Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:07 16 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Instituții Municipium roman (galerie foto)

ro

12 Sep, 2019 00:00 591 Marime text
Municipium era al doilea rang în ierarhia administrativă a orașelor romane după colonia. În Dobrogea romană au existat patru municipii: Durostorum, Troesmis, Noviodunum și Tropaeum Traiani. Termenul latin municipium provine din cuvintele mumera/datorie sau privilegiu și capere/ a lua.
 
Primul oraș care a primit acest titlu care stabilea raporturile cu Roma a fost localitatea italică Tusculum în 381 î. H. Locuitorii din teritoriul rural al unui muncipium aveau statut de incolae, adică se bucurau parțial de drepturile celor cu statut de municeps.
Cele patru orașe romane din Dobrogea care au primit rangul de municipium în sec. II au fost: Durostorum/Silistra (Cadrilater/Bulgaria), Troesmis/Turcoaia Noviodunum/Isaccea și Tropaeum Traiani/Adamclisi.
 

 
Această dezvoltare urbană a Dobrogei în cadrul provinciei Moesia Inferior a fost posibilă datorită pax romana, epoca de apogeu a Imperiului Roman în timpul dinastiei Antoninilor (96-180). Cele două așezări civile dezvoltate lângă castrul Legio V Macedonica de la Troesmis se unesc după anul 167 și orașul primește rangul de municipium de la împăratul Marcus Aurelius (161-180). Un ordo municipii Troemsmensium/senat alegea magistrații: duumviri quiquinales, duumviri, questores, aediles. Aici sunt menționați și demnitari religioși: flamen pontifici, augures, augustales și un sacerdos provinciae/preot al provinciei, care oficiau în primul rând cultul imperial. Importanța localității era subliniată de existența unui concilium provinciae/consiliu provincial.
 
Durostorum, dezvoltat în jurul castrului Legio XI Claudia, a primit mai întâi titlul Canabae Aeliae de la împăratul Hadrianus (117-138). Rangul municipal l-a primit tot în timpul lui Marcus Aurelius: municipium Aurelius Durostorum.
O inscripție din Tropaeum Traiani prezintă organizarea administrativă a orașului: „ordo splendidissima municipii Tropaei per duumveros, aediles, quaestores”/ „prea strălucitul senat al municipiului Tropaeum prin duumviri, edili, cvestori”.
 
Ion Barnea (1913-2004/ Institutul de Arheologie „V. Pârvan” București) era de părere  o comunitate de cives romani/cetățeni romani apăruse în timpul împăratului Traianus (98-117) în apropierea monumentului ridicat pe locul victoriei din primul război dacic (101-102) și avea probabil statut de vicus/sat.
Apoi, Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța/Universitatea „Ovidius” Constanța) a susținut (1998) că același Marcus Aurelius a acordat anterior anului 170 statutul municipal așezării de la Tropaeum Traiani, care nu era reședința unei legiuni.
 
Ulterior, pe baza expresiei „Traianenses Tropaenses” dintr-o inscripție, arheologul Alexandru Barnea (1944-/I. A. „V. Pârvan” B./Universitatea București), participant la săpăturile de la Adamclisi din 1968, și teologul filologul Emilian Popescu (1929-/) au considerat, în 2006 și, respectiv, 2013, că localitatea avea rang municipal încă din timpul lui Traian: municipium Traianum Tropaeum sau municipium Ulpium Traianum Tropaeum.
 
O inscripție latină descoperită în 1985 la Dinogeția/Garvăn, în apropiere de Noviodunum,  și aflată la I. A. „V. P.” B. menționează existența unui quaestor al municipiului Noviodunum. Izvorul epigrafic a fost datat la sfârșitul sec. II sau începutul sec. III., în timpul împăraților Septimius Severus (193-211) sau Caracalla (211-217). Noviodunum era baza principală a Classis Flavia Moesica/Flota Dunării de Jos.

Bibliografie cronologică
 
ERNST SCHONBAUER, Municipium. Worterklarung und rechtliche Bedeutung, Anzeiger Wien, 1924, p. 541-563.
FRANK ABBOT & ALLAN JOHNSON, Municipal administration in the Roman Empire, London, 1926.
ERNST SCHONBAUER, Municipiae und coloniae in der Prinzipatzeit, Anzeiger Wien, 1954, p. 13-49.
EMILIAN POPESCU, Epigraphische Beitrage zur Geschichte der Stadt Tropaeum Traiani, „Studii Clasice”, VI, 1964, p. 192-196.
FRANCESCO DE MARTINO, Storia della constituzione romana, vol. IV/2, Napoli, 1965.
RADU VULPE & ION BARNEA, Din istoria Dobrogei (II). Romanii la Dunărea de Jos, Ed. Academiei RSR, București, 1968, p. 166-174.
MIHAIL MACREA, Viața în Dacia romană, Ed. științifică, București, 1969, p. 121-149.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 416-417 (municipiu/Emilia DORUȚIU-BOILĂ)
ALEXANDRU BARNEA, Muncipium Noviodunum, „Peuce”, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, serie veche, X, 1991, p. 81-84.
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 93, 100, 108. (cap. VII. Dobrogea sub dominație romană/A. R.)
ADRIANA PANAITE, Tropaeum Traiani from civitas the municipium, a hypothesis,  A. PANAITE & ROMEO CÎRJAN & CAROL CĂPIȚĂ, „Moesica et Christiana: studies in honor of professor Alexandru Barnea”, Ed. Istros, Muzeul Brăila, 2016, p. 163-172.
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Instituții Classis Flavia Moesica / Flota romană de la Dunăre (galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii