Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:23 17 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (III) - galerie foto

ro

14 Feb, 2018 00:00 1782 Marime text

În acest articol voi prezenta următoarele izvoare antice scrise: „Istoria Naturală“, „O istorie a cetăţii Heracleia din Pont“, „Îndreptar Geografic“ - „Aşezarea Moesiei Inferioare (Harta a IX-a a Europei)“, „Istoria romană“ - „Iliria“, „Expediţia lui Alexandru cel Mare“ şi „Descrierea călătoriei în jurul Pontului Euxin“.

„Istoria Naturală“ 

În „Istoria Naturală“, scrisă de Pliniu cel Bătrân, este menţionată, printre altele, şi cetatea Callatis: „Căci, de cealaltă parte, Tracia începe de la malul Pontului, unde se varsă fluviul Istru, şi are în acea parte cetăţile cele mai frumoase, ca Histropolis, colonie a milesienilor, Tomis, Callatis, numită înainte Cerbatis, şi Heraclea. A avut şi cetatea Bizone, înghiţită de un cutremur de pământ; acum are cetatea Dionysopolis, numită mai-nainte Crunin; pe lângă ea curge râul Zyras. Tot ţinutul acela l-au stăpânit sciţii porecliţi plugari“.
 
Heraclea nu a fost identificată până în prezent. Este posibil ca ea să fi fost o colonie a Heracleei Pontice. Pliniu cel Bătrân s-a născut în anul 23 p.Chr., în zona Italiei de Nord, dar s-a mutat la Roma încă din anii tinereţii. A murit în anul 79, când a erupt Vezuviul, pe când se afla la comanda flotei de la Misenum. A scris numeroase lucrări literare şi ştiinţifice, dintre care s-a păstrat în întregime doar „Istoria Naturală“, alcătuită din 37 de cărţi, dedicată împăratului Titus.
 
Pliniu cel Bătrân continuă în cartea „Istoria Naturală“: „M. Varro măsoară în felul următor: de la intrarea în port până la Apollonia, o sută optzeci şi şapte de mii cinci sute de paşi; tot atâta până la Callatis; până la gura Istrului o sută douăzeci şi cinci de mii; până la Boristene două sute cincizeci de mii; până la Chersones, oraşul heracleoţilor, trei sute şaptezeci şi cinci de mii de paşi; până la Panticapaeum, pe care unii îl numesc Bospor, oraşul cel mai îndepărtat pe coasta Europei, două sute douăsprezece mii cinci sute; la un loc face un milion trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute“.
 
Şi ultimele informaţii despre cetatea Callatis, păstrate din lucrarea lui Pliniu cel Bătrân, sunt următoarele: „Numeroase sunt segmentele pe care romanii le numesc cercuri, iar grecii paralele... Paralela a şaptea începe de la celălalt ţărm al Mării Caspice, cuprinde Callatis, Bosporul, Boristene, Tomis, Tracia posterioară, pe tribali, restul Iliriei, Marea Adriatică, Aquileia...“.

O istorie a cetăţii Heracleia din Pont 

Memnon a trăit în prima jumătate a secolului al II-lea p.Chr. şi a scris o istorie a cetăţii Heracleia din Pont, alcătuită din 14 cărţi, din care s-au păstrat doar câteva fragmente. În primele opt cărţi a descris evenimentele de până în anul 364 a.Chr., iar în următoarele şase cărţi a prezentat istoria oraşului până în secolul I a.Chr. Referitor la perioada în care cetatea Callatis se afla sub stăpânirea macedoneană, Memnon îl aminteşte pe Clearh, conducătorul cetăţii Heracleia, care a participat la campania lui Lisimah împotriva geţilor, ambii fiind luaţi prizonieri. Din fericire pentru amândoi, după eliberarea lui Lisimah a fost eliberat şi Clearh.
 
„Nu mult după aceea, a izbucnit un război, pe care-l porniseră bizantinii împotriva callatienilor - aceştia erau colonişti ai heracleoţilor - şi (totodată) împotriva istrienilor, pentru emporiul de la Tomis, care se afla în vecinătatea callatienilor. Aceştia se gândeau să facă acolo un monopol al lor. Şi unii, şi alţii trimiseseră soli heracleoţilor, ca să le vină în ajutor, dar aceştia nu acordară sprijin militar nici unora, nici altora, ci trimiseseră în ambele părţi soli care să-i împace, fără ca strădania lor să fi ajuns la un rezultat. Locuitorii din Callatis suferiră multe pierderi din pricina duşmanilor şi mai târziu începură tratative de pace, dar n-au mai putut să le refacă din această nenorocire“.

„Îndreptar Geografic“ - „Aşezarea Moesiei Inferioare (Harta a IX-a a Europei)“ 

În lucrarea „Îndreptar Geografic“, scrisă de Ptolemeu, în cartea „Aşezarea Moesiei Inferioare (Harta a IX-a a Europei)“, autorul prezintă latitudinea şi longitudinea localităţilor din Moesia Inferior. Dintre acestea le-am selectat doar pe cele de pe marginea Pontului Euxin, printre care se află şi cetatea Callatis: „Coasta de miazănoapte a Moesiei se mărgineşte cu Ţărmul Pontului ce vine după acele guri, până la punctul terminal pomenit de lângă Tracia, (aceasta din urmă) având gradele 55° şi 44°40¢.
 
Aşezarea acestei coaste se prezintă astfel: după Gura Sacră (Braţul Sf. Gheorghe) a fluviului Istru: Promontoriul Pteron, Cetatea Istros, Tomi, Callatis (54°40¢ - 45°30¢), Dionysopolis, Promontoriul Tiristis, Odessos, Gurile fluviului Panysos, Mesembria“.
 
Ptolemeu a trăit în Egipt, în oraşul Alexandria, pe la mijlocul secolului al II-lea p.Chr. Este originar din Ptolemais, a scris mai multe lucrări, a pus bazele geografiei matematice şi a calculat longitudinea şi latitudinea a 8.000 de localităţi, printre care şi oraşele din Dacia, Moesia Superioară, Moesia Inferioară şi Tracia.

„Istoria romană“ - „Iliria“ 

În cartea „Iliria“, din „Istoria romană“, scrisă de Apian, autorul aminteşte de ţinutul din vestul Pontului Euxin, din timpul expediţiei din anii 72 - 71 a.Chr., când a fost luată şi dusă la Roma statuia lui Apollo: „Făcând o expediţie împotriva moesilor, Marcus Lucullus, fratele lui Licinius Lucullus - care s-a războit cu Mitridate -, ajunse până la fluviul unde sunt cele şase oraşe vecine cu moesii: Istros, (Callatis), Dionysopolis, Odessos, Mesembria (şi Apolonia) - de unde (din Callatis) a dus la Roma statuia uriaşă a lui Apollo, depusă pe muntele Palatin“.
 
În realitate, statuia a fost luată din Mesembria şi a fost dusă la Capitoliu, iar despre acest fapt menţionează Pliniu cel Bătrân (IV, 13 (27), 92; XXXIV, 7 (18), 39) şi Strabon (VII, 6, 1). Apian s-a născut în jurul anului 100 p.Chr., la Alexandria, şi s-a stabilit la Roma. A făcut parte din ordinul cavalerilor şi a deţinut funcţia de procurator Augusti. „Istoria romană“ este alcătuită din 24 de cărţi, autorul organizând povestirile sale după criteriul etnic.

„Expediţia lui Alexandru cel Mare“ 

În „Expediţia lui Alexandru cel Mare“, Arian descrie campaniile regelui macedonean şi, cu acest prilej, îl menţionează şi pe Cretheus din Callatis: „(În regiunea ihtiofagilor), Alexandru trimite pe Cretheus din Callatis, ca să aducă aceste (provizii)“. Arian este originar din Nicomedia (Bitinia) şi a trăit, cu aproximaţie, între anii 95 - 175 p.Chr. A deţinut importante funcţii militare şi civile, printre care şi cea de guvernator al Capadociei. A scris numeroase lucrări istorice, militare şi filosofice, mai cunoscută fiind „Expediţia lui Alexandru cel Mare“, o amplă lucrare alcătuită din şapte cărţi. 

„Descrierea călătoriei în jurul Pontului Euxin“ 

Arian a scris şi o altă lucrare, „Descrierea călătoriei în jurul Pontului Euxin“, unde a făcut următoarele precizări: „De la gura Istrului, numită Psilon, şi până la cea de-a doua gură sunt şaizeci de stadii. De aici şi până la gura ce se numeşte Calon sunt 40 de stadii. Iar de la Calon la a patra gură a Istrului cu numele de Naracon sunt alte 60 de stadii. De aici la a cincea gură sunt o sută douăzeci de stadii. Din acest punct şi până la cetatea Istria sunt cinci sute de stadii, iar de la Istria până la cetatea Tomis trei sute de stadii. De la Tomis până la cetatea Callatis sunt alte trei sute de stadii. Aici se află un loc de ancorat. De aici până la Portul Carienilor sunt o sută optzeci de stadii. Teritoriul din jurul portului se numeşte Caria. De la Portul Carienilor până la Tetrisias sunt o sută douăzeci de stadii. De aici şi până la Bizone se întinde un ţinut, fără porturi, de şaizeci de stadii. De la Bizone până la Dionysopolis sunt optzeci de stadii. De aici până la Odessos avem două sute de stadii. Aici este loc de ancorat. De la Odessos până la poalele muntelui Haemus, care se întinde până la Pontul Euxin, sunt trei sute şaizeci de stadii. Şi aici iarăşi se află un loc de ancorat. De la muntele Haemus până la cetatea Mesembria sunt nouăzeci de stadii. Găsim şi aici un loc de ancorat. De la Mesembria până la cetatea Anchialos sunt şaptezeci de stadii şi de la Anchhialos până la Apollonia sunt o sută optzeci de stadii. Acestea sunt cetăţile greceşti colonizate în Sciţia, pe stânga celui ce pluteşte (intrând) în Pontul Euxin“.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc           

Dr. Sorin Marcel COLESNIUC, cercetător ştiinţific, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a primit titlul de DOCTOR în istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în ştiinţe politice la SNSPA Bucureşti, specializarea „Securitate şi Diplomaţie”. A fost directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia în perioada 2009 - 2013, apoi şeful Muzeului „Callatis” (din cadrul Complexului Cultural Mangalia) în perioada 2013 - 2017. A iniţiat şi coordonat sute de proiecte culturale şi a participat la numeroase conferinţe, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, naţionale şi internaţionale. Pentru activitatea ştiinţifică şi culturală a primit numeroase premii, diplome şi distincţii. A publicat opt cărţi ca autor sau coautor şi coordonator ştiinţific, peste 70 de studii în reviste ştiinţifice de specialitate şi peste 400 de articole în reviste de cultură şi ziare, prin care a popularizat istoria locală şi naţională. Cea mai importantă realizare a sa, în plan profesional, o reprezintă recuperarea de la Moscova, în anul 2011, a singurului papirus antic descoperit pe teritoriul României. Papirusul fusese trimis la Moscova pentru conservare şi, timp de jumătate de secol, toţi oamenii de ştiinţă din România l-au considerat ca fiind pierdut.

Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa
Sorin Marcel Colesniuc propune o nouă serie de articole pentru pasionaţii de istorie


Interviu online cu cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Tema este - „Ce a însemnat Primul Război Mondial pentru Dobrogea“
 
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (I)

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (II)

Ti-a placut articolul?

Comentarii