#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Kustendje avea nu mai mult de 150 de locuitori
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:32 14 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Kustendje avea nu mai mult de 150 de locuitori

ro

28 May, 2018 00:00 1435 Marime text
„După alţi 16 ani, Rusia declară un nou război, la 28 Aprilie 1828. Rănile celui trecut sângerau încă, şi o nouă pacoste cade peste capetele locuitorilor dobrogeni. Pe deasupra mai era şi imigrarea Tătarilor, care umblau forfota, de colo până colo, ca să se stabilească şi să se deprindă cu lucrarea pământului. În viaţa lor de nomazi, dusă până acum în stepă, Tătarii se obişnuiseră cu creşterea vitelor.
 

 
Războiul acesta este descris amănunţit de Mareşalul de Moltke, după care împrumut. Ruşii concentrează, în faţa Isaccei, trei corpuri de armată. Cu ajutorul Cazacilor zaporojeni, de sub comanda Hatmanului Gladky (sunt cei veniţi din secolul trecut), Ruşii trec Dunărea la 8 lunie. Peste o lună (7 lulie) coloana generalului Rudiger (12 escadroane de huzari, 200 Cazaci şi 4 batalioane) se afla pe la Mangalia şi Constanţa. În faţa forţelor ruseşti, Seraschierul Husein-Paşa, se retrase către Bazargic.
 

«Kustendje - zice Mareşalul de Moltke - este aşezată pe un promontoriu al Mării Negre, aşa că oraşul e înconjurat de trei parţi de Mare şi de stânci abrupte, de 100 picioare înălţime, şi nu e accesibil decât pe la Nord.

Portul de şi puţin sigur, ca toate de pe coasta vestică a Mării Negre, are totuşi destulă importanţă pentru o armată, care ar opera contra Varnei. Acest port n’are decât 7 picioare de apa şi este în întregime expus vânturilor de Sud. N’are decât un număr de bastimente mai puţine, ca cele ce ar putea să manevreze în el; iar vasele de război nu se pot apropia fără pericol, până la bătaia tunurilor».

 

 Constanţa în 1840 avea 40 de case

 
«Oraşul ale cărui numai 40 de case sunt locuite azi (1840), număra în războiul din 1828 aproape 2000 suflete. Turcii îl închiseseră despre uscat, pe o lungime de 500 de paşi, cu trei bastioane, legate între ele prin mici curtine. Șanţul era căptuşit cu zid. De aci şanţul „valului lui Traian“ atingea Marea şi resturile lui formează un adăpost contra oraşului, care, pentru a nu fi dominat de terenul înconjurător, ar trebui să intre în sistemul fortificaţiunilor sale, cele trei movile aşezate la Nord».
 

Orăşelul turcesc, până la Tribunal. Oraşul roman, până la Miga

 
După război, prin 1840, când Mareşalul a vizitat Constanţa, populaţia ei era redusă la 40 case locuite. Șanţul care înconjura oraşul, exista. Resturi de coloane şi de pietre artistic lucrate zăceau răspândite; iar ruinele oraşului roman erau mai mari, de cât acele ale orăşelului turcesc. De sigur (adaog eu), pentru că oraşul în 1828 se întindea numai până la palatul poştei (n.a. - azi, Poşta veche, clădire în paragină, lângă Lupoaică); iar cel roman, până pe la Grand Hotel (n.a. - azi, magazinul Grand, la Miga) - după cum am arătat în cap. 1.
 
În Campania din 1828, ca ataşat militar francez, pe lângă persoana Țarului Nicolae I, era Hector de Bearn, care ni-a lăsat două schiţe, de cum se înfăţişa Constanţa pe atunci. Ele sunt de un interes netăgăduit, asupra trecutului oraşului nostru.
 
Încercam să reconstituim Constanţa, de acum 100 de ani, servindu-ne de gravurile lui Bearn şi de notele pe care ni le-a lăsat Mareşalul de Moltke, în cele două scrieri ale sale. Le vom complecta cu informaţiuni culese din spusele bătrânilor (Luiza Riga de 87 de ani venită după războiul Crimeii; era atunci da 13 ani şi Menelas Triandafil, născut în Constanţa la 1858).
 

Trei movile de apărare din timpul stăpânirii Turcilor.
Bulevardul Mamaia, parcul de la TNOB şi Piaţa Griviţei

 
Cele trei movile - despre care vorbeşte Moltke - au fost rase. Una din ele «Avretuk-Tepe» (n.a. - azi, intersecţia bulevardului Mamaia cu strada Mircea cel Bătrân) lângă cazărmile cavaleriei, pe la sanatoriul «Diaconeselor» ,de pe Bulevardul Regina Maria - a fost nivelată acum după război; iar cu pământul rezultat, s’a format parcul dela Mamaia. Celelalte două se aflau: una pe locul ocupat de fosta grădină «Belidie» (n.a. - azi, parcul de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“) (careul dintre străzile Carol şi Mircea. La liceul nou); iar a doua, cam prin piaţa Griviţa (n.a. - chiar Piaţa Griviţei de astăzi). După cum se vede, aceste trei movile erau aşezate in eşalon, pentru a forma puncte prielnice de observaţie de pază.
 
Oraşul era întărit de jur împrejur cu zid crenelat, aşa după cum se vede în gravurile lui Bearn. Coprindea partea peninsulară, legată de cea continentală prin istmul - mai îngust pe atunci din dreptul palatului primăriei (n.a. - azi, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Piaţa Ovidiu).
 
Întăririle spre uscat erau formate din trei bastioane, legate între ele prin curtine. Unul din bastioane era pe str. Mircea (pela biserica grecească); cel din centru pe la poştă (n.a. - Poşta veche de la Lupoaică); iar cel din stânga, între liceul vechiu (n.a. -Liceul „Mihai Eminescu“) şi Prefectură. Aci, pe strada Traian (la bifurcarea străzei Brătianu), se afla poarta ce se vede în gravură şi care a fost dărâmată mai acum vre-o 68 ani (în 1862). Cu materialul scos din ea, s’a clădit giamia de sus «Azizia», după numele Sultanului Abdul-Aziz .Tot aci se afla intrarea principală în cetate, peste un pod, care se ridica la trebuinţă. Întăririle au fost rase după 1828. Zidul era precedat de un şanţ, larg de 10 m la gură şi adânc de vre-o 5 m. Era căptuşit cu zid la escarpă şi contra-escarpă. El a fost astupat, cu timpul.

 
Kustendje avea nu mai mult de 150 de locuitori

 
La 1843 Kustendje era un biet sat de bordeie, ca nişte locuinţe de castori, cu o lume de femei şi copii in zdrenţe, nu mai mulţi de 150.“
 
#capitolul II. Stăpânirea turcească. Kustendje
#TOMI-CONSTANȚA monografie(1931)
#Autor M.IONESCU-DOBROGIANU
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Citeşte şi:
 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu


#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Ruşii dau foc oraşului Constanţa la 1809

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeHatmanul Mazepa se stabileşte în Dobrogea la 1709

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje „Vai de Constanţa noastră, năvălită de Ruşi”

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje „Dela Isaccea până la Bazargic, nu se vedeau decât case arse şi câmpii devastate”

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Unde erau cele trei cimitire în Constanţa secolului al XVIII-lea

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii