Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:43 14 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#sărbătoreşteDobrogea141 „Meritul Dobrogean“ pentru Pericle Martinescu

ro

29 Nov, 2019 00:00 740 Marime text

Respectând tradiţia, cotidianul ZIUA de Constanţa a acordat cinci distincţii „Meritul Dobrogean“, însoţite de această dată de medalia „Dionisie Exiguul”, prilej pentru a readuce în atenţia publică cinci personalităţi care au binecuvântat, prin munca lor, pământul dobrogean.


Anul acesta, distincţia „Meritul Dobrogean“ a fost acordată următorilor:
  • arheolog, cercetător, Petre Diaconu (6 octombrie 1924 - 3 aprilie 2007)
  • colonel Marin Ionescu Dobrogianu (1866 - 1938) - militar şi istoric
  • fizician dobrogean, membru corespondent al Academiei Române - Musa Geavit (23 decembrie 1931 - 5 iulie 2010)
  • prozator, poet, memorialist şi critic literar - Pericle Martinescu (11 februarie 1911 - 24 decembrie 2005)
  • publicistul Constantin Sarry (8 mai 1878 - 4 octombrie 1960) - director timp de patru decenii al ziarului „Dobrogea Jună”.


Pentru prozatorul Pericle Martinescu a citit Laudatio conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan şi a primit distincţiile Mariana Teodorescu - nepoata scriitorului.



Pericle Martinescu a fost, alături de Dan Petraşincu, Barbu Brezianu, Mircea Gesticone ş.a., unul dintre membrii moderaţi, de plan secund ai tinerei generaţii interbelice.
Consistenţa operei sale literare, acribia traducerilor pe care le-a făcut din literatura universală, confesiunile de o sinceritate totală, poezia cu un timbru distinct, emoţional, îi conferă lui Pericle Martinescu statutul de Cavaler al scrisului, prozatorul Dobrogei.
Dintre oraşele din lume prin care am avut prilejul să trec, Constanţa mi-a fost şi mi-a rămas cel mai drag, nu numai pentru frumuseţea şi distincţia lui edilitară, ci, mai ales, pentru legăturile mele personale cu el, legături ce pot fi asemuite cu ale unei iubiri între două fiinţe cu pulsaţii sentimentale reciproce”, mărturisea despre oraşul copilăriei sale.
Școala gimnazială din localitatea natală Viişoara îi poartă numele.


11 februarie 1911 – s-a născut în comuna Viişoara, într-o familie de ţărani veniţi din Buzău, în 1896, fiul Gherghinei (născută Neagu) şi al lui Lică Martinescu.


Face şcoala primară în satul natal, Liceul „Mircea cel Bătrân" la Constanţa (primele patru clase) şi Liceul „Andrei Șaguna” Braşov (bacalaureat în 1931), Facultatea de Litere şi Filosofie (licenţă filozofie) la Bucureşti (1935), unde îi are profesori pe C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, Dimitrie Gusti, Mircea Florian, Tudor Vianu, Mihail Dragomirescu.


1931 - referent la Mişcarea culturală a Primăriei Municipiului Bucureşti


1937 – referent la Biblioteca Municipală, condusă de Pompiliu Constantinescu


A debutat încă de pe băncile liceului, primele încercări apărându-i în „Gazeta Transilvaniei". Ca student a colaborat la „Vremea", „România Literară", „Universul literar", „Revista Fundaţiilor Regale", „Viaţa literară", „Meşterul Manole" şi „Dacia Rediviva".


1942-1944 - secretar de presă la Direcţia Presei din Ministerul Propagandei Naţionale


1944-1952 - Direcţia Presei din Ministerul Informaţiilor


A fost membru al Societăţii Scriitorilor Români (din 1941) şi face parte din Uniunea Scriitorilor (din 1949).


24 decembrie 2005 - a murit la Bucureşti


Publicist frenetic şi frecventator asiduu al cenaclului lovinescian Sburătorul, va alimenta literatura teribilist-adolescentină a congenerilor cu romanul (proaspăt şi antrenant) despre mediile liceene ale epocii, „Adolescenţii de la Braşov” (1936, reeditat în 1991), urmat de un volum de prozopoeme graţios-franciscane, „Sunt frate cu un fir de iarbă” (1941), o carte de meditaţie ce aminteşte de poemele lui Rabindranath Tagore.
Statura extrem de scundă, aproape de pitic, îl va feri (recunoaşte mai târziu) de a fi anexat mişcărilor belicos-extremiste din epocă.
 

Opera

  • Adolescenţii de la Braşov, Bucureşti, 1936; ediţia Braşov, 1991;
  • Sunt frate cu un fir de iarbă, Bucureşti, 1941;
  • Costache Negri, Bucureşti, 1966;
  • Retroproiecţii literare, Bucureşti, 1973;
  • Umbre pe pânza vremii, Bucureşti, 1985;
  • Excursie în Ciclade, Constanţa, 1996;
  • 7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954), Bucureşti, 1997;
  • Visul cavalerului, Constanţa, 1998;
  • Figuri în filigran, Bucureşti, 1999;
  • Odiseea editării „Poeziilor" lui Eminescu în prima sută de ani (1884-1984), Constanţa, 2000;
  • Jurnal intermitent (1945-1947.1964-1984), Constanţa, 2001;
  • Existenţe şi creaţii literare, Constanţa, 2001;
  • Balada morţii lui Edgar Poe, Constanţa, 2003
  • „Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim 1936-1939. Vulcanul Iubirii“
  • „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”
  • „Uraganul istoriei. Bombe şi boemă. Pagini de jurnal intim 1941-1945”
 

Traduceri

• Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray, Bucureşti, 1942 (în colaborare cu Viorica Hanagic);
• Erskine Caldwell, Pogonul lui Dumnezeu, Bucureşti, 1946, Răzmeriţă în Sud, Bucureşti, 1948;
• Aczel Tamas, Sub steagul libertăţii, Bucureşti, 1952 (în colaborare cu A. Florea);
• Dyson Carter, Viitorul e cu noi, prefaţă de Horia Liman, Bucureşti, 1954 (în colaborare cu Tamara Gane);
• Theodore Dreiser, O tragedie americană, I-II, Bucureşti, 1954 (în colaborare cu Leon Leviţchi);
• Honore de Balzac, Opere, l, Bucureşti, 1956 (în colaborare cu Petre Solomon), Opere, V, Bucureşti, 1959 (în colaborare cu Theodosia Ioachimescu şi Emma Beniuc);
• Iuri Gherman, Cauza pe care o slujeşti, Bucureşti, 1961 (în colaborare cu Igor Block), Omul meu drag, Bucureşti, 1965 (în colaborare cu Igor Block);
• Seiji Shimota, Insula Okinawa, Bucureşti, 1961 (în colaborare cu Ion Timus);
• Nikos Kazantzakis, Libertate sau moarte (Căpitan Mihalis), prefaţă de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Bucureşti, 1962, Hristos răstignit a doua oară, I-II, prefaţă de Romul Munteanu, Bucureşti, 1968 (în colaborare cu Ioan Halianis);
• Gustaw Morcinek, Păsări rătăcite, Bucureşti, 1962 (în colaborare cu Erik Valentin Frimu);
• Artur Lundkvist, Continentul vulcanic. O călătorie prin America de Sud, Bucureşti, 1963 (în colaborare cu Constantin Gâdei);
• Stanislaw Lem, Astronauta, Bucureşti, 1964 (în colaborare cu Iadwiga Georgian);
• Emmanuel Robles, Vezuviul, Bucureşti, 1964;
• Nikolai Ciukovski, Bering, Bucureşti, 1964 (în colaborare cu Gleb Bocunescu);
• Mihail Gherman, Honore Daumier, Bucureşti, 1965 (în colaborare cu Al. Retinski);
• Alexandre Dumas, Vicontele de Bragelonne sau Zece ani mai târziu, I-IV, Bucureşti, 1966;
• Ivan Melej, Oameni şi mlaştini, Bucureşti, 1966 (în colaborare cu Igor Block);
• Antonina Vallentin, Fabio Picasso, Bucureşti, 1967;
• Jean Jacques Rousseau, Confesiuni, I-III, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1969;
• Paul Feval, Cavalerii tezaurului, Bucureşti, 1970;
• Yasunari Kawabata, Stol de păsări albe (Sembazuru). Vuietul muntelui, prefaţă de Stanca Cionca, Bucureşti, 1973.



Citeşte şi:

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

#sărbătoreşteDobrogea141 Pericle Martinescu, „un creator capabil să treacă dincolo de erudiţie şi inteligenţă şi să îşi atragă cititorul într-un experiment cultural“

#sărbătoreşteDobrogea141 Pericle Martinescu, un memorialist dobrogean de excepţie - Amintiri şi portrete din epoca interbelică (I)

#sărbătoreşteDobrogea141 Pericle Martinescu, un memorialist dobrogean de excepţie - Amintiri şi portrete din epoca interbelică (II)

#sărbătoreşteDobrogea141 Interviu cu scriitorul Pericle Martinescu, realizat de istoricul Filip Lucian Iorga - „Eu nu mă exprimam în public, dar simţeam nevoia; şi mă exprimam în faţa unei foi de hârtie“ (document)

#sărbătoreşteDobrogea141 Pericle Martinescu - Cavalerul discret

#sărbătoreşteDobrogea141 Pericle Martinescu, scriitorul Dobrogei
Comentarii








Cele mai recente postari