Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:51 11 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#sărbătoreşteDobrogea141 Laudatio Geavit Musa

ro

28 Nov, 2019 00:00 1177 Marime text

Una dintre personalităţile dobrogene omagiate în cadrul evenimentului de celebrare a Zilei Dobrogei, organizat de cotidianului ZIUA de Constanţa, a fost colonelul Geavit Musa (23 decembrie 1931 - 5 iulie 2010). Acestuia i-au fost conferite, post-mortem, distincţia „Meritul Dobrogean“ şi medalia „Dionisie Exiguul.
 


Laudatio a fost citit de prof. univ. dr. Mihai Gîrţu, prorector Universitatea „Ovidius”:
 
„Geavit Musa s-a născut în Palazu Mare, la 23 decembrie 1931.  Faptul că tatăl său, Şefket Musa, a fost secretar al Consulatului Turc din Constanţa, iar mama sa Septar Sabrie,[1] provenea dintr-o familie înstărită, i-a presărat drumul în viaţă, în perioada regimului comunist, cu numeroase încercări şi momente de restrişte.
 
În 1944 a intrat la Liceul ,,Mircea cel Bătrân” din Constanţa, unde a fost atras de matematică şi ştiinţe.  În clasa a X-a, a câştigat prima olimpiadă organizată după război, atât la matematică cât şi la fizică, faza pe oraş şi apoi faza pe judeţ, însă a fost exclus din lotul reprezentativ pentru faza finală de la Bucureşti pe motive de origine socială „nesănătoasă”.[2]
 
În perioada 1951-1955 a studiat fizica la Universitatea din Bucureşti, şi la absolvire a fost repartizat la Măgurele în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA) aflat atunci în plin proces de dezvoltare.  A optat pentru colectivul condus de George Comşa, care se ocupa cu tehnologia vidului ultraînalt, foarte puţin cunoscută în ţară la vremea respectivă.  A avut o contribuţie crucială la conceperea unei pompe de vid ultraînalt şi, la numai doi ani după absolvire, a publicat rezultatele respective într-o revistă internaţională de specialitate de mare prestigiu.  Lucrarea sa a avut un mare impact, pompa de vid Comşa-Musa fiind menţionată în monografiile de specialitate ale vremii.  Ca o recunoaştere a faptului că România devenea a treia ţară din lume care a realizat la aceea dată un vid ultraînalt, de ordinul a l0-10 torr, colectivul proiectului, dar fără cercetătorul Geavit Musa, a primit Premiul Academiei Române.[3]
 
O nedreptate şi mai mare a fost îndepărtarea sa şi a soţiei sale din IFA în 1957, din cauza problemelor din dosarul de cadre.2  Angajat apoi la Institutul de Fizică al Academiei Române, în colectivul academicianului Theodor V. Ionescu, în 1958 a avut contractul de muncă desfăcut, din aceleaşi motive.  După o scurtă perioadă petrecută ca bibliotecar la Observatorul Astronomic, în 1960 s-a angajat ca inginer tehnolog la Întreprinderea Electrofar din Bucureşti însă, în timpul liber, a continuat cercetările în fizică alături de profesorul Aretin Corciovei, şeful Laboratorului de Fizică Teoretică la IFA, publicând împreună două lucrări.  Profitând, în 1963, de o oarecare relaxare a politicii de cadre s-a putut întoarce la Institutul de Fizică al Academiei, unde a început să lucreze în domeniul plasmei, sub îndrumarea academicianului Eugen Bădărău. 
 
În 1967 a susţinut teza de doctorat ,,Contribuţii la studiul proceselor fizice din diodele cu plasmă” sub îndrumarea profesorului academician Eugen Bădărău.  În baza rezultatelor publicate în teză şi lucrările adiacente, activitatea sa ştiinţifică a primit o primă recunoaştere naţională prin acordarea premiul Academiei Române.
 
După doi ani, în 1969 a devenit şef al laboratorului de plasmă de temperatură joasă care, s-a dezvoltat continuu sub conducerea sa, ajungând în 1989 la 65 de persoane.  În perioada respectivă, cerinţele de a efectua cu precădere cercetări aplicative au condus la realizarea, în premieră pentru România, a unor tuburi auto-luminiscente cu tritiu, tuburi detectoare de flacără, lămpi de semnalizare, tehnologii precum sinterizarea în plasmă a pulberilor ultrafine de dioxid de titan, sintetizarea acetilenei din cărbune în jet de plasmă etc.
 
După 1989, s-a putut reîntoarce şi la cercetarea fundamentală, abordând împreună cu colaboratorii săi, teme de mare interes la nivel internaţional, precum arcul termoionic în vid.  Mai mult, a descoperit efectul M, de monocromatizare, ce apare când gazului dintr-un tub de descărcare i se adaogă un alt gaz electronegativ, ceea ce conduce la reducerea spectrului de emisie la o singură linie.  Pe de altă parte, în domeniul cercetării aplicative, colectivul său a obţinut rezultate notabile, un exemplu important fiind al panourilor cu plasmă pentru televizoarele extraplate, concretizată în realizarea unei staţii pilot care a livrat întreprinderii de Cinescoape Bucureşti şi Ministerul Apărării Naţionale, peste 1000 de astfel de afişaje.
 
De-a lungul carierei sale a publicat peste 400 de articole ştiinţifice, din care peste 130 au apărut în reviste de prestigiu, indexate în baza de date internaţională ISI - Web of Science.[4]  Aceste lucrări se bucură de o largă recunoaştere internaţională, numai cele publicate după 1992 acumulând în prezent circa 1200 de citări în literatura de specialitate.  Celor 27 de brevete înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, OSIM, li se adaugă 18 produse omologate şi peste 20 de tehnologii noi.2  Dintre lucrările publicate după 1992 cele mai citate sunt cele elaborate în colaborare cu cercetători din Dortmund, Germania, abordând aplicaţiile descărcării cu barieră dielectrică în domeniul analizelor spectrometrice.  Alte lucrări citate intens au fost concepute cu cercetători din Essen, Germania, în baza experimentelor de depunere de straturi subţiri prin tehnica arcului termoionic în vid.
 
La nivel internaţional, mărturie a aprecierii activităţii sale stau şi invitaţiile primite pentru a efectua stagii de cercetare.  În perioada 1972-1973 a studiat la Universitatea din Texas în Dallas, SUA.  Pe de altă parte, deşi în 1969 a câştigat o bursă Humboldt postdoctorală, iar în 1988 un stagiu de un an de cercetător invitat în Japonia, nu a primit viza de ieşire din ţară.2  În schimb, după 1989 a putut participa la conferinţe internaţionale şi efectua stagii de cercetare în străinătate.  Bucurându-se de un bine-meritat prestigiu în comunitatea ştiinţifică a fost desemnat preşedinte al comitetului de organizare a două mari conferinţe de Fizica Plasmei, care au avut loc pentru prima dată in România şi s-au bucurat de o participare selectă: ICPIG (Bucureşti, 1969) şi ESCAMPIG (Constanţa, 2004).  Preşedinte ani de-a rândul al secţiei de Fizica Plasmei din cadrul Societăţii Române de Fizică, a participat direct la organizarea conferinţelor naţionale şi balcanice de fizică, coordonând secţiunile de fizica plasmei.
 
Dincolo de multe obstacole s-a bucurat şi de recunoaştere.  Pentru capacitatea sa managerială, demonstrată de-a lungul a mulţi ani la conducerea laboratoarelor de fizica plasmei din Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Măgurele, a fost numit Director General al IFA, între 1997 şi 1998.  Mai mult, între 1991 şi 1995 a fost membru al Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare al Ministerului Cercetării şi Tehnologiei.  Meritele sale ştiinţifice au fost recunoscute în 2009 şi de Academia Română, care l-a primit ca membru corespondent, la secţia de Știinţe Fizice.
 
Cercetătorul Geavit Musa a fost şi un dascăl dedicat, un creator de şcoală, implicat activ în promovarea fizicii plasmei la universităţile din Bucureşti şi din Constanţa, dar şi la Eskişehir, în Turcia, la Universitatea Osmangazi.  La Universitatea Ovidius, începând cu 1994, profesorul Geavit Musa a pus bazele a două laboratoare de fizica plasmei, unul pentru studiul descărcărilor cu barieră dielectrică, celălalt pentru depunerea de starturi subţiri prin arc termoionic în vid.  A coordonat numeroase lucrări de licenţă şi masterat iar, în calitate de conducător de doctorat, a îndrumat studiile desfăşurate de diverşi colegi de la Universitatea Ovidius.  Profesorul universitar Rodica Vlădoiu este cea mai constantă colaboratoare, principalul discipol şi continuatorul său, atât la catedră cât şi la coordonarea colectivului de cercetare. 
 
Geavit Musa rămâne în amintirea noastră ca un om cald şi înţelegător, modest şi mereu zâmbitor.  Vocea sa blândă, privirea sa prietenoasă ne dădeau încredere şi ne îndemnau să nu renunţăm, să căutăm mai departe.  Pasiunea sa pentru ştiinţă, puterea sa de muncă şi perseverenţa în a căuta adevărul, ne-au inspirat şi motivat pe toţi, studenţi sau colegi mai tineri, deopotrivă.  Cuvintele sale de apreciere, foarte măsurate de altfel, şi cele de încurajare, ne făceau să ne simţim mândri şi încrezători.  Academicianul şi-a înscris numele în istoria ştiinţei româneşti iar profesorul ne-a lăsat în minte şi în suflet memoria unui părinte spiritual.  Fizicienii de la Universitatea Ovidius îi sunt profund îndatoraţi şi îi vor cinsti mereu memoria, cu căldură şi recunoştinţă.

Sursa foto: Imaginea care îl reprezintă pe Geavit Musa ne-a fost pusă la dispoziție de familia fizicianului 
 
[1] Declarația politică a deputatului Amet Varol, Dezbateri Parlamentare, Ședința Camerei Deputaților din 22.10.2015.
[2] Petre T. Frangopol, Mediocritate și Excelență, vol. 4, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2011.
[3] Horia Scutaru, Recomandare pentru alegerea ca membru corespondent al Academiei Române a dr. Geavit Musa, martie 2009 (http://www.academiaromana.ro/primiriMembriAR2009/Musa/Musa-FisaMC.doc)
[4] Conducerea IFA, Necrolog – In memoriam Geavit Musa (https://www.ifa-mg.ro/ifa-old/docs/Necrolog_Geavit_MUSA_IFA.pdf).
 
Citeşte şi: 

#sărbătoreşteDobrogea141 Moştenire pentru cei care încă nu s-au născut. Ziua Dobrogei, celebrată de cotidianul ZIUA de Constanţa (galerie foto+video)

#sărbătoreşteDobrogea141 „Meritul Dobrogean“ pentru Geavit Musa

Comentarii