Fabrica de creta de la Basarabi s-a privatizat cu toate ca este revendicata

Fostul AVAS a uitat de litigiul cu mostenitorii si a vandut catre Romtextil

Sunay Omer, unul din urmasii lui Kerim Isleam, fostul proprietar al Carierei de piatra a Fabricii de Creta din Basarabi se lupta de cativa ani sa intre in posesia bunului care ii apartine de drept * Activul, parte componenta a SC DOBROMIN, a fost privatizat de fostul APAPS si achizitionat de SC Romtextil in anul 2003, cu toate ca mostenitorul lui Kerim Isleam a depus inca din anul 2001, la un executor judecatoresc o notificare prin care solicita acordarea de masuri reparatorii pentru Cariera de piatra * Acelasi document a fost inaintat si direct Fabricii de Creta de la Basarabi * Sunay spune ca a depus plangere impotriva conducerii DOBROMIN prin care a solicitat raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala a vinovatilor * Judecatoria Constanta a emis sentinta civila numarul 13308/13.10.2003 prin care obliga SC DOBROMIN SA sa se pronunte prin decizie sau dispozitie motivata asupra cererii de restituire * Numai ca societatea miniera nu respecta hotararea judecatoreasca, fapt pentru care a fost notificata prin biroul executor judecatoresc Malciu Aurel #

Nici de data aceasta nu s-a respectat hotararea judecatoreasca, desi AVAS Bucuresti obliga SC DOBROMIN SA in acest sens * La licitatie, pretul Sucursalei Miniere Basarabi a ajuns sa scada in loc sa creasca, asa cum era normal, astfel ca s-a vandut cu doua sute de mii de euro mai putin decat pretul de pornire * Contraofertantul a reactionat in instanta, dar degeabaSunay Omer mosteneste, in baza documentelor, de la bunicul sau Kerim Isleam, Cariera de piatra a Fabricii de Creta din Basarabi. Pentru a intra in posesia sa, Omer se lupta de cativa ani cu toti factorii decizionali pentru a intra in posesia bunului care ii apartine de drept.Mostenitorul spune ca: "pentru nerespectarea prevederilor legale impuse de Legea 10/08.02.2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, pentru recunoasterea dreptului meu de proprietate si acordarea de masuri reparatorii pentru Cariera de piatra situata in orasul Basarabi, respectiv Fabrica de Creta, administrata in prezent de SC DOBROMIN SA, in data de 9 noiembrie 2001, in calitate de urmas al lui Isleam Kerim, am depus, prin Biroul executorului judecatoresc Stoica Constantin Adrian Notificarea 3187 prin care am solicitat acordarea de masuri reparatorii pentru acest activ in suprafata totala de cinci hectare".Documentul a fost adresat direct Fabricii de Creta Basarabi, dar si la DOBROMIN SA, societatea care administreaza actualmente imobilul revendicat. Hotarari judecatoresti nerespectatePentru ca fostul SC DOBROMIN SA care intre timp s-a privatizat nu a respectat legea, Sunay a fost nevoit sa formuleze notificarea 876/09.04.2002 catre APAPS Constanta, prezentand situatia in fapt, la care nu a primit insa nici un raspuns oficial. "Ulterior, am depus plangere impotriva conducerii SC DOBROMIN SA prin care am solicitat conform Legii 10 art. 41, raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala a celor vinovati, dar nu am primit nici la aceasta un raspuns oficial", mai spune petentul. Pentru ca nimeni nu se sinchisea, dupa aceste demersuri omul a fost nevoit sa deschida actiune in instanta. In urma acestui demers a fost emisa sentinta civila 13308/13.10.2003 in dosarul civil 6370/2003 la Judecatoria Constanta prin care SC DOBROMIN SA este obligata sa se pronunte prin decizie sau dispozitie motivata asupra cererii de restituire.Pana la privatizare SC DOBROMIN SA nu a respectat hotararea judecatoreasca, motiv pentru care a fost notificata prin biroul executorul Malciu Aurel. Sucursala dobrogeana de minerit nu a respectat nici de data aceasta hotararea instantei.La data de 6 octombrie 2004, AVAS Bucuresti intervine in conflict si incearca sa oblige pe SC DOBROMIN SA sa emita decizie la revendicare, in baza careia este formulat un act de respingere, inregistrat cu nr. 2115/05.08.2004, dar fara baza legala.In plangerile sale, Omer Sunay incrimineaza conducerea societatii DOBROMIN SA, pe directorul general Valentin Ion, pe juristul societatii, Consiliul de Administratie, dar si pe presedintele fostului AVAS, Mircea Ursache de incalcarea flagranta a Legii prin vinderea unui imobil revendicat catre Romtextil si emiterea Contractului de vanzare/cumparare nr. 1609/30.06.2003, autentificat sub nr. 392/24.02.2004 la notar public, desi era in litigiu la data respectiva.Omer Sunay mai spune ca la data de 1 iulie a fost emisa factura de DOBROMIN, catre Romtextil, in valoare de 300.696 euro plus TVA. Cu toate ca fabrica de creta fusese vanduta de cateva luni, prin decizia 109/27.09.2004 AVAS Bucuresti mentioneaza ca "imobilul revendicat este evidentiat in patrimonial SC DOBROMIN SA Constanta", aceasta si in ciuda faptului ca se emisese Mandatul special VP2 MS/2217 din data 22 aprilie reprezentantul APAPS in AGA avea dreptul sa voteze vanzarea.Licitatie cu problemeAsa a ajuns SC Romtextil cumparator de buna credinta pe un activ revendicat. La data vanzarii, anuntul de privatizare preciza ca societatea comerciala ofertanta trebuia sa aiba activitate principala in domeniul mineritului. Cu toate acestea, la a doua runda de licitare castigator a fost desemnat un furnizor de saci, firma Romtextil, facand si dovada ca se ocupa de minerit.Societatea Riveronav a fost scoasa din cursa pentru privatizare pe fel de fel de motive.La prima runda Riveronav a fost respinsa pentru ca era suspectata de fals. Suspiciunile celor de la APAPS erau legate de legalitatea unui certificat emis de Ministerul de Finante care atesta ca societatea nu are datorii. Dupa acest esec la runda a doua, contracandidata societatii Romtextil a fost din nou respinsa pe motiv de nonconformitate in documente. In felul acesta s-a ajuns ca pretul Sucursalei Miniere Basarabi sa scada in loc sa creasca, ajungandu-se sa se vanda cu trei sute de mii de euro, in loc de cinci sute de mii de euro, cat era pretul de pornire.Conducerea Riveronav a facut plangere de blocarea licitatiei, dar degeaba.