Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:41 03 04 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie Xenofon (434 î. H. - 354 î. H.) - „Anabasis” (galerie foto)

ro

21 Feb, 2020 00:00 1473 Marime text

Filosoful grec Xenofontos/Xenofon (434 î. H. - 354 î. H.) l-a menţionat în lucrarea „Anabasis” pe Seuthes II, regele tracilor odrisi, care stăpânea estul Peninsulei Balcanice, inclusiv Dobrogea.







Xenofon (434 î. H. - 354 î. H.) s-a născut într-o familie aristocrată din marele polis Atena. A mai scris şi Hellenica, care reprezintă o continuare a „Istoriilor” conaţionalului său Tucidide (460 î. H. - 396 î. H.). El a fost un discipol al marelui filosof atenian Socrate (469 î. H. - 399 î. H.), ideile maestrului fiind prezentate sub forma dialogului în lucrările „Apărarea lui Socrate în faţa tribunalului”, Memorabilia, Symposium şi Oeconomicus.


În 401 î. H., Xenofon a participat la expediţia prinţului persan Cirus cel Tânăr împotriva fratelui său Artaxerxe II, regele Persiei. După înfrângerea şi moartea lui Cirus, atenianul a condus retragerea celor 10.000 de mercenari greci din Irak spre Europa.


În 370 î. H., Xenofon a relatat aceste evenimente în Anabasis, lucrare în şapte cărţi, cunoscută şi sub numele „Retragerea celor 10.000”. În drumul spre casă, grecii au trecut şi pe la reşedinţa lui Seuthes II, regele tracilor odrisi. Monarhia odrisilor a fost cel mai important regat trac, teritoriul său întinzându-se în Turcia europeană, Grecia de nord-est, Bulgaria de est şi Dobrogea.


Seuthes II era nepotul lui Seuthes I (424 î. H. - 410 î. H.), menţionat de politicianul atenian Tucidide în „Istorii”, cunoscute şi ca „Istoria Războiului Peloponesiac”.


În cartea VI, capitolul 1, paragraful 5, este descris dansul războinicilor odrisi:


„După ce s-au făcut libaţii şi [grecii] au cântat peanul, s-au ridicat mai întâi tracii şi au dansat, înarmaţi, în sunete de flaut. Ei făceau sărituri mari, cu agilitate, şi se foloseau de cuţite. În cele din urmă, unul din dansatori se loveşte de celălalt, în aşa fel încât să li se pară tuturora că omul a fost străpuns; iar acesta cade cu dibăcie.”


În cartea VII, capitolul 3, paragrafele 21, 22, 24, 26, 27, 28, 32 sunt prezentate obiceiuri de masă ale odrisilor:
„21. După ce intrară la ospăţ fruntaşii tracilor de faţă, strategii şi ofiţerii grecilor, precum şi solii trimişi de la vreo cetate, oaspeţii se aşezară la masă în cerc. Apoi fură aduse tuturor măsuţe cu trei picioare. Acestea, cam douăzeci la număr, erau încărcate cu bucăţi mari de carne şi pâini mari dospite erau înfipte cu o frigare în bucăţile de carne. 22. Măsuţele erau rânduite de obicei în faţa oaspeţilor. Exista următoare datină de care Seuthes s-a slujit cel dintâi: a luat pâinile ce se aflau în faţa sa, le-a rupt în bucăţi mici şi le-a aruncat cui a socotit de cuviinţă. Acelaşi lucru l-a făcut şi cu cărnurile, oprindu-şi numai atât cât să guste. (...) 24. [Paharnicii] de jur împrejur aduceau cornuri umplute cu vin, pe care toţi le luau. (...) 26. În toiul băuturii a intrat un trac cu cal alb şi, apucând un corn plin, a zis: 27.


Un altul aduse un sclav tânăr, pe care îl oferi în acelaşi fel, închinând în sănătatea lui Seuthes. În sfârşit, altcineva dărui haine pentru soţia lui. Și Timasion a băut în sănătatea lui Seuthes, aducându-i în dar o cupă de argint şi un covor în valoare de zece mine. 28. Un anume Gnesippos din Atena s-a ridicat şi spus că există un minunat obicei străvechi, potrivit căruia cei avuţi trebuie să-i facă daruri regelui pentru a-l cinsti, iar regele - la rândul său - să dăruiască lucruri celor ce nu au. <Îngăduie-mi deci - spuse acesta - să-ţi dăruiesc ceva şi să te cinstesc astfel.> (…)


32. După ce s-a ridicat în picioare, Seuthes a băut cornul său în acelaşi timp [cu Xenofon] şi a vărsat pe el [ceea ce mai rămăsese]. Apoi au intrat unii care suflau în cornuri asemănătoare celor cu care se dau semnale, muzicanţi cu trompete din piele netăbăcită, mulţumită cărora ţineau măsura, ca şi cum s-ar fi slujit de magadis. Seuthes însuşi se ridică, scoase un sunet de război şi sări cu multă agilitate, ca şi cum s-ar ferit de o săgeată. Au intrat şi bufoni.”


Timasion era unul din comandanţii grecilor. O mină grecească cântărea 0,43 kg de argint. Magadis era o harpă cu 20 de coarde.


Bibliografie cronologică

XENOPHON, Anabase, text etabli et traduit par Paul Masqueray, vol. I-II, Les Belles Lettres, Paris, 1930-1931.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., Bucureşti, 1964, p. 96-99. (XIX. Xenofon)


Despre Marius Teja


Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 

Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Callias (sec. V î. H.) - „Sclavii cei răi”



Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari