20 februarie 1926 Dare de seamă a Consiliului Baroului de Avocaţi din Constanța

 

 

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.

 

Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.

 

Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.

 

În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.

 

20 februarie 1926, Constanta - Dare de seamă a Consiliului Baroului de Avocaţi din Constanța

 

Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ un secol, pe 20 februarie 1926, a fost redactată  o dare de seamă a Consiliului Baroului de Avocați din Constanța privind activitatea desfășurată de Consiliu în mandatul februarie 1925-februarie 1926. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Baroului Constanța, la acea vreme, pentru mandatul 1925-1926, decanul Baroului Constanța a fost Benderli Gh. D. Activitatea avocaților era reglementată prin Legea pentru organizarea şi unificarea corpului de avocaţi din 19 februarie 1923. Actul normativ statuează condițiilor necesare admiterii în profesia de avocat, precum necesitatea licenţei în drept, stagiul profesional şi „un examen serios” de intrare în corpul avocaţilor. Este permis accesul femeilor în această profesie. În plus, se precizează cazurile de incompatibilitate şi nedemnitate.

 

Revenind la darea de seamă, pe care o redăm integral în cele ce urmează, constatăm că, în esență, sunt abordate obiectivele pe care Baroul le-a îndeplinit în acest mandat, precum mobilarea unor camere în instanțe, dedicate avocaților, dotarea unor biblioteci cu lucrări de specialitate semnate de reputați doctrinari români și străini, mijloacele de acordare a asistenței juridice „celor nevoiași” etc. O problema spinoasă a avocaturii o constituia „ concurenţa neleală între colegi, făptuită prin misiți şi mijloace câteodată nedemne”, problemă pe care, după cum prezizează documentul, Baroul a încercat să o amelioreze. 

 

Istoricul Constantin Cheramidoglu menționează în lucrare că darea de seamă a fost prezentată în cadrul Adunării extraordinare a Corpului avocaţilor din județul Constanţa, desfășurată pe 27 februarie 1926, adunare care a aprobat și descărcarea gestiunii pe anul 1925.

 

 

„Consiliul Baroului Avocaţilor din Constanţa

DARE DE SEAMĂ

a Consiliului pe exerciţiul 1925-1926

 

Domnilor Colegi,

 

Mandatul nostru expirând la sfârșitul lunei Februarie, în conformitate cu dispozițiunile legei de organizare, am convocat Corpul avocaților din judeţul Constanța în adunare generală, spre a da seamă de gestiunea noastră.

 

Ne-am dat silința, în tot timpul funcţionărei noastre, să ne facem datoria călăuziți numai de principiul corectitudinei în ceea ce priveşte gospodăria și administrarea averei Corpului Avocaţilor; iar din punctul de vedere moral am fost conduşi numai de spiritul dreptatei și al colegialităţei, căutând ca acţiunea disciplinară să nu fie numai decât transformată în sancțiune, ci să servească mai mult ca o îndrumare.

 

Sperăm că am reuşit, ferindu-ne astfel de părtinire si de ură, să realizăm idealul ce ne-am făurit, desvoltând spiritul de solidaritate prin care s-a menţinut prestigiul Corpului de Avocaţi, pe de o parte si îmbunătăţind pe de altă parte, situația materială a Baroului nostru.

 

lată pe scurt ce am facut:

 

1/. Curtea de Apel, instalându-se în noul său local, am putut obţine să ni se rezerve încăperea cea mai indicată. Ţinând seamă că această cameră a Baroului trebuie să aibă o înfăţişare demnă, am cumpărat mobilierul necesar, instalând acolo si biblioteca pe care am completat-o, cumpărând cărţi din străinătate cu valuta obţinută în condițiuni mai bune, şi cărți din țară, cu dorinţa ca nici un autor român sau străin, de seamă, în materie de Drept, să nu lipsească din această bibliotecă. Pentru păstrarea bibliotecei și a colecţiilor de legi, am luat dispozițiuni pentru numirea unei bibliotecare corespunzătoare şi am reglementat modul de întrebuințare, înlesnind astfel colegilor noştri putinţa unui studiu şi consultări în linişte. Cu această ocaziune trebuie să amintim că am pus la dispoziţia colegilor o mare parte din valuta obţinută, așa că mulți și-au procurat cărți în mod avantajos.

 

Deasemenea pe cât a fost posibil, în limitele bugetului, am întreţinut și completat mobilierul, din Camera avocaților de la Tribunal; am contribuit cu ocazia înființărei Secţiei a Il-a de la Tribunal, atât în sala de şedinţă, cât si în Camera de Consiliu si Grefă, cu mobilier, instalare de lămpi electrice, etc.; am mai instalat scaune, bănci, cuiere, mese, atât la Consiliul de Război cât şi la judecătoria din Constanţa. Am ajutat totodată şi pe colegii noştri de la Cernavoda, Medgidia și Adamclisi, să-și aranjeze câte o cameră de avocaţi la judecătoriile respective.

 

2/. Legea nouă impunând Barourilor o mulţime de obligaţiuni, am organizat cancelaria şi archiva. Organizaţia aceasta însă, trebuie completată prin înfiinţarea unui serviciu de contabilitate, asttel precum prevede legea, pentru o mai lesnicioasă mânuire a fondurilor și un control cert, despărțind serviciul casierilor de acel al scriptelor. Această contabilitate ținută în regulă, conform principiilor științifice, se impune mai ales fiindcă averea Baroului a crescut mult, fondurile care se mânuiesc sunt foarte mari, iar manipularea lor destul de complicată.

 

3/. Tot în prevederile legei, am înfiinţat şi reglementat asistenţa judiciară, așa că suntem unul dintre puţinele barouri, unde un asemenea serviciu funcționează, şi am putut astfel veni în

ajutorul celor nevoiaşi, ocrotind interesele lor.

 

4/. Am înfiinţat în sala Camerei Avocaţilor de la Tribunal, serviciul de scris acte, organizându-l de asa natură încât pe lângă înlesnirile aduse colegilor, am procurat şi fonduri pentru barou.

 

5/. Dorinţa noastră ar fi fost să stârpim definitiv sistemul concurenţei neleale între colegi, făptuită prin misiți şi mijloace câteodată nedemne. Sancționarea însă, prin judecata Consiliului

de Disciplină este imposibilă, fiindcă dovedirea este aproape cu neputinţă întrucât clienţii din interes, și colegii din sentimentalism rău înţeles, acoperă pe avocaţii greșiți; iar sancţionarea prin judecata Tribunalelor, a misiților, aceşti paraziți ai barourilor, este şi ca inexistentă pentru bunul motiv că Justiţia cere probe, pe care un Consiliu de Disciplină nu are putinţa de a le aduna. În această privinţă, numai solidaritatea avocaţilor poate aduce îndreptare, ridicând pe de o parte stare materială a tuturor colegilor așa ca ispita să dispară, iar pe de altă parte introducând

în sufletul colegilor acea corectitudine necesară corpului de elită pe care-l formăm prin energia şi intelectualitatea noastră.

 

6/. Bugetul exerciţiului 1925 se soldeaza cu un excedent de lei 22.590 provenit pe de o parte din încasări în plus peste prevederile bugetare, iar pe de altă parte din economiile realizate la cheltuielile trecute în buget. Acest sold bineînţeles intra în compunerea bugetului pe anul 1926.

 

Vă lăsăm un fond legal de pensiune de lei 54.950 şi un fond extraordinar separat adunat şi destinat pentru cumpărare de cărți în suma de lei 47.176.

 

Din alăturatele compturi de gestiuni veţi vedea chipul întrebuințărei fondurilor ce ne-au fost încredințate şi vă rugăm să daţi Consiliului cuvenita descărcare.

 

În ce priveşte gestiunea fondurilor provenite din tarifarea și reglementarea actelor de notariat, vă rugăm a amâna adunarea generală pentru darea de seamă completă şi acordarea descarcărei pentru Consiliu, pentru că colegul G. Anastasiu, fostul casier, a pierdut o mare parte din procesele verbale şi actele instituţiei noastre, aşa că urmează să fie refăcute toate aceste acte după care Comisiunea de Control numită de Dvs. în şedinţa din (n.r.- lipsă text ) să-şi poată încheia cuvenitul proces verbal.

 

Vă rugăm să completaţi această comisiune cu încă doi sau trei colegi specialişti în contabilitate.

 

Suntem datori însă a va informa succint asupra situaţiei fondului provenit din cota de 5% din onorariile de la acte şi vă o dăm în rezumat.

 

La 31 decembrie 1925 Corpul Avocaţilor are: 548.708 lei.

Repartizati precum urmează: 225.237 lei la Banca de Scont, 112.750 la Banca Generală,194.500 împrumuturi colegilor, 7.338 numerar în casă, 8.883 procente de la Banca de Scont, în total lei 548.708.

 

La 1 februarie 1926 trebuie adăogat la această sumă lei 27.895, rezultată din cota pe luna ianuarie așă că totalul se urcă la 576.603, la care mai trebuieşte adăogată dobânda la 112.750 de la Banca Generală pe care nu o cunoaştem încă şi bineînţeles suma ce va rezulta din cota pe luna februarie.

 

Averea Corpului Avocaţilor prin urmare la 1 februarie 1926 o putem evalua la 54.950 fond legal de pensiuni, 47.176 fond pentru cărţi, 576.603 cota 5% adică total lei 678.729; la

care trebuie adăogată valoarea bibliotecei şi a mobilierului pentru care s-a făcut inventarul necesar.

 

Consiliul Baroului Avocaţilor din Constanţa.

 

*SJAN. Constanta, fond Tribunalul jud. Constanţa, Secţia a Il-a, dosar 51/1926, f 32.”

 

 

Sursă foto: ZIUA de Constanța

 

 

 

Citește și: