Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:05 24 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Geografie - Locuri Via/drumul roman (galerie foto)

ro

03 Oct, 2019 00:00 4219 Marime text

În limba latină cuvântul via înseamnă drum pavat, adică drum construit.
Necesitatea construirii drumurilor a apărut pe măsura expansiunii statului roman, servind unor scopuri militare și economice.


Existau 4 categorii de drumuri: viae publicae, drumuri situate pe domeniul public; viae privatae, drumuri aflate pe domenii private; viae militarae, drumuri strategice; viae semitae, drumuri secundare.
Dobrogea a fost cucerită de romani în urma expediției lui M. Licinius Crassus din 29-28 î. H. și a fost inclusă în provincia Moesia în timpul domniei lui Vespasianus (69-79), ulterior Moesia Inferior prin divizarea din 86. Împăratul Traianus (98-117) a fost cel care definitivat organizarea militară a provinciei, în urma căreia regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră a beneficiat de pax romana în perioada dinastiilor Antoninilor (96-192) și Severilor (193-235).


Drumurile romane din Dobrogea au fost stabilite în urma cercetărilor de la începutul sec. XX ale academicianului Vasile Pârvan (1882-1927), fondatorul școlii de arheologie românești.
În Dobrogea, cel mai vechi drum lega castrele de pe Limes Scythicus frontiera fortificată de pe Dunăre. Această cale de comunicație strategică începea la Durostorum/Silistra (Cadrilater/Bulgaria) și trecea pe la Sacidava, Altinum/Oltina, Flaviana, Axiopolis/Cernavoda, Capidava, Cius, Beroe/Ostrov (Tulcea), Troesmis/Turcoaia, Arrubium/Măcin, Noviodunum/Isaccea, Aegyssus/TulceaSalsovia/Mahmudia  și Halmyris/Murighiol până la țărmul lacului Razelm.

De la Halmyris începea, spre S, pe litoralul Pontus Euxin/Marea Neagră, un alt drum care trecea prin polis-urile Histria/Istria, Tomis/Constanța, Callatis/Mangalia, Dionysopolis/Balcic  (Cadrilater/Bulgaria), Odessos/Varna (Bulgaria), Messembria/Neseber (Bulgaria), Apollonia/Sozopol (Bulgaria) și se termina la Byzantion/Constantinopol/Istanbul.

Un alt drum important trecea prin axa centrală S-N a Dobrogei, începând de la Marcianopolis/Devnea (Bulgaria) și trecând prin Tropaeum Traiani/Adamclisi, Ulmetum/Pantelimonul de Jos și Ibida/Slava Rusă. Din nodul de comunicații Ibida drumurile se ramificau către Troesmis, Aegyssus și Troesmis.

Viae semitae uneau coloniile grecești cu localitățile de pe malul Dunării. Una din aceste artere unea Tomis de Durostorum prin Tropaeum Traiani. O altă rută lega Callatis de Tropaeum Traiani.
Drumurile romane erau marcate cu stâlpi miliari/o mie de pași, borne care arătau distanțele și datele de construcție sau reparație. Au fost descoperiți astfel de stâlpi datând din 118, din vremea împăratului Hadrianus, și 159, din timpul lui Antoninus Pius, la vicus Quintionis/Sinoe.


Reparațiile drumurilor indică permanenta preocupare a autorităților locale și centrale romane pentru căile de comunicație. În sec. III, un astfel de guvernator provincial a fost Tullius Menophilus, iar dintre împărați P. Licinus Egnatius Gallienus (253-268). Intersecțiile drumurilor principale erau dotate cu statio/stație de poștă și mansio/han, unele fiind atestate și în Dobrogea.
Căile de comunicații erau păzite de subunități comandate de un subofițer numit benefeciarius. În izvoare epigrafice descoperite la Țiganca/Tulcea sunt atestați astfel de subofițeri: Q. Valerius Antimianus și Flavius Antonius Romanus din Legio XIII Gemina în anul 218. De asemenea, în vicus V.../Râmnicul de Jos (axul central) este menționat Aelius Ingeniuus din Legio XI Claudia.

O inscripție din Tomis, datând din 170, era dedicată de guvernatorul Catonius Vindex zeului Apollo Agyeus, protectorul drumurilor.

Bibliografie cronologică

RADU VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucharest, 1938, p. 168.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 87, 382, 550, 611-613 (beneficiarius/D. P.; mansio/D. P.; statio/D. P.; via/Cristian VLĂDESCU)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., edit. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 91, 95, 98, 111, 116, 117, 118. (VII. Dobrogea sub dominația romană)

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Instituții Cultul imperial roman (galerie foto)
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii