Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:40 23 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (V) - galerie foto

ro

28 Feb, 2018 00:00 978 Marime text
„Scurtă istorie a poporului roman“. În cartea „Scurtă istorie a poporului roman“, scriitorul antic Rufius Festus menţionează, printre altele, şi Cetatea Callatis: „Traian i-a învins pe dacii lui Decebal şi a transformat în provincie romană teritoriul Daciei de dincolo de Dunăre; acesta are de jur împrejur un milion de paşi; dar în timpul împăratului Gallienus ea a fost pierdută, iar Aurelian, după ce i-a mutat de acolo pe romani, a creat două Dacii în regiunea Moesiei şi a Dardaniei. (...) Cei mai sălbatici dintre toate neamurile au fost tracii. Adesea, armata romană a fost măcelărită de către aceştia. Marcus Didius i-a respins pe când rătăceau, Marcus Drusus i-a înfrânt între propriile lor hotare, iar Minucius a făcut prăpăd pe gheaţa râului Hebru. Cei care locuiau în munţii Rhodope au fost învinşi de proconsulul Appius Claudius... Marcus Lucullus cel dintâi s-a luptat cu besii în Tracia. A învins chiar şi capitala întregului neam, Tracia, iar pe locuitorii din munţii Haemus i-a supus. A ocupat oraşele aşezate de-a lungul Pontului: Apollonia, Callatis, Parthenopolis, Tomis, Histria; ajungând la Dunăre, le-a arătat sciţilor armatele romane. În felul acesta, stăpânirea romană a dobândit cele şase provincii ale Traciei, şi anume: Tracia, Haeminontus, Moesia Inferioară, Sciţia, Rhodope şi Europa, în care a fost înălţată cea de-a doua capitală a lumii romane“.
 
Rufius Festus a fost un magister memoriae care i-a succedat lui Eutropius. În jurul anului 372, la îndemnul împăratului Valens, a realizat un rezumat al istoriei romane inspirându-se din lucrările altor scriitori antici, printre care: Titus Livius, Eutropius şi Florus.
 
„Populaţia din Tracia şi oraşele mai de seamă“, din lucrarea „Istoria romană în 31 de cărţi“
 
În „Istoria romană în 31 de cărţi“, în volumul „Populaţia din Tracia şi oraşele mai de seamă“, Ammianus Marcellinus precizează că oraşul Callatis este unul dintre oraşele de seamă din Scythia Minor: „După aceştia a venit generalul Lucullus, care s-a războit cel dintâi cu neamul neînduplecat al besilor şi a răpus în aceeaşi luptă şi pe haemimontani, care i s-au împotrivit cu înverşunare. Sub ameninţarea lui, toate provinciile tracice au trecut în stăpânirea strămoşilor noştri şi în chipul acesta, după mai multe încăierări cu sfârşit îndoielnic, au fost adăugate statului roman şase provincii.
 
Între ele, cea din capăt, învecinată cu ilyrii, poartă numele special de Tracia şi are drept podoabe cetăţi măreţe ca Filippopolis, vechea Eumolpias şi Beroea. După aceasta, Haemimontul are Adrianopolis, care se numea altădată Uscudama, şi Anchialos, cetăţi mari. Apoi Moesia, unde se află Marcianopolis, poreclit astfel după numele surorii împăratului Traian, apoi Durostorus, Nicopolis şi Odessus, iar în dreptul lor este Scythia, în care oraşele mai de seamă sunt, între altele, Dionysopolis, Tomi şi Callatis...“
 
Ammianus Marcellinus a fost ofiţer în armata romană. S-a născut în anul 330, în Antiohia, şi a decedat în anul 400, la Roma. A scris 31 de cărţi în care a prezentat evenimentele istorice desfăşurate în perioada anilor 96 - 378. Dintre acestea s-au păstrat doar cărţile XIV - XXXI, ce acoperă perioada cuprinsă între anii 353 - 378.

„Ghid de călătorie“ 

În cartea intitulată „Ghid de călătorie“, Hierocles face referire şi la Cetatea Callatis: „Constantinopol. Toate provinciile şi oraşele aflate sub administraţia Împăratului romanilor din Constantinopol sunt 64 de provincii şi 935 de oraşe, după cum apar rânduite de mai jos... Moesia secunda. Provincia Moesia, sub un guvernator, şapte oraşe: Marcianopolis, Odessos, Durostorum, Nicopolis, Novae, Appiaria, Abrittos; Scythia. Provincia Scythia, sub un guvernator, 15 oraşe: Tomis, Dionysopolis, Akrai, Callatis, Istros, Constantiana, Zeldepa, Tropaeum, Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis, Noviodunum, Aegissos, Halmyris; Dacia mediterranea. Provincia Dacia interioară sub un consular, cinci oraşe: Sardica, Pautalia, Germae, Naissus, Remesiana; Dacia Ripensis. Provincia... sub un consular, cinci oraşe: Ratiaria, Bononia, Aquae, Castra Martis, Oescus“.
 
Hierocles a scris „Ghid de călătorie“ între anii 527 şi 528, lucrare ce reprezintă un indice istorico-geografic al provinciilor şi oraşelor din Imperiul Roman de Răsărit. Lucrarea sa a fost folosită ulterior de Constantin Porfirogenetul, care îl va numi pe Hierocles cu termenul de gramaticul.

„Faptele romanilor“ 

În „Faptele romanilor“, scriitorul antic Iordanes prezintă luptele dintre romani şi geto-daci, unde aminteşte şi de cucerirea Cetăţii Callatis: „După aceasta, pe dacii din ţinuturile de dincolo de Dunăre, care au o întindere de un milion de paşi, Traian i-a prefăcut în provincie, în timpul domniei sale, după ce regele lor, Decebal, a fost omorât. Gallienus însă le-a pierdut în timpul domniei sale, iar împăratul Aurelian, rechemând de acolo legiunile, le-a aşezat în Moesia şi acolo, într-o parte a acesteia, a întemeiat Dacia Mediterranea şi Dacia Ripensis, la care a adăugat Dardania. Toată Illyria însă, care fusese supusă pe regiuni în mod separat, a fost unită într-un singur organism, care are în interiorul său optsprezece provincii, şi anume: două Noricum, două Panonii, Valeria, Suavia, Dalmatia, Moesia Superioară, Dardania, două Dacii, Macedonia, Thessalia, Achaia, două Epyrus, Praevales; împreună optsprezece. (...) Marcus Lucullus, cucerind de asemenea şi cetăţile care erau aşezate pe ţărmul Pontului, adică Appolonia, Callatis, Parthenopolis, Tomis, Istros şi supunând toate regiunile până la Dunăre, a arătat sciţilor vitejia romanilor“.
 
Iordanes, originar din Moesia, a fost un got romanizat care a scris lucrarea „Cronică universală“ („De summa temporum vel origine actibusque gentis Romanorum“), având la bază lucrările scriitorilor: Eusebius-Hieronymus, Florus, Rufius Festus şi Marcellinus Comes. De asemenea, a mai scris şi o „Istorie a goţilor“ („De origine actibuque Getarum“) având ca material informativ opera lui Cassiodorus.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc   

Dr. Sorin Marcel COLESNIUC, cercetător ştiinţific, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a primit titlul de DOCTOR în istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în ştiinţe politice la SNSPA Bucureşti, specializarea „Securitate şi Diplomaţie”. A fost directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia în perioada 2009 - 2013, apoi şeful Muzeului „Callatis” (din cadrul Complexului Cultural Mangalia) în perioada 2013 - 2017. A iniţiat şi coordonat sute de proiecte culturale şi a participat la numeroase conferinţe, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, naţionale şi internaţionale. Pentru activitatea ştiinţifică şi culturală a primit numeroase premii, diplome şi distincţii. A publicat opt cărţi ca autor sau coautor şi coordonator ştiinţific, peste 70 de studii în reviste ştiinţifice de specialitate şi peste 400 de articole în reviste de cultură şi ziare, prin care a popularizat istoria locală şi naţională. Cea mai importantă realizare a sa, în plan profesional, o reprezintă recuperarea de la Moscova, în anul 2011, a singurului papirus antic descoperit pe teritoriul României. Papirusul fusese trimis la Moscova pentru conservare şi, timp de jumătate de secol, toţi oamenii de ştiinţă din România l-au considerat ca fiind pierdut.

Citeşte şi:

 
Colaborare ZIUA de Constanţa
Sorin Marcel Colesniuc propune o nouă serie de articole pentru pasionaţii de istorie


Interviu online cu cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Tema este - „Ce a însemnat Primul Război Mondial pentru Dobrogea“
 
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (I)

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (II)
 
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (III)

​Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (IV)

Ti-a placut articolul?

Comentarii