Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:25 09 04 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Biblografie Platon (427 î. H. - 347 î. H.) - „Legile”

ro

28 Feb, 2020 00:00 1791 Marime text

Marele filozof atenian Platonos/Platon (427 î. H. - 347 î. H.) menționează în lucrarea „Legile” obiceiurile tracilor și sciților.
Platon (427 î. H. - 347 î. H.) s-a născut într-o familie aristocratică din marele polis Atena. Crescând în acest mediu social favorabil, tânărul Platon a avut posibilitatea să studieze filosofia, știința și literatura.





Istoria științei îl consideră unul din clasicii filosofiei grecești  și universale, alături de profesorul său Socrate și elevul său Aristotel, fiind întemeietorul școlii filosofice Academia. El și-a dezvoltat sistemul filosofic idealist în 42 de dialoguri și 13 scrisori, păstrate până în zilele noastre.


Dialogul Nomoi/Legile este una din scrierile din ultima parte a vieții filosofului. În cartea I (637d), atenianul menționează obiceiul beției la popoarele războinice ale tracilor și sciților: „Vorbesc nu de folosirea generală a vinului sau de abținerea totală, ci de beția propriu-zisă: dacă trebuie să se bea așa cum beau sciții și perșii și apoi cartaginezii, celții, iberii și tracii - toți acești fiind neamuri războinice - sau ca voi. Căci voi, după cum spui, sunteți foarte cumpătați, pe câtă vreme sciții și tracii beau vinul neamestecat deloc, atât femeile, cât și bărbații, și îl împrăștie pe hainele lor, socotind că este o deprindere frumoasă și aducătoare de fericire.”


În cartea VII (795a), Platon subliniază abilitatea războinicilor sciți de a trage cu arcul cu ambele mâini:
„Aceasta ne-o arată obiceiul sciților, care nu întind arcul numai cu mâna stângă și trag săgeata numai cu dreapta, ci se slujesc deopotrivă de amândouă mâinile pentru o acțiune și pentru cealaltă.”


Tot în cartea VII (804d,e), filosoful amintește soțiile războinice ale sarmaților de pe litoralul Pontos Euxinos/Marea Neagră:
„Cât despre vremurile noastre, bunăoară, știu că în jurul Pontului se află o mulțime nenumărată de femei, care se numesc sarmatide, și cărora li s-a rânduit, ca și bărbaților, să ia parte nu numai la călărie, ci chiar la mânuirea arcurilor și a celorlalte arme, exerciții pe care le fac și ele deopotrivă cu bărbații”.


Sarmații erau tot un popor din marea familie a popoarelor indoeuropene. În antiteză cu femeile sarmaților și ale atenienilor, Platon prezintă, în aceeași carte VII (805d,e), locul soțiilor tracilor în societate: „Oare felul de viață pe care îl duc tracii și multe alte neamuri, care pun femeile să lucreze pământul, să pască vacile și oile și să slujească fără a se deosebi întru nimic de sclavi?


Informații din zona Dunării Inferioare puteau fi obținute de grecii metropolitani de la coloniile lor în dezvoltare de pe litoralul vestic al Mării Negre: Orgame/Argamum, Histria/Istria, Tomis/Constanța, Callatis/Mangalia și Dionysopolis/Balcic


Bibliografie cronologică:


PLATON, Oeuvres completes, text etabli et traduit par A. Croiset, Les Belles Lettres, Paris, 1920-1956.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964, p. 102-103(XX. Platon)


Despre Marius Teja


Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 

Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Xenofon (434 î. H. - 354 î. H.) - „Anabasis” (galerie foto)



Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari