Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
17:44 15 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Sucidava

ro

22 Jun, 2024 16:36 1507 Marime text


Pe teritoriul României au existat două cetăți antice dunărene cu numele Sucidava: una la Corabia (jud.Olt), la vărsarea Oltului în Dunăre, și una în sud-vestul jud. Constanța, pe teritoriul comunei Izvoarele, fostă Pârjoaia.

Istoricul Adrian Rădulescu (1932-2000) menționa în 1998 Sucidava printre toponimele getice din Dobrogea, alături deSacidava, Capidava, Buteridava, ş.a., în perimetrul cetății fiind descoperită ceramică getică.

Sucidava dobrogeană făcea parte din linia danubiană a limes-ului scythic organizat de împăratul Vespasian (69-79) și consolidat de împăratul Traian (98-117).
Ca urmare, Sucidava se afla și pe drumul imperial danubian funcțional în sec. II-III și descoperit de arheologul Vasile Pârvan (1882-1927): Durostorum, Sucidava, Altinum, Sacidava, Axiopolis, Capidava, Carsium, Cius, Troesmis, Arrubium, Dinogeţia, Noviodunum, Aegyssus, Salsovia.

În a doua jumătate a sec. I î.H., în Dobrogea erau cantonate zece unități auxiliare, între care una laSucidava.Vespasian a transferat în Dobrogea alte detașamente auxiliare, între care cohorta II Gallorum Altinum la Sucidava. După ce Dobrogea a devenit provincia separată Scythia Minor (Sciția Mică) în urma reformei administrative a lui Dioclețian(ZIUA DE CONSTANȚA) (284-305), la Sucidava este menționată prezența unei unități de cavalerie: Cuneusequitumstablesianorum.
Oinscripţie din Durostorum (Silistra/Cadrilater-Bulgaria) menționează titlul CarpicusMaximus acordat împăratului Aurelian (270-275) pentru victoria împotriva carpilor nord-dunăreni obținută undeva între Carsium/Hârșova și Sucidava: „quotimperator Aurelianus vicitreginam Zenobiaminvisosquetyrannos et Carpos ... inter Carsium et Sucidavam delevit.”



Cetatea ConstantinianaDaphne, considerată de unii istorici ca un cap de pod roman împotriva goților lavărsarea Argeşului în Dunăre, a fost localizată în 1971 de arheologul Petre Diaconu (1924-2007)tot în dreapta Dunării, pe locul fostei Sucidava dobrogene.
Un mare număr de plumburi sigilare, ca cele de laSucidava, se adaugă monedelor care sugerează un intenscomerț între cele două maluri ale Dunării.
După împărțirea teritorială definitivă a imperiului roman în 395, pe litoral şi pe limes s-au găsit multe monede, unele la Sucidava, care acoperă perioada de la Iustinian I cel Mare(527-565) până la Constantin al IV-lea Pogonatul(668-685) și care indică strânsele legături cu apropiata capitală Constantinopol a Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin în istoriografia modernă).



În domeniul artei creștine ortodoxe, sugestivă este descoperire ocazională făcută,în 1984,la Sucidava, reprezentată de un tezaur cu 17 piese de argint pentru practici liturgice datate în sec. IV-V: 6 boluri, 6 linguriţe, o căniţă trilobată, o pateră, o cană mare, o strecurătoare şi un frumos reliquarium.  Restaurarea lor a permis identificarea unor ştampile cu numele artizanilorEusebios, Constantinos, Esyhios și a unor inscripţii în puncte cu numele posesorilor Nazareos, Victor. Tezaurul este alcătuit din piese produse în Constantinopol, Siria, Palestina şi Egipt, atelierele urbane fiind indicate de sigilii: Efes, Smirna, Magnesia, Laodiceea(Turcia). Unele piese sunt grupate prin scop funcţional, cum ar fi cutia reliquar, sau ansamblul format de căniţa trilobată cu patera care formează aşa numitul charnibozeston; sunt scrijelate cuvintele de esenţăcreştină pe câteva vase: phos, zoe = lumină, viaţă. Era un obicei ca bisericilor episcopale să li se doneze de cătreenoriași obiecte liturgice, folosite de preoţişi ierarhi la sărbătorile religioase, după cum este cazul cu cele de la Sucidava, localitatea devenită reşedința uneia din cele 14 eparhii episcopale ale Sciţiei Mici.
 
Bibliografie
Adrian Rădulescu & Ion Bituleanu, Istoria Dobrogei, ed. II, Ex Ponto, Constanța, 1998.
Corpus InscriptionumLatinorum,Berlin, III, 1873, 12456.
Vasile Pârvan, Salsovia, București, 1906.
Vasile Pârvan,Ulmetum, I, „Academia Română. Memoriile Secției Istorice”, seria 2, tom 34, 1912.
Gheorghe Poenaru Bordea, în „Buletinul Monumentelor Istorice”, 40, 1971, 3.
Petre Diaconu, În căutarea Dafnei, „Pontica”, 4, 1971.
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în RelaţiiInternaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și:
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Împăratul Dioclețian (284-305)

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari