Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:08 17 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Crucişătorul «Elisabeta» în campania Primului Război Balcanic

ro

20 Sep, 2021 00:00 1444 Marime text

 
  • Capitolul VII aduce în prim-plan activitatea crucişătorului „Elisabeta“ în cursul anului 1912, Crucişătorul „Elisabeta“ în timpul Primului Război Balcanic, Campania 1914-1915 și Crucişătorul „Elisabeta“ în campania 1916-1918. 

Volumul comandorului (r) dr. Marian Moșneagu, „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, face parte din colecţia lansată de autor în anul 2002, „Nave militare româneşti“. Structurată în opt capitole, derulate cronologic, cartea este o veritabilă monografie a primului crucişător al Marinei Militare Române, urmărind, cronologic, toate voiajele, campaniile, manevrele, misiunile și evenimentele în care a fost implicat, de-a lungul celor trei decenii în care a străbătut mările și oceanele lumii. Materialul bogat documentat este completat cu o interesantă galerie de fotografii cu nava în diferite ipostaze, cu echipajele sale sau cu familia regală.

Parcurgând filele din această scriere, am văzut în capitolul I cum s-a pregătit armata marină și care erau ipotezele de război, iar în cel de-al doilea capitol am descoperit detalii importante din momentul escalei la șantierul naval din Constantinopol pentru reparații. Al treilea capitol este și cel mai vast din întregul volum, aducând în prim-plan exercițiile pe care le făceau navele, dar și amănunte despre porturile în care se puteau, sau nu, retrage pe timpul iernii.

Ajungând la cel de-al patrulea capitol, poveștile arată mai mult din viața pe care o duceau oamenii în acele vremuri. Despre petreceri, despre felul în care se organizau, despre munca pe care o depuneau. Capitolul V vorbește despre momentul în care nava rusă a venit pe teritoriul nostru, într-un moment de rebeliune pentru a se aproviziona. Este detaliată teama prin care a trecut echipajul, conștient fiind de puterea pe care o aveau rușii în comparație cu ei. Fiecare decizie trebuia luată cu tact astfel încât să nu izbucnească un război. Totuși, lucrurile au degenerat. În capitolul VI este descrisă perioada de început a anilor 1900. 11 ani de povești cuprinse în doar câteva pagini. Următorul capitol pregătește încheierea cărții. Descrie activitatea crucișătorului între anii 1912 și 1918, ba chiar și poziția acestuia în timpului Primul Război Balcanic.

Crucişătorul «Elisabeta» în campania Primului Război Balcanic


„Întrucât în timpul Primului Război Balcanic, declanşat la 5/18 octombrie 1912, şi care a opus Bulgaria, Serbia, Grecia şi Muntenegru Imperiului Otoman, trupele bulgare au ameninţat Constantinopolul, Anglia, Franţa, Austro-Ungaria, Germania, Spania, Italia, Olanda, Rusia şi S.U.A. Au trimis nave de război puternice în Bosfor pentru apărarea legaţiilor diplomatice, a reprezentanţilor comerciali şi a propriilor cetăţeni aflaţi în Turcia.

Pe 29 octombrie, la ora 2.00 p.m., s-au luat măsuri pentru îmbarcarea a 140 tone cărbuni de la construcţia Portului Constanţa şi a oamenilor veniţi de la Diviziile de Mare şi Dunăre, cu excepţia contigentului 1909, care s-au întors la vatră.

La 30 octombrie, ora 3.00 p.m., nava a plecat la Constantinopol pe un timp frumos. Peste noapte însă s-a ridicat un vânt puternic de la Sud şi valuri mari, care făceau ca nava să tangheze mult şi să îmbarce apă pe punte; la prova s-au produs şi câteva mici avarii.

Pe 31 octombrie, la ora 10.00, crucişătorul se găsea la intrarea în strâmtoarea Bosfor; la 11.00 s-a îmbarcat pilotul şi s-a continuat drumul prin strâmtoare; la 12.00 nava a ancorat la Constantinopol în prova lui „Tophane“, având pupa legată la geamandură. Nu s-a executat salutul cu tunul. În radă se găseau deja navele de război străine: „Leon Gambetta“ purtând pavilion de contraamiral, „Victor Hugo“ şi staţionarul „JeanneBlanche“ (Franţa); „Hampshine“ şi un staţionar (Anglia); „Aspern“ „Admirai Spaun“ şi staţionarul „Taurus“ (Austria); „Vineta“ şi staţionarul „Loreley“ (Germania); „Emanuele Filiberto“ şi „Coatit“ (Italia); „Rostislav“, „Kagoul“ şi staţionarul „Colchide“ (Rusia); „Gerderland“ (Olanda); staţionarul „Scorpion“ (S.U.A.) şi un yacht cu zbaturi (Turcia). Imediat după sosire s-au primit complimentele tuturor vaselor. În trecerea prin Bosfor au fost identificate mai multe nave turceşti la ancoră la Biiyiikdere.
 
 
La 1 noiembrie, comandantul crucişătorului, căpitan-comandorul Nicolae Negru, s-a deplasat să-l salute de sosire pe amiralul francez Louis Dartige du Fornet. Vizita a durat mai mult timp, amiralul dându-i verbal toate explicaţiile asupra măsurilor de debarcare şi apărare a oraşului care fuseseră anunţate în două conferinţe anterioare ţinute cu comandanţii navelor străine, înaintea sosirii crucişătorului „Elisabeta“.

În dimineaţa zilei de 5 noiembrie, la ora 4.55, s-a făcut semnalul cuvenit pentru debarcare (foc bengal alb-roşu-alb). Detaşamentul crucişătorului a executat debarcarea, iar cele trei grupuri s-au deplasat la Legaţie, respectiv la Consulat şi Agenţia Serviciului Maritim Român.

La ora 2.00 p.m. a sosit de la Constanţa sublocotenentul Virgil Dragalina cu muniţia şi mitralierele, care au fost debarcate în cutii cu crucea roşie, sub formă de material de pansament, şi au fost depozitate la Agenţia S.M.R. Locotenent-comandorul Constantin Miclescu, secundul navei, a fost numit comandantul întregii expediţii. În aceeaşi zi, comandanţii au fost convocaţi din nou la „Leon Gambetta“, unde s-a discutat asupra distribuirii diferitelor nave în lungul Bosforului.
Cu această ocazie, comandantul crucişătorului i-a atras atenţia amiralului asupra faptului că nu i s-a precizat încă în scris rolul detaşamentului românesc. Rezultatul a fost că a doua zi s-a primit nota complimentară alăturată.

Cum localul Agenţiei S.M.R. era prea mic ca încăpere şi prea departe de sectorul de apărat, comandantul navei a solicitat RS.S. Episcopul, şeful comunităţii, localul Şcolii Comerciale greceşti, care fusese închisă din cauza epidemiilor. Această şcoală care se găsea în apropierea turnului Galata şi la vreo 200 metri de sectorul destinat, a fost imediat pusă la dispoziţia trupei şi a ofiţerilor.“
 
 
Sursa foto: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. „Elisabeta“ versus „Potemkin“ (19-28 iunie 1905)

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Pregătirea armatei marine și ipotezele de război (galerie foto)

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Momentul escalei făcute în șantierul naval din Constantinopol, pentru reparaţii.

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Din nou în escadra Mării Negre
 
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Suport al diplomaţiei naţionale

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Evenimentele navei între anii 1906 și 1911


 
Comentarii








Cele mai recente postari