Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
17:06 26 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Adevarul.ro România lucrului prost făcut. Cum arată zona veche a Constanţei, sfărâmată de o reabilitare de milioane

ro

02 Apr, 2017 12:25 5673 Marime text
Reabilitarea zonei vechi a Constanţei, cu Piaţa Ovidiu şi faleza Cazinoului, a reuşit să păstreze aerul antic al oraşului - cu tot cu spărturile din caldarâm, dalele ciobite şi pavajul scufundat în sol. ŞTIRI Reabilitarea zonei peninsulare a Constanţei, ce cuprinde centrul vechi în care s-a scris istoria oraşului-port, a fost cel mai trâmbiţat proiect al administraţiei Mazăre.

Pe lângă distrugerea parcurilor şi spaţiilor verzi, degradarea patrimoniului istoric şi architectural (îndeosebi Cazinoul), construirea abuzivă, refacerea urbanistică din Piaţa Ovidiu este una dintre puţinele modernizări de care oraşul s-a bucurat din anul 2000, de când este condus de echipa PSD. Nici acesta, însă, nu este ferit de controverse. Plăcile din care a fost compus mozaicul au început să se fărâmiţeze la scurtă vreme de la montare.

Actualmente, pavajul este descompus pe alocuri, scufundat pe mici porţiuni şi cu echilibru instabil la simpla traversare. „Echipe mixte formate din reprezentanţi ai primăriei şi ai constructorului merg pe teren la solicitări şi verifică motivul degradării. Dacă este proasta execuţie şi este vina constructorului, plăteşte constructorul. Dacă nu, plăteşte primăria, pentru că sunt clauze în contract şi reparaţiile se fac în anumite condiţii. Lucrările sunt în garanţie pe timp de 5 ani“, a afirmat Ionela Halciuc, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Constanţa.

„Dau un aer de oraş istoric“, a fost răspunsul dat de primarul Decebal Făgădău la o emisiune TV locală, întrebat despre reabilitările eşuate din peninsulă. „Dacă mă întrebaţi pe mine, nu am nici o problemă ca, din loc în loc, pavajul să fie ciobit. Ne dă un aer de oraş istoric. Dacă noi ajungem să raportăm schimbarea radicală printr-un asemenea proiect la câteva plăci ciobite, înseamnă să ne căutăm dinadins nod în papură“, a spus primarul în interviul dat în 24 martie 2016, la Litoral TV.

Lansările, în ani electorali Istoria acestui proiect începe în aprilie 2008, când Primăria Constanţa a lansat un concurs de soluţii pentru reamenajarea urbanistică si arhitecturală a Pieţei Ovidiu din zona peninsulară. În motivarea lor, edilii arătau că Zona Peninsulară a municipiului Constanţa - care include perimetrul apărat al cetăţii antice Tomis, precum şi o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de importantă naţională - „se constituie din punct de vedere urbanistic într-o rezervaţie complexă a patrimoniului cultural naţional, cu un regim riguros de protecţie şi preocupări permanente de valorificare“.  Municipalitatea constatase că Piaţa Ovidiu, centrul intern al cetăţii antice Tomis, a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări urbanistice şi arhitecturale, prin care şi-a pierdut caracterul simbolic-reprezentativ pentru oraş.

Concursul de soluţii organizat de Primăria Municipiului Constanţa avea ca scop punerea în valoare a patrimoniului construit, cultural şi istoric, „care va evidenţia identitatea locului întărind sentimentul de apartenenţă şi constituind domenii posibile de manifestare a caracterului multicultural şi multietnic specific Peninsulei“. Proiectul câştigător, care este transpus în realitate, trebuia, printre altele, să aibă calitate şi originalitate a expresiei arhitecturale, să folosească tehnologii şi materiale moderne, precum şi soluţii tehnice de construcţie care să fie economice. Totul trebuia să sporească atractivitatea zonei „sub aspect turistic, cultural, comercial şi/sau de agrement“.

Câteva zile mai târziu, România intra în campanie electorală pentru alegerile locale din iunie 2008. Patru ani mai târziu, înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2012, Primăria Constanţa dădea startul lucrărilor proiectului privind „Restaurarea şi reamenajarea integrată a zonei istorice Piaţa Ovidiu“.

Restaurare autohtonă pe bani europeni Banii veneau din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 1: „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere“, Domeniu major de intervenţie 1.1: „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, Subdomeniul: „Poli de creştere“. Contractul de finanţare era semnat între Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa – în calitate de beneficiar, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – în calitate de Autoritate de Management şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est – în calitate de Organism Intermediar.

Cu o durată de implementare de 19 luni, proiectul avea o valoare totală de 14.863.355,95 lei, dintre care 11.921.207,20 lei au fost valoarea eligibilă pentru finanţare prin POR. Contribuţia financiară a Uniunii Europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională a fost de 9.578.689,99 lei, iar suma alocată de la Bugetul Stat - de 2.104.093,06 lei. Cofinanţarea din partea Municipiului Constanţa era de 330.666,95 lei. 

Obiectivul general al proiectului era „creşterea atractivităţii turistice şi creşterea calităţii vieţii prin reabilitarea infrastructurii publice urbane degradate din centrul istoric al Municipiului Constanţa, arie de însemnătate istorică şi culturală majoră, în contextul protejării mediului înconjurător şi al asigurării unei dezvoltări durabile“. Obiectivele specifice erau restaurarea şi reamenajarea câtorva obiective: Piaţa Ovidiu, străzi, scări de acces, mobilier urban, canalizare, instalaţii electrice, spaţii verzi - taluze. Contractul a fost atribuit unei firme de casă, ABC Val, care era în asociere cu SCD Antrepriza Construcţii Montaj nr. 4 Bucureşti şi Compania Romprest Service SA.

Articolul integral poate fi citit pe adevarul.ro 

Sursa foto: adevarul.ro
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Dan 25 Aug, 2018 17:59 Spălare de bani trebuia asfaltat numai pe unde se circulă cu autoturismul restul pentru pietonal trebuia făcut cu dale dar nu se mai încasau atâtea fonduri europene și conturile personale rămâneau cam goale