"Ne autodenuntam"

Acum ca s-au mai linistit cat de cat apele dupa cele doua tururi de scrutin, privind in ansamblu, fara insa a efectua o analiza asidua, sesizam ca la aceste alegeri ne-am confruntat cu situatii dintre cele mai interesante.

Chestiuni precum retragerile unor primari din cursele electorale, dupa invocarea unor motive greu de crezut, petitii care sesizau incalcari ale prevederilor legale - vis-a-vis de modalitatile la care s-a apelat pentru fraudarea alegerilor - ori proteste legate de solutionarea unor diferende fata de maniera in care s-a desfasurat numararea voturilor, toate sunt chestiuni inerente intr-o perioada precum a fost cea electorala. Pentru ca fiecare lupta pentru suprematie in aria lui de activitate. Dorindu-si cu orice chip sa ajunga in fruntea localitatilor, au apelat, dupa cum a fost bine scos la iveala de mijloacele de comunicare, la practici diverse, cea mai intalnita fiind cumpararea voturilor. Nici pe departe binecunoscutele pomeni nu au fost lasate deoparte, chiar daca legislatia prevede in clar ca acest demers este interzis in campanie. Si in acest caz, pretendentii nu s-au sfiit sa faca tot ceea ce este posibil pentru a smulge cat mai mult din voturile cetatenilor. Paradoxal, dupa finalizarea demersului electoral, o parte a celor care au beneficiat de favorurile aspirantilor s-au autodenuntat organelor abilitate, informandu-le ca au fost mituiti cu diferite sume de bani pentru a acorda votul unui anume candidat. De altfel demers intreprins in mod corect, dar care pare a fi peste posibilitatea argumentarii rationale. Privind dintr-o perspectiva logica, motivul care ar fi stat la baza autodenuntarii, a manierei ilegale in care si-au exercitat votul, ar fi putut fi o alta mita luata la randul lor de la cei care au inaintat actiuni de protest prin care este condamnata frauda electorala. Dupa cum este evidentiat in lege, si cei care dau mita si cei care primesc, pot fi condamnati. Apeland la reductia logica, autodenuntul facut dupa acceptarea "recompensei" pentru un vot deja acordat, constituie acuzatie de luare de mita. Dat fiind ca fapta s-a recunoscut, situatia este usurata, cei aflati in aceasta ipostaza putand fi scosi de sub urmarire si absolviti de vina. Posibilitatea, de altfel absurda, in societatea zilelor noastre, a mustrarii de constiinta, o putem scoate de pe lista motivelor pentru care un cetatean hotaraste sa actioneze legal, dupa ce initial a incalcat legea. In mod cert logica omului de rand, aflat de cealalta partea a problemei, nu functioneaza in concordanta cu cea mituitilor. Care, probabil, nici la momentul in care s-au gandit sa-si denunte fapta, nu au avut la baza pe considerente morale.

Scris de: {autor}Claudia CANDET{/autor}