Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:37 15 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - populaţie - popoare Cultura gravetiană din epoca paleoliticului târziu

ro

13 Dec, 2018 00:00 784 Marime text
În faza a doua a epocii paleoliticului târziu (cca 35.000 î. H. – cca 10.000 î. H.), când s-a încheiat era glaciațiunilor, Dobrogea era locuită de purtătorii culturii gravetiene, care ciopleau piatra cu tehnica lamelară.
Sumar
1.Terminologie
2.Cronologia paleoliticului
3. Climă
4. Caracteristici generale ale gravetianului
5. Gravetianul în Dobrogea
a. Așezări
b. Unelte din piatră
c. Podoabe
d. Resturi de fosile umane
 

 
1.Terminologie
Termenul arheologic „paleolitic”, apărut în 1865, derivă din asocierea cuvintelor grecești palaios/„vechi” și lithos/„piatră”.
Termenul arheologic „cultură” reprezintă totalitatea vestigiilor materiale și spirituale de același tip descoperite într-un ansamblu de așezări de pe un anumit teritoriu.
Termenul arheologic „aurignacian” reprezintă o cultură a paleoliticului târziu și derivă din descoperirea din peștera Aurignac din munții Pirinei din Franța.
Termenul arheologic „gravetian” reprezintă a doua cultură a paleoliticului târziu și derivă di așezarea descoperită în 1880 în localitatea La Gravette din sud-vestul Franței.
Termenul geologic „glaciațiune” derivă din cuvântul latin glacies/gheață și reprezintă o lungă perioadă de scădere a temperaturii medii anuale ca urmare a extinderii intense a ghețarilor.
Termenul arheologic „așchie” reprezintă fragmentul de piatră obținut prin cioplire, a cărui lățime este mai mare decât jumătatea lungii.
Termenul arheologic „lamă” reprezintă așchia a cărei lungime era de două mai mare decât lățimea.
Termenul arheologic „microlit” derivă din cuvintele grecești micros/„mic” și lithos/„piatră” și reprezenta o unealtă din piatră de mici dimensiuni.
Termenul arheologic „lamelă” reprezintă microlitul sau lama cu o lățime mai mică de 1-12 cm.
Termenul arheologic „grator” provine din francezul grattoir și reprezintă un răzuitor specific culturii aurignaciene.
Expresia „gintă matriliniară” derivă din cuvintele latin gens și mater și reprezintă comunitatea primitivă bazată pe înrudirea pe linie maternă.
Termenul „Neantrop” derivă din cuvintele grecești neos/„nou” și antropos/„om” și este un sinonim pentru Homo sapiens fossilis.
 
2.Cronologia paleoliticului
Epoca paleolitică sau epoca veche a pietrei este prima epocă a pietrei, caracterizată prin apariția omului și folosirea pietrei ca materie primă pentru confecționarea uneltelor prin tehnica cioplirii.
Ca toate epocile istorice, paleoliticul se împarte în trei faze, atât din punct de vedere cronologic, cât și din cel stratigrafic (adâncimea straturilor de săpătură) : timpuriu sau inferior, mijlociu și târziu.
Paleoliticul târziu sau superior corespunde perioadei cca 35.000 î. H. – cca 10.000 î. H., conform cronologiei clasice adoptate de Adrian Rădulescu.
Stabilirea cronologiei în arheologie a devenit mai precisă de la mijlocul secolului XX prin aplicarea metodei izotopului de carbon 14 (C14) în laboratoarele de fizică atomică.
 
3. Climă
În această perioadă se încheie răcirea climei, determinată de cea de a patra și ultimă glaciațiune, numită Würm după un râu din Alpii Bavariei (sudul Germaniei).
 
4. Caracteristici generale ale gravetianului
Inițial, din punct de vedere cronologic, gravetianul a fost considerat o fază târzie a aurignacianului (#POPULATIE-POPOARE – Cultura aurignacianului din epoca paleoliticului târziu 2607018), dar din 1937 a fost catalogat un facies cultural aparte.
Gravetianul este periodizat în opt etape.
În inventarul său litic variat se remarcă vârful de silex cu marginea retușată abrupt, numit vârful La Gravette.
În această perioadă osul este folosit intens.
În estul Europei s-au descoperit artă plastică de o calitate deosebită.
Cultura gravetiană cunoaște faciesuri regionale, teritoriul României încadrându-se cu precădere în gravetianul oriental. Cele mai multe așezări gravetiene au fost găsite în județele Bacău și Botoșani, dar și în Buzău, Prahova, Maramureș și Brașov.
5. Gravetianul în Dobrogea
a. Așezări
În Dobrogea, s-au făcut descoperiri din ultimele două etape ale gravetianului: la Tariverde - „Pe Izlaz”/com. Cogealac/nord jud. CT în mil. XI î. H. și Țibrinu/com. Mircea Vodă/vest jud. Constanța în mil. XII î. H.
Majoritatea așezărilor gravetiene, în special cele din fazele finale, erau temporare, reflectând caracterul sezonier al grupurilor de vânătoare.
b. Unelte din piatră
Există asemănări tehno-tipologice și dimensionale între uneltele din piatră din Moldova cu cele din Dobrogea: Babadag, Gherghina/com. Mircea Vodă, comuna Castelu/centrul județului Constanța etc. Ca urmare, în 2001, Alexandru Păunescu (1931-2003; Institutul de Arheologie București) avansa ipoteza pătrunderii unor comunități gravetiene din sud-estul Moldovei în Dobrogea.
Produsele din piatră, cu precădere din așezările permanente sau semipermanente, sunt bogate și sunt clasificate în circa 100 de tipuri simple sau compuse, dintre care importante sunt lamelele à
 dos, vârfurile la Gravette, microgravettes.
În faza finală a gravetinanului, uneltele capătă un caracter microlitic accentuat, pentru anumite tipuri A. Păunescu folosind chiar termenul „hipermicrolitism”.
c. Podoabe
Două obiecte de podoabă au fost descoperite pe plaja lacului de la Țibrinu. Cu toate că stratigrafia lor este incertă, A. Păunescu le datează în prima etapă a gravetianului, adică în mil. XVII î. H.
Primul obiect este o așchie de os trapezoidală, perforată la un capăt. Pe suprafața externă convexă prezintă un decor incizat cu linii în zig-zag sau drepte dispuse paralel, ceea ce l-adeterminat pe A. Păunescu să presupună că este vorba de un pandantiv. Obiectul este asemănător cu piese din os ale culturii Kostenski-Avdeevo din Ucraina.
Al doilea obiect este un pandnativ din canin de urs de peșteră, perforat la rădăcină. Este singurul exemplar din gravetianul din România, prezentând similitudini perfecte cu obiecte descoperite la Avdeevo.
d. Resturi de fosile umane
Dacă inițial specialiștii români dataseră în aurignacian mugurele dentar de copil descoperit la peștera „La Adam” de la Târgușor/nord jud. CT, A. Păunescu îl plasează în gravetian.
 
 
Bibliografie cronologică
DIONISIE M. PIPPIDI (coord.), Dicţionar de istorie veche a Românie. Paleolitic - sec. X, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 311-312 (gravetian/Florea Mogoșanu)
ALEXANDRU PĂUNESCU, Două obiecte de artă paleolitică descoperite la Țibrinu (com. Mircea Vodă, jud. Constanța), „Buletinul Muzeului Giurgiu”, 2-4, 1996-1998, p. 75-81.
ALEXANDRU PĂUNESCU, Paleoliticul și mezoliticul de pe teritoriul Dobrogei, București, 1999.
MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIȚA & ALEXANDRU VULPE (coord.), Istoria românilor, vol. I (Moștenirea timpurilor îndepărtate), Ed. științifică și enciclopedică, București, 2001, p. 90-100 (Partea I Preistoria – cap. I Paleoliticul și mezoliticul pe teritoriul României – d. Paleoliticul superior & e. Epipaleoticul/Alexandru Păunescu)
 
Despre Marius Teja

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.

Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

 Istoria Dobrogei - geografie - localități: Histria

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii