Clădiri de patrimoniu Constanța Moștenirea arhitecturală a comunității armene (FOTO)

Constanța poartă moștenirea unui mix de culturi provenite de la etniile care au trait și sunt încă prezente în acest areal – greci, armeni, turci, evrei, tătari.

În articolul de astăzi ne referim la clădirile de patrimoniu moștenite de la minoritatea armeană din Constanța.

Armenii au contribuit la dezvoltarea economică și culturală a localităților în care s-au stabilit. Dovezi concrete ale acestui aspect sunt clădirile ridicate de aceștia, adevărate bijuterii arhitecturale care nu doar că au rămas în picioare, dar reprezintă și astăzi repere arhitectonice.
 
Casa cu lei este unul din cele mai cunoscute imobile din oraș, apoi este Casa lui Krikor Zambaccian, în centrul vechi al Constanței.
 
Poate nu sunt mulți cei care știu că Farul genovez este și armenesc, în parte. Cel care a coordonat lucrările de construcție a fost Artin Aslan, un ofițer francez de origine armeană.

 
Moștenirea culturală și arhitectonică armeană este vastă, mai putem vorbi de Casa Damadian din Piața Ovidiu, Casa Bohcelian de lângă primărie, Biserica Armeană.
 
Casele Bohcelian și Damadian de pe bulevardul Ferdinand
 
Pe bulevardul Ferdinand nr. 25 și 27 se află două clădiri frumoase: la numărul 25 este situată Casa lui Aram Damadian, iar la nr. 27 Casa lui Armenag Bohcelian.
 
Ambele au ca arhitect pe constănțeanul Hovnatan Gomighian, care a lucrat la clădiri cu o echipă formată din meșteri armeni.
 

Prima clădire a aparținut familiei Damadian, mai exact lui Aram Damadian, tatăl lui Cik Damadian, celebrul grafician și caricaturist.
 
Biserica armeană
 
În toate centrele importante unde s-au stabilit, armenii au construit lăcașuri de cult (două mănăstiri la Suceava: Hagigadar și Zamca și nenumărate biserici și capele în cimitirele armenești din țară). Biserica din Constanța poartă hramul Sfintei Marii, Născătoarea de Dumnezeu. Ctitor al clădirii este Nazaret Torosian. Biserica Armeană este declarată monument istoric.
 
Biserica armeană Sf. Maria se află foarte aproape de malul mării, pe strada Callatis, nr.1. Ea funcționează într-o clădire construită în 1880, inițial fiind o școală pentru copiii comunității armene. După ce biserica de lemn a comunității a fost distrusă de un incendiu, primul etaj al școlii a fost transformat în lăcaș de cult în 1940.
 
Ulterior, din cauza lipsei de elevi, treptat,  toată școala  se transformă complet în biserică.





 
Casa Damadian
 
Mai este o Casă Damadian în Constanța, amplasată în Piața Ovidiu nr. 13, vizavi de Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța.  Casa a fost ridicată în forma actuală în deceniul al treilea al secolului trecut, iar clădirea a devenit un reper al centrului oraşului, familia Damadian fiind una dintre cele mai înstărite ale Constanţei la acea vreme. 
 
Clădirea s-a aflat la un moment dat în pericol de a deveni ruină, însă familia norvegiană Kallesten a cumpărat imobilul și a început procesul de reabilitare și restaurare.
 
În prezent, la parterul clădirii funcționează un restaurant.
 
Casa cu Lei
 
O clădire emblematică aproape a Constanței, Casa cu lei își păstrează și astăzi, după atâta timp de la construirea ei aerul elegant, somptuos. Casa cu lei a fost realizată în stilul Neorenaşterii italiene cu elemente neoclasice, de armeanul contănțean, Dicran Emirzian pentru familia sa. 
Fostul proprietar al clădirii era un armean foarte bogat la vremea respectivă, acesta construind și biserica armeană din Constanța. Totodată, el a deținut și un magazin cu obiecte de lux în oraș care se numea „La Luvru”.
 
Clădirea de la malul mării a fost construită după planurile arhitectului român, Ion Berindei, între anii 1895 şi 1898. Numele clădirii provine de la existenţa celor patru lei sculptaţi pe coloanele de susţinere ale imobilului
 
În 1970, Casa cu lei a trecut printr-un proces de restaurare, fiind transformată într-un restaurant celebru la vremea aceea, care a funcţionat până în primii ani după Revoluţia din 1989.




 
Cladirea impresionează prin arhitectura impunătoare, bine conservată ce opreşte lumina la diversele ore ale zilei prin detalii fascinante. Stilistic, clădirea aparţine eclectismului, specific secolului al XIX-lea.
 
Din nefericire, Casa cu lei a suferit degradări, în prezent necesitând lucrări serioase de renovare, atât pe interior, cât și exterior. Clădirea este declarată monument istoric.



 
O veste bună ar fi că începând cu luna mai a acestui an, a fost emisă Autorizația de construire cu numărul 420, care marchează începutul oficial al unui amplu proces de reabilitare pentru Casa cu Lei. Durata estimată a lucrărilor este de 36 de luni, acestea urmând să se finalizeze până cel târziu în mai 2027.
 
Scopul principal al lucrărilor este readucerea la viață a monumentului istoric cunoscut sub numele de Casa cu Lei, o bijuterie arhitecturală ridicată la finalul secolului al XIX-lea, care a cunoscut numeroase transformări de-a lungul timpului.
 
Farul Genovez
 
Este bine-cunoscută istoria Farului Genovez, azi fără utilitate practică, ci doar cu valoare istorică și turistică, ce înfrumusețează faleza peninsulară a orașului. Lăsat în paragină, el a fost restaurat în întregime la inițiativa și pe cheltuiala unui armean (dar și a altor câțiva proprietari de corăbii), pe nume Artin Aslan (inginer francez de origine armeană, stabilit în Constanța). În fundația construcției, el ar fi îngropat o casetă cu numele filantropilor care contribuiseră la recondiționarea monumentului.





 
Casa Zambaccian

În zona peninsulară a Constanței, pe strada Sulmona,  se află fosta casă a lui Kirkor Zambaccian. Imobilul a fost proiectat de arhitectul francez E.P. Goué.
 
Clădirea aparținea fraților colecționarilor Krikor și Onic Zambaccian. Născut la Constanţa, la 6 februarie 1889, Krikor Zambaccian avea să crească în casa părintească de pe strada Mircea cel Bătrân, în zona veche a oraşului, alături de fratele său Onik.
 
Krikor H. Zambaccian a fost un colecționar și critic de artă român, de etnie armean. A fost membru corespondent al Academiei Române. A scris monografiile lui Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, precum și volumele de eseuri „Pagini de artă”, „Însemnările unui amator de artă”.
 
Colecționarul armean a donat casa statului român.
 
„Este o moștenire spirituală, o amprentă a comunității armene. Suntem un fel de curcubeu și pe toți ne leagă spațiul dobrogean.Patrimoniul architectural lăsat de armenii constănțeni este unul dintre cele mai impresionante, armenii dobrogeni  au îmbogățit zestrea edilitară a Constanței, cu clădiri frumoase – adevărate bijuterii arhitectonice care sunt și astăzi admirate și privite de constănțeni și de turiștii care ne vizitează orașul”, a spus Anaid Tavitian, fost secretar literar artistic la TNOB Constanța, una din reprezentantele de seamă ale comunității armene de la malul mării.
 
 
Citește și
Lucrările la Sinagoga Mare din Constanța au depășit stadiul de 60%