Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (IV) (galerie foto)
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:56 16 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (IV) (galerie foto)

ro

21 Feb, 2018 00:00 1292 Marime text
„Vieţile, doctrinele şi cugetările filozofilor vestiţi“. Cartea îi aparţine lui Diogene Laerţiu, care a trăit în prima jumătate a sec. al III-lea p.Chr. A scris o istorie a filosofilor, o compilaţie deosebit de importantă având în vedere faptul că foarte multe dintre izvoarele folosite de autor nu mai există.
 
În lucrarea „Vieţile, doctrinele şi cugetările filozofilor vestiţi“, Diogene Laerţiu notează: „Au fost douăzeci (de bărbaţi) vestiţi cu numele Demetrios: primul din Calcedon..., al şaselea Demetrios din Callatis, care a scris o lucrare de geografie despre Asia şi Europa în 20 de cărţi“.
 
Demetrios din Callatis s-a născut în a doua jumătate a sec. al III-lea a.Chr., iar în jurul anului 200 a.Chr. a scris cele 20 de volume în care a descris, în ordine geografică, istoria şi etnografia zonei Pontului Euxin. Diogene Laerţiu continuă, în aceeaşi lucrare: „Au fost paisprezece (filosofi) cu numele Heraclid: primul, chiar acesta (este vorba despre Heraclid din Pont)... al cincilea, Heraclid din Callatis sau din Alexandria, care a scris «Succesiunea» (în timp a filosofilor), în şase cărţi, şi «Raţionamentul lembeutic», din care cauză este numit şi Lembos“. Lembos este denumirea corabiei de război prevăzute cu un pinten. Heraclid s-a născut, cel mai probabil, la Callatis şi între anii 170 - 146 a.Chr. a trăit la curtea regelui egiptean Ptolemeu VI (186 - 145 a.Chr.). Lucrarea cea mai importantă scrisă de Heraclid se intitulează „Istorii“ şi era alcătuită din 37 de cărţi. De asemenea, a mai scris şi un rezumat al „Biografiilor“ lui Satyros.
 

Scutul de la Dura - Europos

 
Cetatea Callatis apare şi pe un fel de itinerar antic, pictat pe un pergament, cu dimensiunile de 45 X 18 cm, fixat pe interiorul unui scut de paradă descoperit la Dura - Europos, pe malul stâng al Eufratului. Cercetările arheologice au fost realizate sub conducerea lui Franz Cumont, între anii 1922 şi 1923. Pergamentul conţine o listă de localităţi, din Bulgaria până în Crimeea, de-a lungul ţărmului Mării Negre. Scutul, datat la mijlocul sec. al III-lea p.Chr., a aparţinut unui soldat din Cohors XX Palmyrenorum sagittariorum.
 
Localităţile marcate pe scut sunt următoarele: „2. Me(sembria), 6. Dionysopolis, 7. Timum, 8. Bizone, 9. (Capul) Tirizis, 10. Callatis, 11. Amlaidyna, 12. Stratonis, 13. Tomis 33 mii 400 (de paşi - distanţa de la Callatis la Tomis), 14. Halmyris 74 mii (de paşi), 15. Fluviul Istru 44 mii (de paşi), 16. (semne ilizibile), 17. Fluviul Dunărea, 18. (semne ilizibile), 20. Tyras 84 de mii 500 (de paşi)“.

 
Harta lui Peutinger

 
Tabula Peutingeriană sau Harta lui Peutinger este o hartă a drumurilor principale din perioada Imperiului Roman. Provenienţa manuscrisului a rămas necunoscută, iar exemplarul alcătuit din 12 foi, din care s-au păstrat doar 11, este o copie din secolul al XI-lea sau al XII-lea. Constantin Daicoviciu datează Harta lui Peutinger în a doua jumătate a sec. al III-lea. Cifrele care apar pe hartă reprezintă distanţa până la următorul oraş, unitatea de măsură fiind mila romană - 1478 m. Cetatea Callatis este menţionată pe drumul de la Sigidunum la Constantinopol: „Transmarisca 12, Candidiana 13, Tegulicium 11, Durostorum 18, Sacidava 17, Axiopolis 18, Capidava 18, Carsium 25, Beroe 21, Troesmis 9, Arrubium 26, Noviodunum 41, Salsovia 24, Ad Stoma 60, Histria 40, Tomis 12, Stratonis 22, Callatis 24, Tirizis 12, Bizone 12, Dionysopolis 32“.
 

Itinerarul lui Antoninus

 
Este o lucrare realizată după un model din timpul împăratului Caracalla (212 - 218). Definitivarea itinerarului s-a concretizat în timpul împăratului Diocleţian (284 - 305). Cetatea Callatis apare printre localităţile aflate pe drumul dintre Viminacium la Constantinopol: „1. Transmarisca 16 mile, Candidiana 13, Tegulicium 12, Durostorul legiunea a XI-a Claudia 12, Sucidava 18, Axiopolis 12, Capidava 18, Carsium 18, Cirus 10, Beroe 14, Troesmis legiunea I Iovia, Scythica 8, Arrubium 9, Dinogetia 9, Noviodunum legiunea a II-a Herculea, Aegyssus 24, Salsovia 17, Halmyris 9, Vallis Domitiana, Ad Salices 26, Histria 25, Tomis 36, Callatis 30, Timogitia 18, Dionysopolis 24, Odessos 24.
 

„Scurtă istorie de la întemeierea Romei“

 
Această carte a fost scrisă de Eutropius, care a trăit în sec. al IV-lea. Eutropius a luptat împotriva perşilor, iar în calitate de magister memoriae, la solicitarea împăratului Valens, a scris, în anul 369, o istorie romană alcătuită din zece cărţi, intitulată „Breviarium ab Urbe condita“. Pentru a scrie această istorie, a consultat lucrările lui: Livius, Suetonius şi altele. În „Scurtă istorie de la întemeierea Romei“, Eutropius notează: „Însă celălalt Lucullus, care administra Macedonia, a fost primul dintre romani care a dus război împotriva bessilor şi i-a învins într-o luptă mare pe muntele Haemus. Oraşul Uscudama, pe care îl locuiau besii, el l-a luat cu asalt chiar în ziua în care îl atacase; a cucerit Cabyle şi a ajuns până la Dunăre. Apoi a atacat mai multe cetăţi aşezate de-a lungul Pontului. Acolo a devastat Apollonia şi a cucerit Callatis, Parthenopolis, Tomis, Histria şi Burziaone. După terminarea războiului s-a întors la Roma. Totuşi, amândoi au serbat un triumf“.
 

Despre Sorin Marcel Colesniuc              

 

Dr. Sorin Marcel COLESNIUC, cercetător ştiinţific, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a primit titlul de DOCTOR în istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în ştiinţe politice la SNSPA Bucureşti, specializarea „Securitate şi Diplomaţie”. A fost directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia în perioada 2009 - 2013, apoi şeful Muzeului „Callatis” (din cadrul Complexului Cultural Mangalia) în perioada 2013 - 2017. A iniţiat şi coordonat sute de proiecte culturale şi a participat la numeroase conferinţe, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, naţionale şi internaţionale. Pentru activitatea ştiinţifică şi culturală a primit numeroase premii, diplome şi distincţii. A publicat opt cărţi ca autor sau coautor şi coordonator ştiinţific, peste 70 de studii în reviste ştiinţifice de specialitate şi peste 400 de articole în reviste de cultură şi ziare, prin care a popularizat istoria locală şi naţională. Cea mai importantă realizare a sa, în plan profesional, o reprezintă recuperarea de la Moscova, în anul 2011, a singurului papirus antic descoperit pe teritoriul României. Papirusul fusese trimis la Moscova pentru conservare şi, timp de jumătate de secol, toţi oamenii de ştiinţă din România l-au considerat ca fiind pierdut.

 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa
Sorin Marcel Colesniuc propune o nouă serie de articole pentru pasionaţii de istorie

  
Interviu online cu cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Tema este - „Ce a însemnat Primul Război Mondial pentru Dobrogea“
 
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (I)

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (II)
 
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (III)
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii