Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:50 08 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

ro

11 Nov, 2019 00:00 3594 Marime text

În 1878, Constanţa a sărbătorit feeric revenirea Dobrogei acasă. Anul acesta, Dobrogea împlineşte 141 de ani. Dobrogea strălucitoarei antichităţi, Dobrogea lui Mircea cel Bătrân, Dobrogea noastră dintotdeauna...

„Când străvechea mare acoperea întreg teritoriul actual al ţării noastre, cel dintâi uscat a apărut în Dobrogea, mai întâi sub forma unor insule, şi apoi a unei mase continentale. Munţii Măcinului, fărâmiţaţi de bătrâneţe, constituiţi într-o masă haotică de stânci gigantice, colţuroase, reprezintă astăzi tipul cel mai caracteristic: munţi năruiţi, aflaţi în faza de agonie - altădată şi-au înălţat vârfurile lor tot atât de înalte ca şi Alpii, într-o epocă foarte îndepărtată, când nici Carpaţii şi nici Dunărea nu existau.

Aceste rămăşiţe de munţi străvechi au fost martore mute şi părtaşe a tuturor prefacerilor la care a fost supusă scoarţa planetei noastre în părţile unde este Dobrogea, în curs de sute de mii de ani. În provincia noastră, pe lângă cel mai vechi soclu monumental al României, avem şi cel mai recent uscat din teritoriul său - Delta Dunării. Dobrogea a fost romanizată cu 100 de ani înaintea Daciei. În această parte a ţării noastre s-a răspândit mai întâi creştinismul - s-au construit primele biserici creştine şi s-au înfiinţat cele dintâi episcopii Sub Mircea cel Bătrân şi Ștefan cel Mare a răsunat graiul românesc de-a lungul ambelor maluri ale Dunării, la gurile marelui fluviu pe coastele Mării Negre”.

Romulus Seişanu, în cartea sa Dobrogea. Gurile Dunării şi Insula Şerpilor”, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, ne oferă, poate, cea mai valoroasă explicaţie a lecţiei pe care unirea Dobrogei cu România ne-o transmite nouă astăzi, peste ani.

Și tot la fel, peste ani, cotidianul ZIUA de Constanţa consimte, respectându-şi datoria de onoare, de a celebra pentru a treia oară Ziua Dobrogei pe 23 noiembrie, zi în care autorităţile civile şi militare ajungeau la Constanţa.


Scurt istoric



În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, Domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila, unde a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu (comandantul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea), prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului.


Într-o Proclamaţie emisă pe data de 14 noiembrie 1878, cu ocazia alipirii Dobrogei, domnitorul Carol I garanta tuturor locuitorilor provinciei: „Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea desbătută şi încuviinţată de naţiune hotăreşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirei: viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei constituţiuni pe care ne-o râvnesc multe naţiuni străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre, vor fi apărate de legile noastre, şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legiuita pedeapsă“.


După festivităţi, oficialităţile, împreună cu Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu, s-au îmbarcat pe vasul „Ştefan cel Mare” şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet (astăzi comuna Smârdan, judeţul Tulcea), unde au fost întâmpinaţi de numeroşi dobrogeni, de etnii diferite: români, turci, tătari şi bulgari. De la Ghecet, Carol I s-a întors în capitală pentru a deschide întrunirea Corpurilor Legiuitoare, însă nu înainte de a ura „Drum bun!” trupelor militare, care plecau spre Măcin. Autorităţile civile şi militare ale statului român au ajuns la Măcin, apoi la Babadag, după care, în ziua de 14 noiembrie, au intrat în Tulcea. În oraşul Constanţa au ajuns în ziua de 23 noiembrie 1878.


Ziua Dobrogei este celebrată la 14 noiembrie, fiind prima regiune a ţării care are, prin lege, o zi a sa marcând revenirea la patria-mamă în 14 noiembrie 1878, în urma Războiului de Independenţă, printr-un proiect iniţiat de fostul parlamentar Christian Gigi Chiru (PDL). Ziua Dobrogei este marcată ca sărbătoare publică din 2015.
 

O ediţie sub semnul valorilor editoriale dobrogene



În 2017, la prima ediţie a sărbătorii Zilei Dobrogei, organizată în premieră de un cotidian constănţean, era inaugurat Fondul documentar „Dobrogea de ieri şi de azi”, o excepţională bibliotecă digitală care, în următoarea perioadă, se va îmbogăţi cu alte zeci de titluri de referinţă despre istoria acestei provincii. Tot la evenimentul din 2017, ZIUA de Constanţa conferea, post-mortem, în premieră, 10 distincţii „Meritul Dobrogean“, însoţite de medalia „Remus Opreanu“, unor personalităţi foarte cunoscute ale acestei provincii.


A doua ediţie, cea de anul trecut, a fost chiar o mare provocare pe care ne-a lansat-o prof. Constantin Vitanos, intitulată Etniile împreună pentru Dobrogea”, la care au răspuns invitaţiei reprezentanţii a 13 etnii conlocuitoare. De asemenea, şi în 2018, ZIUA de Constanţa a acordat 10 distincţii „Meritul Dobrogean“, însoţite de medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu“.


Anul acesta, pentru a treia oară, ne vom reîntâlni în sala Remus Opreanu a Consiliului Judeţean Constanţa, în vederea omagierii Zilei Dobrogei, de data aceasta avându-l drept promotor pe prof. univ. Valentin Ciorbea, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884”. Consiliul coordonator al celei de-a treia ediţii a Zilei Dobrogei este format din academicienii constănţeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu şi prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.


În cadrul evenimentului, va fi lansat volumul „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884”, semnat de Valentin Ciorbea şi drd. Florin Stan, precum şi alte două volume a căror tipărire a fost suportată de doi sponsori generoşi. Este vorba despre reeditarea volumului „Amintiri şi povestiri” al savantului constănţean Garabet Kumbetlian, apărut în 2016 la Editura AGIR şi epuizat imediat după lansare. Tipărirea acestui volum a fost sponsorizată de TOMIS PLUS. Cel de-al doilea volum, ale cărui costuri de tipărire au fost suportate de ZIP ESCORT, reprezintă un compendiu al articolelor publicate în cadrul proiectului #DobrogeaAcademică, al cărui nume îl şi poartă. În cadrul acestei campanii, academicienilor constănţeni contemporani Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu le-a fost conferit, la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, acesta fiind punctul culminant al întregului eveniment iniţiat de ZIUA de Constanţa şi susţinut de comunitatea constănţeană.


Proiectul #DobrogeaAcademică are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.


Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.


Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 

Cinci personalităţi de marcă vor fi distinse, post-mortem, cu Medalia „Dionisie Exiguul“



Ziua Dobrogei va debuta sâmbătă, 23 noiembrie, ora 10, cu un omagiu adus la mormântul celui mai de seamă ziarist dobrogean, Constantin Sarry.


La ora 13, la Biserica greacă „Metamorphosis” din Constanţa va avea loc un Te-Deum, o reeditare a slujbei pentru eliberare de acum 141 de ani, la care au luat parte toate oficialităţile oraşului, precum şi marea masă a populaţiei, indiferent de etnie. Iar de la ora 14, în sala Remus Opreanu a Consiliului Judeţean Constanţa, va avea loc festivitatea de deschidere a celei de-a treia ediţii a Zilei Dobrogei.


Cu această ocazie, în prezenţa tuturor invitaţilor, vor fi conferite, post-mortem, distincţia „Meritul Dobrogean“, însoţită de medalia „Dionisie Exiguul“ unui număr de cinci personalităţi care au marcat definitoriu devenirea provinciei dintre Dunăre şi Mare: Petre Diaconu - arheolog, istoric, cercetător, colonel Marin Ionescu Dobrogianu – militar şi istoric, Musa Geavit - fizician dobrogean, membru corespondent al Academiei Române, Pericle Martinescu - prozator, poet, memorialist şi critic literar, Constantin Sarry - director timp de patru decenii al ziarului „Dobrogea Jună”.


Începând cu anul 2017, Consiliul Director al publicaţiei ZIUA de Constanţa, în temeiul Statutului său, a aprobat instituirea distincţiei Meritul dobrogean“, care se acordă unor personalităţi române şi străine în viaţă sau trecute în nefiinţă care au avut o contribuţie importantă la dezvoltarea şi consolidarea culturii dobrogene în ţară şi în lume.


Dionisie Exiguul (cel Smerit), al cărui nume îl poartă medalia celei de-a treia ediţii, considerat „părintele Erei creştine”, s-a născut în Dobrogea şi a fost cel care a calculat pentru prima dată anul naşterii lui Iisus Hristos – Anno Domini. Ambele distincţii constituie un prilej de readucere în atenţia publică a unor personalităţi care, prin activitatea lor, au binecuvântat pământul dobrogean.


Partenerii care s-au implicat în organizarea celei de-a treia ediţii a evenimentului Ziua Dobrogei sunt: Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, Evenimentul Zilei, Adevărul, Antena 3 Constanţa, Editura EX PONTO, Imago Studio, Mănăstirea Dervent, Arhivele Naţionale ale României, Comunitatea Elenă „Elpis“ Constanţa, Baroul Constanţa, Universitatea „Ovidius“, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, COMVEX SA.

Citește și:

#sărbătoreşteDobrogea141 Dionisie Exiguul, dobrogeanul care a calculat data naşterii lui Iisus Hristos

#sărbătoreşteDobrogea141 Medalia „Dionisie Exiguul“, întru cinstirea primului dobrogean ce a calculat anul Întrupării lui Iisus Hristos

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • MISCU GHEORGHE 11 Nov, 2019 23:24 Pe holul principal al Sanatoriului balnear si de recuperare Techirghiol se afla expusa o harta a Dobrogei sub domnia majestatii sale Carol l Rege al Romaniei , redactata la Bucuresti in 1887 de Marele Stat Major al Armatei ! Nu am indraznit sa iau legatura cu conducerea sanatoriului ,dar dv. ca reprezentant al unui ziar local , va puteti interesa daca ei stiu unde se afla originalul hartii ! aici nu se poate posta o poza ,dar puteti vedea o postare a mea de pe Grup Constanta veche ,sau pe profilul meu de Facebook-Gheorghe Miscu ,postari care contin si pozele hartii respective !