Info Sud-Est Supraveghere chinezească pe banii UE, la graniță cu războiul - Dobrogea, împânzită cu mii de camere video din China

În două dintre firmele producătoare de echipamente de supraveghere, acuzate de complicitate la exterminarea uigurilor și aflate pe lista neagră a SUA și a altor țări occidentale, statul chinez este acționar.

Mii de echipamente de supraveghere video aduse din China au împânzit Dobrogea, regiune vecină cu Ucraina și graniță a NATO și a Uniunii Europene, scrie Info Sud-Est.

Camerele video au fost cumpărate cu bani de la bugetul de stat sau cu bani europeni, prin PNRR, de la firme aflate pe lista neagră a SUA, Canadei sau Marii Britanii. 

În două dintre cele trei firme identificate de Info Sud-Est, Dahua și Hikvision, statul chinez este acționar. În a treia, Milesight, lipsește, dar și aceasta se supune legii privind informațiile naționale a Republicii Populare Chineze, adoptată în 2017.

Conform acestei legi, „orice organizație sau cetățean trebuie să sprijine, să asiste și să coopereze cu activitățile de informații naționale și să păstreze confidențialitatea acestora”.

Altfel spus, China poate obține orice fel de informație captată de echipamentele de supraveghere video care acoperă Dobrogea:

• Fie că vorbim de drumul care leagă Constanța de Bulgaria, și mai departe de Istanbul, și pe unde trec echipamente militare; 
• Fie că vorbim de comuna Mihail Kogălniceanu, unde se construiește viitorul ”orășel american” și există baza aeriană 57;
• Fie că vorbim de drumul care traversează județul Tulcea și pe unde trec ajutoarele pentru Ucraina sau cerealele venite din țara invadată de Rusia.

În fapt, o notă comună a serviciilor de informații occidentale, între care cel al SUA, Marii Britanii, Franței, Germaniei sau țărilor baltice, arăta în luna mai cum 1.000 de camere video din România, din preajma unităților militare și a trecerilor la nivel cu calea ferată, au fost ținta spionilor ruși. Serviciile de informații românești nu au luat parte la această notă.


În schimb, România a continuat să importe mii de astfel de camere video și să le monteze inclusiv în sate aproape abandonate. În total, aproape 400 de milioane de euro au fost alocați de statul român, doar prin PNRR, pentru sisteme inteligente de management local.

Caietele de sarcini întocmite de primării din Dobrogea erau copy-paste și prevedeau, spre exemplu, trafic rutier care necesita fluidizare sau semaforizare în sate în care reporterii au numărat două mașini în trei ore, în miezul unei zile de muncă. 

În majoritatea cazurilor documentate în teren de reporterii ISE, pe parcursul a mai multor luni, echipamentele video sunt produse de trei firme chinezești: Milesight, Hikvision și Dahua, ultimele două fiind în centrul mai multor scandaluri de securitate și controverse etice, cum ar fi monitorizarea ilegală a uigurilor, populația turcică pe care guvernul comunist chinez încearcă să o extermine. 

Bogdan Dragomir, reprezentantul firmei care a montat în Dobrogea cele mai multe echipamente de supraveghere chinezești cumpărate cu bani europeni, susține că primăriile cer astfel de camere, ieftine și multe. 

Dragomir recunoaște că SRI și IGPR recomandă camere Axis (suedeze) sau Bosch (germane), dar nici ghidul solicitantului, realizat de Ministerul Dezvoltării, instituția prin care au venit banii europeni, nici caietele de sarcini, întocmite de primării cu ajutorul firmelor de consultanță, nu interzic echipamentele chinezești: „Așa că vând ce mi se cere”. 

„Atâta timp cât un sistem nu este expus pe internet și este accesibil strict prin VPN, nu reprezintă o breșă și niciodată posibilitatea ca un actor statal precum China să poată accesa acele camere de supraveghere”, susține Dragomir, care adaugă:

„Primarii vor să aibă acces pe telefon, dar nu le dăm”, ne-a declarat reprezentantul companiei care a montat doar în Dobrogea peste două mii de astfel de echipamente video din China. 

Reprezentanții Ministerului Dezvoltării nu au oferit un punct de vedere până la publicarea articolului.

Camerele chinezești interzise de SUA și de Parlamentul European

Info Sud-Est a identificat în Dobrogea mii de camere de supraveghere produse de trei companii chinezești: Hikvision, Dahua și Milesight.

Hikvision are cele mai ieftine produse de pe piață, datorită subvențiilor de stat de la Beijing, care este acționar direct al companiei.

Experți internaționali spun că echipamentele video produse de companie sunt ușor de piratat și se află în centrul controverselor legate de monitorizarea uigurilor, comunitatea chineză musulmană pe care regimul de la Beijing este acuzat că vrea să o extermine.

De aceea, SUA și alte state occidentale au pus compania pe lista de sancțiuni.

În 2021, Parlamentul European a cerut dezinstalarea tuturor camerelor Hikvision de pe clădirile instituției, din cauza riscului perceput că astfel de echipamente ar putea sprijini supravegherea sau spionajul. 

În Danemarca, agenția de intelligence (PET) a recomandat guvernului să oprească instalarea și utilizarea sistemelor video Hikvision pe motiv de vulnerabilități cibernetice și obligațiile legale pe care guvernul chinez le poate impune companiilor sale. 

În compania Dahua, statul chinez este de asemenea acționar, iar firma este, la fel ca Hikvision, interzisă de SUA și acuzată de monitorizarea ilegală a uigurilor.  

Milesight nu se află în centrul atâtor controverse, dar a recunoscut episoade de vulnerabilități importante pe parte de securitate cibernetică și se supune aceleiași legi chinezești, care prevede obligativitatea furnizării de informații către conducerea comunistă de la Beijing.

„Un podeț nu ne-ar pune, că ne ia apa, dar măcar suntem monitorizați”. Satele pustii, dar pline de camere chinezești

Timp de mai multe luni am investigat subiectul camerelor video din Dobrogea, am vrut să înțelegem de ce au reprezentat o prioritate pentru primari și cum ne afectează faptul că ele sunt chinezești. 

Și, mai ales, de ce o comună cu câteva sute de locuitori are nevoie de 120 de camere video, la fel ca o comună cu 15.000 de locuitori.

Am mers în satul Altân Tepe, aflat în județul Tulcea, la 25 de minute cu mașina de poligonul de tragere cu muniție de război din Babadag. La Altân Tepe funcționa, în trecut, singura mină de cupru din Dobrogea. Satul aparține de comuna Stejaru și numără, astăzi, aproximativ 200 de locuitori.

Timp de două ore, pe strada principală din sat au trecut trei mașini, în timpul zilei, în mijlocul săptămânii. Ziua în amiaza mare, satul e practic pustiu, nu doar de mașini, ci și de oameni. 

Cu toate acestea, Primăria Stejaru a cumpărat 120 de camere video pentru cele trei sate ale sale: Altân Tepe (aprox. 200 de locuitori), Vasile Alecsandri (aprox. 400 locuitori) și Stejaru (restul până la 1200 locuitori). Investiția a costat aproximativ 200.000 de euro.

La 11 kilometri distanță, în localitatea Beidaud, cu aproximativ același număr de locuitori, primăria a decis să pună 151 de camere de supraveghere. Toate Hikvision.

Primarul susține că firma care a implementat proiectul a decis ce camere să pună în localitate. 

„Nici nu mă pricep foarte bine la electronică”, declară Mihai Culina în discuția cu reporterii Info Sud-Est.

De altfel, firma care a pus camerele în Beidaud, VHE Service SRL, este și cea care a făcut proiectul tehnic care a stat la baza licitației de implementare, câștigată chiar de ei.

Primarul din Beidaud ne-a spus că o să vorbească cu cei care fac licitațiile la primărie, „o fată care este încă la început”, și că revine cu răspunsuri. Nu a revenit până la publicarea articolului.

De asemenea, la numerele de telefon asociate companiei VHE Service, persoanele care au răspuns au închis apelul imediat după ce reporterul ISE s-a prezentat.

Mergem în Constanța

Un alt exemplu este localitatea Dumbrăveni din județul Constanța, unde mai trăiesc aproximativ 400 de oameni, conform ultimului recensământ. Comuna mai are un singur sat și este izolată la graniță cu Bulgaria. 

Oamenii de aici spun că, de fapt, nu sunt mai mulți de 200 care locuiesc efectiv în comună. 

Primăria a cumpărat tot 120 de camere video, deși mai avea alte 18 funcționale. Practic, în Dumbrăveni există o cameră video la 2-3 locuitori. 

Viceprimarul comunei, Gabriel Hănțăscu, spune că el se ocupă de monitorizare, în centrul cu patru televizoare amenajat în biroul său.

Deși proiectul prevedea ca primăria să angajeze un om specializat, cu studii superioare, nu a fost posibil, susține viceprimarul. „Eu deschid monitoarele o dată pe zi și văd dacă camerele funcționează, că sunt destule, nu poți să le acoperi”.

În Cerchezu, o localitate cu patru sate, dar cu puțin peste 1.000 de oameni în total, sunt tot atâtea camere, deși localitatea are drumuri de pământ și piatră. 

Locuitorii se plâng că infrastructura din comună nu îi apără de inundații, în schimb „sunt bine monitorizați”.

Primarul comunei spune că 120 de camere de supraveghere sunt totuși puține și estimează că mai trebuiau încă jumătate ca să acopere tot: „Am rezolvat câteva situații cu gunoaiele, cu mașinile care aduceau câini încă nu”, spune primarul.

Nici aici nu există un om angajat special care să se ocupe de monitorizare. „Doamna de la achiziții” merge din când în când și verifică dacă echipamentele de supraveghere funcționează. 

Am întrebat-o cum de caietul de sarcini pentru achiziția de camere de supraveghere este aproape identic cu alte documentații scoase la licitație de alte zeci de primării din Dobrogea și de ce au fost montate camere chinezești.

Susține că a colaborat cu o firmă de consultanță, pe care a găsit-o întrebând pe la alte primării.

Consultanța și firma care a montat mii de camere chinezești: “SRI recomandă Axis și Bosch, dar primarii asta vor, ne încadrăm în buget”

Klad Consulting este compania care a oferit consultanță la Cerchezu, Dumbrăveni și în alte comune din Dobrogea.

Reprezentanta firmei cu un singur angajat în 2024, Daniela Hărlăuanu, susține că primăriile sunt cele care au decis câte camere de supraveghere trebuie montate în comună.

„Da, caietele de sarcini seamănă pentru că dacă obiectul este același, camere de monitorizare, nu poate să difere, sunt aceleași”.

Hărlăuanu mai susține că documentațiile sunt făcute după un ghid al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP).

Întrebată de ce există același număr de camere de supraveghere și la o comună cu 15.000 de locuitori, și la una cu 400, unde documentațiile erau copy-paste inclusiv din punct de vedere al redactării, cu nevoi și specificații identice, reprezentanta companiei de consultanță a declarat: “Nici nu pot să vă contrazic, nici nu pot să vă aprob”.

Dab IT Outsourcing este o companie care, în perioada august 2023 – decembrie 2024 a câștigat peste 50 de licitații, exclusiv pe fonduri europene, în valoare de aproximativ 8 milioane de euro, toate pe digitalizare și preponderent pe camerele video de supraveghere stradală sau achiziții de echipamente în primării și școli.

În Dobrogea, compania a câștigat majoritatea licitațiilor unde Klad Consulting a făcut consultanță. Cele două firme s-au intersectat și în Prahova, dar reprezentanții lor spun că nu au nicio legătură.

„Ne-am intersectat de multe ori. Normal că îi știm, pentru că i-am găsit pe unde am ofertat noi, dar nu avem nicio legătură. Întâmplarea este ca ei să facă niște caiete de sarcini pe care noi să ne mulăm uneori, dar nu e o regulă”, susține Bogdan Dragomir, inginer sisteme de securitate și administrator DAB IT Outsourcing, firma care a montat peste două mii de camere chinezești Milesight în Dobrogea. 

„Pentru că un consultant de genul ăsta ia un caiet de sarcini o dată și îl vinde la toată lumea”, mai spune Dragomir.

Despre camerele chinezești instalate, reprezentantul companiei IT susține că asta cer primăriile și că ei trebuie să se încadreze în buget:

„Primăriile decid asta, pentru că ei își fac bugetele după Hikvision, Dahua, toate alea. Acum să fim serioși, că noi vrem să instalăm Axis și Bosch, da nu ai cum, pentru că ei nu au bugete pentru așa ceva. Primăriile au stabilit numărul de camere, probabil au vorbit toți între ei și noi i-am atacat pe zona aia”, mai susține Dragomir.

„Dar tehnic vorbind, între Axis (companie suedeză) și Milesight (companie chinezească), din punct de vedere tehnic nu e diferență, dar e vorba de securitate națională și de context, eu înțeleg. Din punctul nostru de vedere, atâta timp cât un sistem nu este expus pe internet și este accesibil strict prin VPN, nu reprezintă o breșă și niciodată posibilitatea ca un actor statal precum China să poată accesa acele camere de supraveghere. Din punct de vedere tehnic, fiecare cameră trece niște teste la vânzarea în Europa, care certifică că aceste camere nu pot fi accesate fără să le dai acces. E vorba de un sistem de cloud. Orice cameră din asta, dacă este un TP Link spre exemplu, pe care ți-o pui acasă, ăla merge prin cloudul TP Link și automat te vede chinezu ce faci, dacă vrea”, mai spune Dragomir.  

 

Totuși există primari, spune el, care vor să aibă imaginile pe telefon: „Și camerele astea de la Milesight, în teorie, ca și Hikvision și Dahua pot avea funcția asta de cloud. Dar funcția asta de cloud o activezi tu dacă vrei. Noi facem sisteme cu circuit închis. La primării, deși nouă ne cer primarii și prin Prahova, și Dâmbovița, și Buzău, ne cer acces, că ei vor să vadă de pe telefon, dar nu le-am dat niciodată, pentru că astea sunt niște reglementări pe care noi le avem la rândul nostru de la SRI și de la IGPR, în care nu se permite”.

„Noi am fost de curând la o chestie cu SRI-ul și, la fel, ei recomandă Axis sau Bosch. În realitate, fiecare primărie din asta lucrează cu câte un băiețel pe partea de supraveghere, câte o firmă mică locală, ăia întotdeauna propun primarilor ce pentru ei este ușor de livrat și instalat. Și automat ei se duc în zona de Hikvision și Dahua, pentru că astea sunt accesibile la mai toți furnizorii din România. Hikvision este cel mai ieftin, într-adevăr”, mai adaugă Dragomir, care crede că, în toată această poveste, Ministerul Dezvoltării este de vină.

„Vinovat aici este Ministerul Dezvoltării, din punctul meu de vedere. Pentru că nu trebuia să le aloce aceleași fonduri la toate UAT-urile din România. Trebuia să le aloce fonduri în funcție de numărul de locuitori și de realitatea din teren. Ăștia când au tras fonduri PNRR de peste tot, le-au dat la toți la fel. Când toți s-au pus politic la o masă și au zis, gata, toți aveți la fel, nu contează că tu ești o comună cu 10.000 de locuitori și tu cu 300, ceea ce e complet greșit”, mai susține Dragomir.

„Noi ne-am trezit că am ofertat ce au cerut ei și când ne-am dus în teren nu aveam stâlpi pe unde să tragem fibră optică. Ăia au făcut niște planuri, cum le-au făcut, au dat copy-paste, sau au apelat la un prieten, un văr, care știe el un pic, și ei au trasat pe Google Earth, efectiv au făcut linii, pe zone unde nu sunt stâlpi. E un haos total (…) Mie mi-e indiferent, eu îți vând ce-mi ceri. Și dacă nici nu am oportunitatea să îți corectez ce îmi ceri, să fii sănătos. Problema este că sistemele astea de supraveghere ajung să nu fie folosite, asta este marea problemă”.

„Dar e grav, pentru că nu s-a pus nicio regulă”, conchide administratorul companiei care a montat mii de camere chinezești.