#scrieDobrogea Abdul Medgid - fondatorul orașului modern Medgidia (galerie foto)

A fost al XXXI-lea sultan al Imperiului Otoman (1839-1861). S-a născut la 23 aprilie 1823, la Beșiktaș, și a murit la numai 38 de ani, la 25 iunie 1861, la Istanbul. A întemeiat orașul Medgidia, pe Valea Kara-su, unde a colonizat tătarii din Crimeea, persecutați de autoritățile țariste, pentru o mai bună administrare a acestui teritoriu strategic.
 
A dus o politică externă activă, concretizată prin încheierea unor alianțe cu marile puteri occidentale, cum ar fi Marea Britanie și Franța, state care au fost aliate ale otomanilor împotriva Imperiului Țarist, în Războiul Crimeii (1853-1856). Aceste două state aveau interese pe piața comercială otomană și erau dornice ca Imperiul Otoman să reziste presiunilor tot mai mari ale Rusiei și Austriei. În cadrul Tratatului de Pace de la Paris din 1856, Imperiul Otoman a fost inclus în familia națiunilor europene.
 
Marile realizări ale lui Abdul Medgid sunt reformele (din perioada Tanzimatului) care aveau un profund caracter liberal și pe care le-a promovat. Aceste reforme ce fuseseră inițiate de tatăl său, Mahmud al II-lea, au deschis drumul modernizării Turciei.
 
Abdul Medgid a primit o educație aleasă, tipic europeană, devenind un vorbitor fluent al limbii franceze și un pasionat al muzicii și literaturii clasice. Susținător al curentului reformist inițiat de predecesorul său, s-a bucurat de susținerea unor consilieri progresiști precum marii viziri: Mustafa Reșit Pașa, Mehmet Emin Ali Pașa și Fuat Pașa.
A fost primul sultan care a organizat audiențe publice, pentru a lua la cunoștință, fără intermediar, de doleanțele supușilor săi. Mai mult, a călătorit prin tot Imperiul spre a vedea modul de aplicare a reformelor „Tanzimat“-ului. A călătorit și prin Dobrogea. Aici îi oferea marelui poet Alphonse de Lamartine, pentru exploatare, o carieră de piatră în nordul provinciei, deoarece acesta trecea printr-o perioadă grea din punct de vedere financiar. Drept mulțumire, poetul îi dedica o poezie sultanului, numită „Les Orientalis“. Cariera de piatră din Munții Măcinului va fi exploatată vreme de trei decenii, zona fiind numită ulterior de localnici, „Muntele francezului“. Piatra extrasă va fi folosită la construcția căii ferate, efectuată de englezi în 1860, care făcea legătura dintre Cernavodă și Constanța. Calea ferată trecea și prin Medgidia, orașul fondat de Abdul Medgid.
 
Cele mai importante reforme adoptate de Abdul Medgid au fost: introducerea primei bancnote otomane (1840), reorganizarea armatei (1843 - 1844), adoptarea drapelului și a imnului național otoman, reorganizarea sistemului financiar, a Codului civil, a Codului Penal, după modelul codurilor franceze napoleoniene (1844), înființarea așa-numitului Meclis-i Maarif-i Umumyie (1845), prototip al primului Parlament otoman (înființat în 1876); instituirea Consiliului instrucției publice (1846), înființarea primelor universități și academii moderne (1848), abolirea taxelor și impozitelor pentru cetățenii non-islamici, acceptarea în serviciul militar a unor astfel de cetățeni și interzicerea purtării turbanului în favoarea fesului (1856).
 
Printre construcțiile emblematice realizate în vremea sa, putem aminti Palatul Dolmabahçe și Podul Galata. A fost preocupat de artă, pictură și muzică, după moda vest-europeană, lucru care reiese și din vestimentația cu care apare pe diverse stampe de epocă.
 
Sultanul a fost căsătorit de 19 ori și a avut 43 de copii. A avut mai mulți fii, dintre care patru au urcat pe tron. Abdul Medgid moare la numai 38 de ani din cauza tuberculozei, boală de care suferise și tatăl său. Este succedat pe tronul sultanal de fratele său, Abdul Aziz, cel mai în vârstă supraviețuitor al familiei.
 
A fost sultanul care a inițiat reforme liberale, ce au modernizat statul. Măsurile adoptate au avut în vedere reformarea și liberalizarea economică, socială și politică a statului otoman închistat în cutume și tradiții medievale.
 
În privința legăturilor cu Dobrogea, acestea au fost active, provincia aflându-se în atenția sa. A semnat documentul prin care se puneau bazele unui oraș, după model otoman, pe Valea Kara-su. Documentul este datat la 2 septembrie 1856. Această dată reprezintă data oficială a întemeierii orașului modern. În onoarea sa, noul oraș îi va purta numele. Acest nume va dăinui în timp, cu toate că, la un moment dat, în perioada tumultuoasă din anii 1940-1944, dar și în perioada comunistă, au existat încercări de a-l schimba. Datorită contribuției sale, a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Medgidia, la 2 septembrie 2006. Îl putem considera principala personalitate a orașului pe care el însuși l-a creat. Numele său este purtat de oraș și de geamia mare din localitate, o adevărată capodoperă arhitecturală.
 
Pentru a avea o imagine asupra importanței faptelor sale, pe monumentul de la Silistra stă scris: „Padișahul veacului care a asigurat liniștea întregii lumi cu înțeleapta-i conducere. În amintirea vizitei sale s-a ridicat acest monument, care va rămâne până la sfârșitul lumii… spre veselia lumii întregi…“.
 
Despre Adrian Ilie 
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN.
Membru al Societăţii de Știinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie / Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV.
 
Citeşte şi:  

#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1947-2018 (II)