Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:00 11 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Limbajele puterii la Marea Neagră, în lectura unor experți de top, la Constanța

ro

01 Jul, 2020 00:00 1130 Marime text

Desfășurată ieri, la Constanța, la inițiativa Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (președinte dr. Dorin Popescu), în parteneriat cu Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană / ICDE (filialele București, România – președinte prof. univ. dr. Radu Carp și Constanța) și Institutul pentru Politică Mondială, Kiev, Ucraina (director Evghen Mahda), Masa rotundă internațională “De la cyber la fake. Limbajele hibride ale puterii la Marea Neagră” a reunit 16 experți de top din 6 țări –– Belarus, Georgia, Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Experții participanți au dezbătut timp de aproape patru ore teme extrem de importante pentru securitatea regiunii extinse a Mării Negre – amenințările și riscurile hibride la adresa acesteia, competiția pentru hegemonie la Marea Neagră, limbajele puterii exprimate în regiune de către actorii statali și non-statali, coliziunile dintre aceste limbaje, scenariile de degradare rapidă a situației de securitate, șansele coeziunii care ar putea împiedica această degradare etc.
În principiu, marea majoritate a experților a apreciat că un risc semnificativ la adresa securității regionale îl reprezintă tendința consolidată a Federației Ruse de a recupera, adesea prin inițiative politice care ignoră sistemul de drept internațional, avansul strategic pierdut în regiune odată cu destrămarea URSS și cu extinderea spre est a UE și NATO. În absența experților ruși (invitați de către organizatori), experții reuniți online la inițiativa Asociației Casei Mării Negre au analizat pe larg acele tipuri de limbaje (acțiuni) politice cu efect devastator asupra liniștii regiunii. Au fost trecute în revistă “noile limbaje de putere” care se exprimă la nivel regional, precum atacurile cyber produse împotriva infrastructurilor critice din țările regiunii, recrudescența revizionismului istoric, care se produce în mod insistent în ultima perioadă (opiniile analiștilor prezenți sugerează că Moscova ar recurge la acest tip de revizionism pentru a-și consolida influența în mediile comunităților rusești din țările regiunii), campaniile de dezinformare și război informațional bazate pe fake-news-uri și troli, exerciții navale de amploare, discreditarea Vestului – prioritar în țările aflate încă în echilibru sau expectativă geopolitică, continuarea șantajului energetic, consolidarea arhitecturii militare în bazinul Mării Negre (prioritar în Crimeea etc). De altfel, evaluări similare celor discutate la dezbaterea de la Constanța au stat și la baza actualului proiect al Strategiei Naționale pentru Apărarea Țării în perioada 2020-2024, care a provocat numeroase reacții la Moscova; acest proiect va fi discutat în perioada următoare în plenul Parlamentului României.
În esență, dezbaterea de la Constanța a experților a reprezentat un autentic tur de forță academic și științific, cu multe prezentări atractive, cu viziuni geopolitice complementare și idei valoroase, cu propuneri și recomandări utile privind consolidarea cooperărilor și coeziunilor în regiune. Potrivit organizatorilor, cu această ocazie “au fost trecute în revistă principalele amenințări la adresa securității regionale, limbajele puterii în regiunea extinsă a Mării Negre, coliziunile acestora, scenariile de degradare accelerată a liniștii geopolitice din regiune etc. Calitatea experților participanți (experți de top în țările lor, de notorietate și impact regional), valoarea intrinsecă a temelor prezentate, pragmatismul propunerilor și recomandărilor, substanța dezbaterii tematice etc. au contribuit maximal la succesul acestui eveniment” (Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre).
Unii dintre experți s-au focalizat asupra naturii limbajelor utilizate de Moscova asupra celorlalte țări din regiune pentru recâștigarea supremației strategice în regiune: Tengiz Pkhaladze, expert din Georgia (profesor asociat, șeful Programului de Științe Politice, Institutul Georgian de Afaceri Publice, Tbilisi, Georgia, fost consilier prezidențial), a prezentat instrumentele și tehnologiile hibride utilizate de Rusia împotriva Georgiei (cu accent pe dezinformare și tehnologii “soft power”); Zmicier Mickiewicz, expert din Belarus (Belarus Security Blog, Minsk), a identificat și prezentat succint principalele narative ale propagandei rusești în Europa de Est; analistul georgian Gela Vasadze (director de Programe Regionale în cadrul Centrului Georgian de Analiză Strategică, Tbilisi, Georgia) a evidențiat noile amenințări la adresa securității Georgiei generate de epidemia Covid-19; Laura Zgibarța, expert din Republica Moldova (Asociația pentru Politică Externă, Chișinău) a evidențiat limbajele politico-diplomatice prin care Rusia se exprimă hegemonic în Republica Moldova; în fine, expertul ucrainean Evghen Mahda, unul dintre cei mai reputați experți din regiune în domeniul amenințărilor hibride (directorul executiv al Institutului pentru Politici Globale, Kiev, Ucraina), a decodificat “limbajul delegitimării” utilizat de Federația Rusă împotriva Ucrainei prioritar prin agresiuni verbale sistemice, exprimate la nivel politico-diplomatic și în spațiul public.
Alți experți și-au focalizat analiza pe evaluarea situației-cadru de securitate din regiune, propunând soluții, initiative și formate de coeziune – Leonela Leca (Centrul de Studii Globale, Sibiu, România) a propus consolidarea cooperării regionale în îmbunătățirea rezilienței cyber), Radu Carp (prof. univ. dr., Universitatea București, președintele filialei București a Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană / ICDE, București, România) a insistat asupra necesității creșterii rolului societății civile în promovarea inițiativelor de colaborare la Marea Neagră, Natalia Stercul (Director de program, Asociația pentru Politică Externă, Republica Moldova) a pledat pentru o abordare comprehentivă pentru contracararea amenințărilor hibride etc.
Au existat și analize tematice de nișă, punctuale, care au explicitat teme mai puțin circulate public, inclusiv în mediile analitice: experții din Cernăuți (Natalia Nechaeva-Yuriychuk, conf. univ. dr., Catedra de Științe Politice și Administrație Publică, Universitatea Națională "Iurii Fedkovici", Cernăuți, Ucraina și Serghei Hakman, conf. univ. dr., director adjunct al Centrului regional Cernăuți pentru formare continuă și perfecționare a calificării funcționarilor publici, vice-președinte al Fondului de caritate ”Resurse și Inițiative Publice”, Cernăuți, Ucraina) au  evaluat impactul negativ al stereotipurilor istorice, politice și etnonaționale în realizarea unor coeziuni între statele din regiune care optează pentru dezvoltări democratice ale țărilor lor; experții din Turcia (Muzaffer Şenel și Bekir Turan, Centrul de Studii Moderne Turcice, Universitatea Șehir, Istanbul) au estimat impactul noii apropieri turco-ruse asupra regiunii extinse a Mării Negre, Marian Zidaru (conf. univ. dr., Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House) a analizat echilibrul actual de putere și hegemonia în regiune din perspectiva eforturilor de modernizare a forțelor armate ale statelor riverane; Marin Gherman (Institutul de Studii Politice și Capital Social, președintele Centrului Media BucPress Cernăuți, Ucraina) a analizat funcționarea trilateralei Ucraina - România - Republica Moldova - în fața „vijeliei geopolitice” provocată de limbaje hibride etc., iar Andrei Kamenșikov, coordonatorul Rețelei Regionale Est-Europene a Parteneriatului Global pentru Prevenirea Conflictelor Armate / GPPAC, a prezentat sistenic obiectivele pacificatoare civile și principalele greutăți care stau în fața activității civice de prevenire și menținere a păcii.
Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House, a apreciat că forma de organizare a limbajelor hibride ale puterii la Marea Neagră seamănă cu o matrioșcă; potrivit acestuia, metafora Matrioșcăi descrie funcțional arhitectura geopolitică actuală de la Marea Neagră din trei motive (matrioșca este ingenuă și poate păcăli fără efort; își poate ascunde în mod natural următoarea mutare și are capacitatea de a spune o poveste). Potrivit acestuia, în  regiunea Mării Negre, cea mai complicată arhitectură a limbajelor puterii o realizează Rusia, care a devenit o adevărată matrioșkă geopolitică, aptă să se exprime simultan cu cinci limbaje: limbajul triumfalist (de consum interior), limbajul apartenenței (destinat lumii ruse din țările foste comuniste), limbajul ademenirii (destinat țărilor rebele care au decis să părăsească imperiul sovietic),  limbajul fricii și terorii (destinat țărilor libere din jurul Imperiului) și limbajul absolutist (destinat competitorilor, actorilor globali, marilor puteri). 
La finalul acestei dezbateri, rară și prețioasă pentru Constanța și Dobrogea, s-ar impune câteva concluzii: situația de securitate din regiunea Mării Negre rămâne extrem de volatilă și impredictibilă; regiunea pare a fi din nou sub cod roșu geopolitic; competiția pentru hegemonie în regiune poate genera scenarii rapide de degradare a liniștii și securității; este nevoie de creșterea prezenței UE și NATO în regiune, precum și de consolidarea coeziunii acțiunii occidentale în regiune; vocea și interesele țărilor riverane trebuie luate în considerare în mod sistemic pentru configurarea unor “formate” de coeziune în regiune; importanța geopolitică a Constanței și a Dobrogei este în creștere exponențială.
Din această perspectivă, este salutar că Asociația Casa Mării Negre (care a câștigat deja o notorietate considerabilă în mediile de analiză politică din țările regiunii extinse a Mării Negre) perseverează în a organiza, la Constanța, evenimente academice și analitice de înalt nivel, care confirmă totodată, implicit, și existența unei resurse umane locale de calitate în domeniul reflecției geopolitice, care poate multiplica și consolida capacitatea de exprimare geopolitică a potențialului orașului Constanța și a regiunii Dobrogea.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii