns la biblioteca imperială Habsburgică din Viena. Locul redactării, titlul și autorul sunt necunoscute, deoarece prima din cele 12 foi a dispărut. Exemplarul este copie din secolul XI sau XII, fiind realizată pe baza itinerariilor romane și a unei hărți a Imperiului Roman, dar nu este o scriere oficială. Relieful este redat schematic și liniar, deoarece nu prezenta importanță, fiind indicate doar punctele de trecere peste ape. Deși statul roman este reprezentat în perioada de apogeu, delimitarea provinciilor sale nu este coerentă, fiind menționate fie cele din domniile lui August și Traian (sec. I), fie cele din domnia lui Dioclețian (sec. III). Cele trei „capitale” și opt mari orașe apar cu turnuri și ziduri, orașele mari având două turnuri, iar cele comerciale având și cerculețe pe turnuri. Localitățile balneare apar cu un bazin într-un dreptunghi, uneori fiind prezentate și templele și reședințele guvernatorilor de provincii. Unitatea de măsură a distanței este mila romană, care avea 1478 metri, numărătoarea distanțelor dintre localități pornind de la porțile orașului. Deoarece Transilvaniei de răsărit, adică estul provincia Dacia, nu apare pe hartă, istoricul Constantin Daicoviciu (1898-1973) aprecia că modelul original a fost o hartă sau un itinerar al Imperiului Roman realizat între anii 251-271, deoarece în această perioadă zona menționată a fost cedată goților germanici de către împăratul Trebonianus Gallus (251-253) („Revue de Transylvanie”, VI, 1940). Bazându-se pe interpretarea lui Daicoviciu, istoricul italian Eugenio Manni, pe baza unor detalii din regiunea Rinului, susținea că modelul nu putea fi anterior anului 260 (L`imoero di Gallieno, 1949). În concluzie, Tabula Peutingeriana reprezintă situația din perioada 261-271, după care provincia Dacia a fost părăsită de împăratul Aurelian (270-275).



În Tabula Peutingeriana este inclus și drumul de la Singidunum (Belgrad/Serbia) la Byzantion (Constantinopol-Istanbul/Turcia) de-a lungul malului Dunării și al litoralului vestic al Mării Negre:
„(...)
VIII
2. Transmarisca  12 [mile]
Candidiana 13
Tegulicium 11
Durostorum  18
 
3. Sacidava  12
Sucidava 17
Axiopolis  18
Capidava 18
Carsium  25
Beroe  21
Troesmis  9
 
4. Arrubium  26
Noviodunum  41
Salsovia 24
Ad Stoma 60
Histria  40
Tomis  12
Stratonis 22
Callatis  24
Tirizis 12
 
3. Bizone 12
Dionysopolis 32
(…)”
 
Editorul Gh. Ștefan notează că Sacidava era situate între Capidava și Carsium, plasarea ei greșită explicând-o prin asemănarea cu Sucidava, citând în acest sens studiul lui Grigore Florescu din volumul „În memoria lui Vasile Pârvan” (1934).
Ștefan notează că numele grecesc „Ad Stoma” se traduce „La gură”, localitatea fiind situată pe brațul dunărean Sf. Gheorghe, citând în acest sens studiul „Dobroudja” (1938) al arheologului Radu Vulpe.
 
Bibliografie
Itineraria Romana. Romische Reisewege an der hand der Tabula Peutingeriana, dargestellt von Konrad Miller, Stuttgart, 1916.
Die Peutengersche Tafel oder Weltkarte des Castorius..., herausgegeben von Konrad Miller, Stuttgart, 1916.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964 (CXX. Harta lui Peutinger)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.

Citește și:
Istoria Dobrogei - Bibliografie Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari